Evaluare CNCS pentru edituri şi reviste teologice din Patriarhia Română

Nr. 571-572// în / de

O serie de edituri ale centrelor mitropolitane și eparhiale din Patriarhia Română, precum și reviste ale mitropoliilor sau facultăților de teologie din țară au fost evaluate de Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS), informează basilica.ro.

Potrivit datelor publicate pe site-ul cncs-nrc.ro, acest organism consultativ al Ministerului Educaţiei şi Cercetării asigură cadrul de consultare şi consensualizare pentru susţinerea excelenţei în cercetarea ştiinţifică, pentru atingerea şi sustenabilitatea masei critice de cercetători necesară pentru transformarea cercetării, dezvoltării şi inovării într-un factor al creşterii economice şi pentru dezvoltarea unor organizaţii de cercetare performante.

Evaluatorii sunt cercetători sau cadre didactice universitare din România, state ale Uniunii Europene, Republica ­Moldova, Elveția, Norvegia, Marea Britanie, Islanda, Statele Unite ale Americii, Canada, Australia, Japonia și Coreea de Sud. Clasificarea este valabilă până în 2025.

 

Recunoaștere academică pentru activitatea editorială a Bisericii Ortodoxe Române

În urma concursului, cinci edituri au fost încadrate la Categoria B pentru domeniul teologie, iar Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei la Categoria A. Editura „Cuvântul Vieții” a Arhiepiscopiei Bucureștilor este singura editură din Patriarhia Română încadrată la două domenii de activitate. CNCS a încadrat-o la categoria B pentru domeniul teologie și tot la Categoria B pentru studii istorice și culturale. Tot la Categoria B pentru domeniul teologie au fost incluse editurile: „Andreiana”; „Reîntregirea”; „Renaşterea”; „Mitropolia Olteniei”.

De asemenea, următoarele reviste teologice ortodoxe au fost incluse la Categoria B: „Glasul Bisericii” a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei; „Teologie și viață” a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei;  „Revista Mitropoliei Olteniei”; „Revista Teologică” a Mitropoliei Ardealului; „Altarul Reîntregirii” a Facultății de Teologie din Alba Iulia; „Teologia” a Facultății de Teologie din Arad.

Conform metodologiei de evaluare și clasificare a editurilor, în Categoria B sunt clasificate editurile și publicațiile cu impact semnificativ în domeniu, cu o vizibilitate considerabilă mai ales pe plan național, precum și cu potențial evident de dezvoltare.

În total, 17 edituri cu profil teologic din România au fost evaluate de CNCS.

Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creștinilor în Capitală

Nr. 571-572// în / de

La biserica Parohiei Parcul ­Domeniilor-Cașin, Paraclis ­Patriarhal din Capitală, a ­debutat luni, 18 ianuarie 2021, Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor, prin săvâr­șirea slujbei Vecerniei de către un sobor de slujitori ai sfântului lăcaș. La eveniment a fost prezent Preasfințitul ­Părinte Varlaam Ploieș­teanul, Episcop-vicar ­patriarhal, delegatul Preafericitului ­Părinte Patriarh Daniel, precum și repre­zentanți ai altor Biserici și confesiuni creștine din Capitală.

În perioada 18-25 ianuarie 2021, în București s-a desfășurat Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creștinilor. ­Întâlnirile din acest an, organizate de Asociația Ecumenică a Bisericilor din ­România – AIDRom, au avut ca temă de re­flecție pasajul scripturistic de la Ioan 15, 1-17, cu îndemnul „Rămâneţi întru iubirea Mea” (cf. Ioan 15, 9).

Meditaţia duhovnicească a primei seri de rugăciune a fost susți­nută, după săvârșirea slujbei Vecerniei, de pr. Zsold Béla, de la Biserica Reformată Calvineum.

Cea de a doua seară de rugăciune a avut loc marți, 19 ianuarie 2021, la Catedrala Episcopală Greco-Catolică „Sfântul Vasile cel Mare”, str. Polonă nr. 50. Celelalte seri de rugăciune au început de la ora 17:00 și s-au desfășurat după următorul program: miercuri, 20 ianuarie 2021 – Catedrala Episcopală Armeană, str. Carol I nr. 43; joi, 21 ianuarie 2021 – Biserica Luterană, str. Badea Cârţan nr. 10; vineri, 22 ianuarie 2021 – Biserica Reformată Calvineum, str. Luterană nr. 13 bis; sâmbătă, 23 ianuarie 2021 – Biserica Evanghelică Luterană Germană C.A., str. Luterană nr. 2, duminică, 24 ianuarie 2021 – Rugăciuni în toate Bisericile; luni, 25 ianuarie 2021 – Catedrala Romano-Catolică „Sfântul Iosif”, str. Gral Berthelot nr. 17, se arată pe aidrom.ro.

 

Noi etape de lucru în interiorul Catedralei Naționale pe perioada sezonului rece

Nr. 571-572// în / de

Lucrările de edificare a Catedralei Naționale au continuat și în perioada sezonului rece. Din cauza temperaturilor scăzute, activitatea s-a desfășurat cu precădere în interior, unde s-a intensificat tencuirea absidei de sud a catedralei. De asemenea, specialiștii în arta mozaicului lucrează la cornișa Altarului, care va fi înveșmântată cu ornamente de tradiție bizantină, inspirate și din arta tradițională românească. Aproximativ 90% din lucrările de pictură la Altarul catedralei s-au încheiat.

 

Stadiul actual al lucrărilor pe șantierul Catedralei Mântuirii Neamului ne-a fost prezentat de inginerul Vlad Florin Popescu. „În prezent, structura de rezistență a catedralei și subsolurile adiacente sunt finalizate 100%; turlele și Altarul sunt acoperite cu învelitoare din tablă în proporție de 100%, iar absidele și pronaosul în proporție de 85% – mai sunt de acoperit zonele de intersecție cu baza turlei mari. De asemenea, tencuiala gri și decorativă la turla clopotniță este finalizată în proporție de 85%, la cele două turle mici adiacente 90%, iar tencuiala gri la celelalte patru turle mici 100%. Decorațiunile din piatră peste cota +45 m sunt realizate 95%, iar ancadramentele la ferestre, sub cota +45 m, în proporție de 15%. În interior se lucrează la mozaicul Altarului și la tencuiala absidei sud, cea din urmă fiind realizată 85%. La placările cu piatră decorativă nu se lucrează din cauza temperaturilor scăzute, ci doar se prelucrează piesele în atelier. În prezent, sunt asamblate în șantier șarpantele metalice ale cupolelor porticelor din fața catedralei – piațeta, care vor fi montate după recepție prin ridicare cu macaraua. Când temperaturile vor permite, se vor relua lucrările de tencuieli exterioare la gri și decorative, atât peste cota +45 m, cât și pe nava catedralei, ­precum și de montare a ancadramentelor din piatră la ferestre sub cota +45 m”, ne-a spus ing. Florin Popescu.

 

Alte etape importante se desfășoară tot în interiorul lăcașului de rugăciune. Specialiștii în arta mozaicului lucrează intens în zona de cornișă a Altarului Catedralei Naționale, unde sunt montate decorurile. Această zonă a picturii în mozaic va fi înveșmântată cu ornamente de tradiție bizantină, inspirate și din arta tradițională românească. În momentul de față, aproximativ 90% din lucrările de pictură la Altarul catedralei s-au încheiat. „În prezent suntem distribuiți pe mai multe zone. Specialiștii lucrează la finalizarea mozaicului pe hemiciclul absidei Altarului, iar în atelier se lucrează pentru finalizarea mozaicului ce va fi aplicat pe spatele catapetesmei. Pe schelă sunt opt persoane care lucrează în permanență pentru montarea mozaicului, iar în atelier sunt aproximativ 40 de persoane, distribuite în mai multe locuri pentru a încerca să păstrăm distanța în acest context epidemiologic. Ne dorim ca la începutul lunii aprilie să demontăm toată schela de pe zona ­hemiciclului Sfântului Altar și să rămână doar spatele catapetesmei, care, probabil, până în vară va fi finalizat. Acum se lucrează foarte intens la zona de cornișă. Decorurile pe această zonă și prefabricatele din beton vor fi înveș­mântate cu ornamente de tradiție bizantină și influențate din arta tradițională românească, ce vor aduce o noblețe specială acestei cornișe, care, momentan, are un aspect destul de rigid din cauza betonului, dar care va fi încălzit prin această decorație, încadrându-se în tot ansamblul pictural. Nădăjduim ca în aproximativ o lună să putem finaliza și această zonă”, ne-a transmis pictorul ­bisericesc Daniel Codrescu.

Pictura în mozaic a Catedralei Naționale va mai cuprinde 91 de scene și icoanele a 294 de sfinți. Detalii despre cum puteți dona pentru un anumit sfânt sau o scenă iconografică puteți afla la numărul de telefon 0799.887.955 sau la adresa de email ctitor@ catedralaneamului.ro.

Părintele academician Mircea Păcurariu a fost condus pe drumul veșniciei

Nr. 571-572// în / de

Cel mai mare istoric al Bisericii Ortodoxe Române, mare dascăl și slujitor al Sfântului Altar, părintele academician Mircea Păcurariu (1932-2021) a fost condus vineri, 15 ianuarie, pe drumul veșniciei. Slujba religioasă a fost oficiată de șase arhierei și un sobor de preoți și diaconi în Catedrala Mitropolitană din Sibiu.

 

Părintele academician prof. dr. Mircea Păcurariu a trecut la cele veșnice în dimineața zilei de 13 ianuarie 2021.

Cel mai mare istoric al Bisericii Ortodoxe Române s-a născut pe 30 iulie 1932 în localitatea Ruși, județul Hunedoara, într-o familie de preot. A studiat la Liceul „Decebal” din Deva (1943-1951), la Facultatea de Istorie a Universității din Cluj (1951-1952), la Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1952-1956), iar apoi a urmat cursuri de doctorat la zi, la specialitatea Istoria Bisericii Române la Institutul Teologic din București (1956-1959). Și-a susținut doctoratul în 1968. A fost profesor la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț (1959-1961), iar apoi a devenit asistent pentru latină și greacă (1961-1970), conferențiar (1970), profesor la Catedra de Istoria Bisericii Române de la Institutul Teologic Universitar din Sibiu. A fost decanul Facultății de Teologie din Sibiu (1992-2000), iar în perioada 1990-1992 a fost suplinitor al aceleiași catedre la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași. A fost hirotonit diacon în 1970, preot în 1971, hirotesit iconom stavrofor în 1976. Pe 24 octombrie 1997 devenea membru corespondent al Academiei Române, iar pe 26 noiembrie 2015  a devenit membru titular al Academiei Române. A primit distincția „Doctor Honoris Causa” la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, la Universitatea „Vasile Goldiș” din Arad, la Universitatea din Oradea și la Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu. În 2012 a primit titlul de cetățean de onoare al municipiului ­Sibiu.

A fost decorat cu Ordinul „Steaua ­României” în grad de ofiţer de preşedintele României, Emil Constantinescu; a primit Medalia de Merit din aur din partea Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu; a fost membru activ în Asociaţia culturală pentru literatura şi cultura poporului român din Transilvania (Astra) din 1990 şi membru de onoare în diferite asociaţii culturale româneşti, cu diplome de apreciere din partea lor.

A primit „Crucea patriarhală” de la patriarhii Iustin Moisescu (1977), Teoctist Arăpaşu (2001) şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în 2009. Din partea Înalt­preasfinţitului Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, a primit „Crucea şaguniană” în 2007. De asemenea, a primit zeci de medalii comemorative şi aniversare din partea ­Patriarhiei Române şi a unor Patriarhii din străinătate.

Cea mai mare calitate a lui este aceea de a fi părinte

Slujba de înmormântare a părintelui academician Mircea Păcurariu a fost oficiată de cadre didactice de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu.

La slujba de înmormântare au luat parte Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Înaltprea­sfin­țitul Părinte Calinic, Arhi­episcopul Argeșului și Muscelului, Preasfin­țitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei, și Preasfințitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, după Sfânta Liturghie săvârșită de Preasfin­țitul ­Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, înconjurat de un sobor de slujitori. Între cei prezenţi s-au numărat decanul Facultății de Teologie din Sibiu, pr. conf. univ. dr. Daniel Buda, cadre didactice universitare de la mai multe facultăți de teologie din țară, consilieri eparhiali, protopopi și alți slujitori ai Sfintelor Altare.

Mesajul de condoleanțe al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost citit de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic.

 

„Chipul senin al unui părinte adevărat”

Un cuvânt de evocare a personalității academice și duhovnicești a părintelui Mircea Păcurariu a fost rostit de Înalt­preasfințitul Părinte Mitropolit Laurențiu.

„Ne reamintim întâi de toate acel chip senin al unui părinte adevărat, pentru că și atunci când era aspru, și atunci când preda materii din acestea foarte precise, cu cifre multe, cu ani mulți, cu nume multe, ni le prezenta și ni le dădea nouă cu atâta căldură, încât se lipeau toate de noi, deși nu eram în stare să repetăm sau să reținem ceea ce ne prezenta în mod magistral și complet. Re­ținem că lângă acest chip blând al părintelui, indiferent de ce titlu universitar i-am aminti acum, cea mai mare calitate a lui este aceea de a fi părinte. Alături de alți mari părinți ai noștri ai Bisericii, cum este părintele Stăniloae, sau părintele Braniște, i se va spune părintele Mircea Păcurariu. Ne amin­tim cu toții de seriozitatea, dar și de înțelegerea pe care o avea față de studenții nepri­cepuți, începători, temători, uneori delăsători. Era imparțial și incoruptibil. A fost un părinte și un coleg, în același timp. Am lucrat împreună mult și bine. Atunci când a rânduit Dumnezeu să fie prețuit cu calitatea de decan al Facultății de Teologie, l-am ajutat cu drag pentru că aveam cu cine să colaborez”, a subliniat ierarhul.

Urmașul la Catedra de Istorie a Bisericii Ortodoxe Române de la Facultatea de Teologie din Sibiu, prof. univ. dr. Paul Brusanowski, a evocat activitatea de cercetare, academică și pedagogică, inegalabilă a părintelui Mircea Păcurariu, dar mai ales cea de mentor pentru ucenicii săi.

Onoruri militare

A urmat citirea mesajului de condoleanțe venit din partea consilierului prezidențial Sergiu Nistor, iar mai apoi IPS Mitropolit Andrei a transmis un mesaj de condoleanțe din partea Academiei Române și a Înaltpreasfinției Sale. Conducerea Universității „Lucian Blaga” din Sibiu a transmis un cuvânt de omagiere și de condoleanțe, iar la final IPS Mitropolit Lau­ren­țiu a citit lista ierarhilor și a personalităților care au transmis mesaje de condoleanțe doamnei Minerva Păcurariu și familiei îndurerate.

Sicriul cu trupul neînsuflețit al părintelui Mircea Păcurariu a fost scos din Catedrala Mitropolitană cu onoruri militare și dus la mormântul familiei, pregătit la cimitirul Bisericii „Buna Vestire” din Sibiu. Aici, pr. conf. univ. dr. ­Constantin Necula a rostit un ultim cuvânt de evocare.

În cadrul ceremoniei de înhumare din cimitirul menționat, Garda Militară a tras trei salve de foc în onoarea celui care a intrat în istorie prin activitatea sa academică unică, prin care a scos la lumină lucrarea deosebită a Bisericii Ortodoxe din Ardeal și nu numai, fiind decorat pentru meritele sale de Președinția României cu Ordinul „Steaua României” în grad de ofițer.

Părintele academician Mircea Păcurariu – marele istoric al Bisericii Ortodoxe Române (1932-2021)

Nr. 571-572// în / de

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, transmis la slujba de înmormântare a părintelui profesor academician Mircea Păcurariu, Catedrala Mitropolitană „Sfânta Treime”, Sibiu, vineri, 15 ianuarie 2021

 

Am aflat cu multă durere despre trecerea din această viaţă, în dimineața zilei de 13 ianuarie 2021, a părintelui profesor academician Mircea Păcurariu, o vrednică şi intensă conștiință de slujire eclesială, specialist de renume în Istoria Bisericii Ortodoxe Române, promotor erudit şi pasionat al spiritualității ortodoxe în ţară şi în contactele cu istorici şi teologi din străinătate.

Părintele profesor academician Mircea Păcurariu s-a născut la 30 iulie 1932, în străvechiul ținut al Hunedoarei, într-o familie de preoţi. A urmat școala primară la Orăștie şi Deva, apoi Liceul Teoretic „Decebal” din Deva. Timp de un an a frecventat cursurile Facultății de Istorie a Universității din Cluj (1951-1952), pe care a fost nevoit să le întrerupă, ca urmare a unei exmatriculări dictate din „rațiuni politice”.

Între anii 1952 şi 1956, a urmat cursurile Institutului Teologic Universitar din Sibiu; apoi cursuri de doctorat, specialitatea Istoria Bisericii Ortodoxe Române, la Institutul Teologic din București (1956-1959), primind titlul de doctor în teologie, în anul 1968, cu teza „Legăturile Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania cu Ţara Românească şi Moldova în secolele XV-XVII”.

În aprilie 1970, a fost hirotonit diacon, iar un an mai târziu a fost hirotonit preot.

A fost pentru o perioadă profesor la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț (1959-1961), apoi a devenit profesor la Institutul Teologic de grad universitar din Sibiu, până la pensionare, în anul 2002, de când a rămas profesor emerit. Între anii 1992-2000, a condus Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu, în calitate de decan.

A participat la nenumărate întruniri cu caracter istoric în ţară şi peste hotare. A fost preşedinte al Comisiei de Istorie Eclesiastică Comparată din România (1997).

Opera sa este vastă şi profundă. Cea mai cunoscută lucrare a sa rămâne tratatul de „Istoria Bisericii Ortodoxe Române”, în trei volume şi multe ediții. Este cea mai importantă şi completă lucrare de istoriografie bisericească românească editată până în prezent. Totodată, de mare interes se bucură volumul de „Studii de istorie a Bisericii Ortodoxe ­Române”  (2 volume), precum şi „Compendiul de Istoria Bisericii Române”, apărut în mai multe ediții, cu tiraje mari, care, pentru valoarea lui academică, a fost tradus în limba germană în anul 1994, în cadrul colecției Oikonomia, fiind, alături de „Teologia Dogmatică Ortodoxă” a părintelui Dumitru Stăniloae, principalele lucrări academice de teologie ortodoxă românească, accesibile vorbitorilor acestei limbi. Demne de menționat sunt şi lucrările: „Dicționarul teologilor români”, „Istoria Bisericii din Basarabia” sau „Sfinţi daco-români şi români”  (4 ediţii), care aduc de asemenea contribuții istoriografice importante.

O lucrare de suflet a părintelui Mircea Păcurariu este cartea „Sfântul Ierarh Andrei Șaguna. O viață închinată Bisericii şi neamului”, dedicată marelui ierarh transilvănean, om erudit şi patriot statornic, care a unit în mod pilduitor mărturisirea credinței ortodoxe cu dezvoltarea culturală şi socială a vieții românilor ortodocși din Transilvania.

Totodată, în opera părintelui Mircea Păcurariu întâlnim o intensă preocupare nu numai pentru cercetarea istorică şi activitatea didactică, ci şi pentru viața liturgică, misionară sau pastorală a Bisericii. În acest sens, amintim voluminoasa carte de „Predici”  (trei ediții), care, într-un stil accesibil, clar şi concis, cunoscut deja din lectura lucrărilor sale cu profil istoric, prezintă spiritualitatea ortodoxă biblică, liturgică şi aghiografică, îmbogățită cu date istorice, explicații precise despre locuri, evenimente sau persoane din istoria Bisericii.

Între anii 2008-2010, la solicitarea noastră, părintele profesor Mircea Păcurariu a coordonat elaborarea lucrării „Enciclopedia Ortodoxiei Românești”. Realizată împreună cu un grup de tineri colaboratori, această lucrare deosebit de utilă atât pentru teologi, jurnaliști, cât şi pentru toți cei interesați să cunoască istoria şi spiritualitatea Bisericii Ortodoxe Române a apărut la Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, în anul 2010, când Biserica noastră a sărbătorit 125 de ani de la recunoașterea Autocefaliei sale (1885) şi 85 de ani de patriarhat (1925).

De asemenea, părintele Mircea Păcurariu a publicat la Editura Basilica a Patriarhiei Române lucrarea „Cultura teologică românească” (2011), o noutate între lucrările de acest gen, care reușește să pună în lumină rolul Bisericii Ortodoxe Române şi al slujitorilor ei în crearea limbii literare românești, în promovarea istoriografiei, a lingvisticii, a pedagogiei şi a muzicii, în dezvoltarea învățământului românesc, subliniind contribuția ei substanțială la dezvoltarea spiritualității românești, la modelarea culturii naţionale, valori care astăzi trebuie mai mult cunoscute şi promovate.

O altă lucrare de mare amploare, încredințată spre coordonare părintelui profesor academician Mircea Păcurariu, este trilogia dedicată „Monahismului ortodox românesc. Istorie, contribuții şi repertorizare” (2014), elaborată de Patriarhia Română în colaborare cu Academia Română, care își propune o mai bună şi completă cunoaștere a istoriei monahismului ortodox românesc și a contribuției lui la promovarea culturii şi artei românești în toate formele lor de manifestare (caligrafierea de manuscrise, tipărirea de carte bisericească, a lucrărilor cu profil istoric, literar sau de alt gen scrise de monahi, dar şi arhitectură, pictură, iconografie, broderie, muzică etc.). Contribuția monahismului ortodox românesc la cultivarea celor mai importante repere identitare ale poporului român: limba, credința şi cultura, împreună cu aportul substanțial al mănăstirilor la opera social-filantropică a Bisericii, arată rolul considerabil al monahismului în efortul de emancipare națională şi socială românească.

Părintele profesor Mircea Păcurariu a fost distins cu Ordinul „Crucea Patriarhală” de către vrednicii noștri înaintași, Patriarhii Iustin Moisescu (1977) şi Teoctist Arăpaşu (2002), iar în anul 2009, personal i-am conferit noua „Cruce Patriarhală” – albă, pentru activitatea meritorie îndelungată desfășurată pe tărâm pastoral-misionar, administrativ-bisericesc, didactic-educativ și social-filantropic.

Ca recunoaștere a activității sale de cercetare, la 24 ­octombrie 1997 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar la 26 noiembrie 2015 a fost declarat membru ­titular.

Părintele profesor Mircea Păcurariu a redat istoria Bisericii noastre într-un stil atractiv, făcându-ne contemporani cu evenimente importante şi înaintași vrednici, propunându-ne să trăim istoria Bisericii neamului românesc şi să o înțelegem nu ca pe o simplă înșiruire de fapte şi date, ci ca pe o luptă motivată de credinţă puternică şi de idealuri sfinte. De aceea, el a redat istoria Bisericii ca efort de împlinire a unor idealuri, adesea într-un context potrivnic al patimilor omenești, individuale sau colective, dar peste toate acestea afirmându-se lucrarea harului dumnezeiesc în viața poporului român. În percepția părintelui profesor Mircea Păcurariu, la fel ca la vechii cronicari, istoria poporului român ortodox nu se explică totdeauna prin legea cauzei şi a efectului, prin logica istorică, ci mai ales prin ajutorul şi lucrarea lui Dumnezeu în istorie.

Părintele profesor Mircea Păcurariu va rămâne în memoria culturii româneşti ca fiind cel mai mare istoric al Bisericii Ortodoxe Române din ultima jumătate de veac, o lumină de Înviere peste timp. Opera sa iradiază lumina unei conștiințe înalte, o memorie enciclopedică, o minte lucidă, organizată, cu un simț critic dublat permanent de o deosebită modestie. Nu a fost numai preot, profesor şi academician, ci şi un autentic reper moral creştin pentru ­generaţiile tinere.

În aceste momente grele, adresăm cuvânt părintesc de consolare soției sale, doamna Minerva Păcurariu, celor două fiice şi întregii familii, precum şi colegilor, ucenicilor şi tuturor celor întristaţi de această plecare dintre noi a părintelui academician Mircea Păcurariu.

Ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos, Cel înviat din morţi, să așeze sufletul slujitorului Său, preotul profesor Mircea Păcurariu, în ceata sfinților cărturari, mărturisitori ai credinței şi promotori ai culturii creştine, dăruindu-i odihnă în lumina, pacea şi iubirea Preasfintei Treimi.

 

Veșnica lui pomenire din neam în neam!

Cu părintești condoleanțe şi binecuvântări pentru toți cei îndoliați,

 † Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor

Nr. 571-572// în / de

În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a avut loc sâmbătă, 6 februarie 2021, ședința anuală de lucru a Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor, prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Lucrările au fost precedate de slujba de Te Deum săvârșită în Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

 

În cadrul întâlnirii de lucru, Preafe­ricitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a prezentat raportul general privind activitățile desfășurate în Arhiepiscopia Bucureștilor în anul 2020, intitulat „Rugăciune și ­solidaritate filantropică în vreme de ­pandemie”.

Ședința a continuat la nivelul comisiilor de lucru pentru examinarea rapoartelor pri­mite de la sectoarele Administrației eparhiale: Comisia administrativ-bisericească; Comisia culturală și educa­țională; Comisia economică, bugetară și patrimonială; ­Comisia social-filantropică; iar membrii ­Comisiei organizatorice, juridice și de validare au participat la lucrările celorlalte ­comisii, câte unul pentru fiecare comisie.

Totodată, în paralel cu lucrările comisiilor, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” s-a desfășurat o ședință de lucru cu părinții protopopi, care au prezentat câte un scurt raport cu propuneri de proiecte și programe pentru anul 2021, în conformitate cu tematica Anului omagial al pastorației românilor din afara României și Anului comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor.

După reluarea ședinței Adunării eparhiale în plen și analizarea rapoartelor comisiilor de lucru de către raportori, au fost supuse la vot rapoartele prezentate, raportul privind activitatea financiar-contabilă desfășurată în anul 2020 și proiectul de buget pentru anul 2021.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit Diploma „2020 – Anul omagial al pastorației părinților și copiilor și Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români” cu medalie comemorativă Editurii „Cuvântul Vieții” și revistei „Glasul ­Bisericii” ale Mitropoliei Munteniei și ­Dobrogei, în semn de apreciere pentru ­rezultatul obținut în urma încheierii competiției de evaluare a editurilor și ­revistelor cu profil umanist, care s-a desfășurat la finalul anului 2020. Editura „Cuvântul Vieții” a obținut o dublă acreditare, atât pentru domeniul Teologie, cât și pentru domeniul Istorie și studii culturale, pentru amândouă domeniile fiind clasificată în categoria B, iar în rândul publi­cațiilor de teologie, revista „Glasul Bisericii” a fost clasată în categoria B.

La ședința anuală de lucru a Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor au participat Preasfințiții Episcopi-vicari patriarhali Varlaam Ploieșteanul și Ieronim Sinaitul, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, membrii Permanenței Consiliului eparhial, exarhii mănăstirilor, precum și protoiereii celor 13 protopopiate din București și județele Ilfov și Prahova.

Potrivit Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, Adunarea eparhială este organismul deliberativ pentru toate problemele administrative, culturale, social-filantropice, economice și patrimoniale ale eparhiei, fiind compusă din 30 de reprezentanți ai clerului și ai credincioșilor mireni, în proporție de o treime clerici și două treimi mireni.

Rugăciune şi solidaritate filantropică în vreme de pandemie

Nr. 571-572// în / de

Raport general privind activitățile Arhiepiscopiei Bucureștilor în anul 2020

Anul 2020 a fost proclamat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române „Anul omagial al pastorației ­pă­rin­ților și copiilor” și „Anul comemorativ al ­filantropilor ortodocși români”. Prin urmare, activitățile mai importante ale Arhiepiscopiei Bucureștilor în anul 2020 s-au înscris în prevederile programului-cadru transmis de Cancelaria Sfântului Sinod tuturor eparhiilor Patriarhiei Române, așa cum reiese din ­rapoartele de activitate ale sectoarelor Centrului eparhial.

Cu toate acestea, ca urmare a restricțiilor impuse de autorități în contextul pandemiei, activitatea a fost îngreunată comparativ cu cea din anii anteriori.

Toate parohiile, mănăstirile și schiturile ­Arhiepiscopiei Bucureștilor au pus în aplicare recomandările Patriarhiei Române în vederea respectării măsurilor sanitare. Slujbele liturgice s-au desfășurat afară (în pridvor sau la Altarele de vară), pentru evitarea aglo­me­ra­ției, respectându-se limitele distanțării fizice şi au fost puse la dispoziția credincioșilor solu­ții dezinfectante la intrarea în biserici, la pan­gare, la lumânărare și la grupurile sanitare. Icoanele și raclele au fost curăţate perma­nent și bise­ricile au fost aerisite frecvent. Au fost montate afișe informative pentru protejarea sănătății. Pentru participanții la slujbele săvârșite în ­interiorul bisericii, masca de protecție a fost obligatorie. Anafura, litia și paștile au fost preambalate igienic și distribuite credincioșilor în pungi de hârtie sau de plastic.

Au fost organizate ședințe de lucru cu preacucernicii părinți protopopi privind desfășu­rarea activităților liturgice de la parohii, cu respectarea măsurilor sanitare impuse. În ziua de duminică, 5 aprilie 2020, s-a desfășurat în București un pelerinaj special cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, rostindu-se rugăciuni pentru încetarea epidemiei.

 

1. Activitatea administrativ-pastorală și economic-patrimonială

În cadrul Arhiepiscopiei Bucureștilor, în anul 2020 au funcționat: 13 protopopiate (protoierii), 713 parohii (331 urbane şi 382 rurale) şi 42 de filii. La acestea se adaugă 42 de unități monahale (35 de mănăstiri și 7 schituri) și 532 de cimitire parohiale și mănăstirești, precum și un cimitir eparhial. În Arhiepiscopia Bucureștilor își desfășoară activitatea 1.632 de clerici dintre care 1.487 de clerici de mir şi 145 clerici de mănăstire. Dintre cei 1.487 de clerici de mir, 1.264 sunt încadrați pe post (1.129 de clerici – la parohii, 23 de clerici – la Centrul eparhial și 112 preoți asigură asistența religioasă şi socială în instituții de stat), 43 sunt angajați parțial, iar 180 de clerici sunt pensionari. Cei 1.487 de clerici de mir deservesc aproximativ 3 milioane de creștini ortodocși estimați la nivelul municipiului București și al județelor Ilfov și Prahova1. În anul 2020, 10 clerici au fost primiți din alte eparhii, 3 clerici s-au transferat în alte eparhii, 27 de preoți au fost pensionați, iar 13 preoți au decedat. În anul 2020 au fost hirotoniți 20 de preoți și 9 diaconi. Aceștia au fost numiți în posturile vacante prin concurs.

În anul 2020 au fost oficiate 17.870 botezuri, 2.884 cununii şi 20.809 înmormântări.

În ceea ce privește personalul monahal, numărul total de viețuitori în mănăstiri este de 671, din care 232 de călugări și frați și 439 de monahii și surori. Au fost închinoviați 7 viețuitori, au fost săvârșite 6 tunderi în monahism și o tundere în treapta de rasofor. Au fost hirotoniți 2 ieromonahi și 4 ierodiaconi.

În anul 2020 au fost târnosite 6 biserici, a fost sfințită cu agheasmă o biserică și s-au oficiat: slujbe de binecuvântare a lucrărilor efectuate la două biserici parohiale, sfințirea unei catapetesme, sfințirea unei capele mortuare și a unui osuar, sfințirea unui centru cultural, sfințirea a două clopotnițe, precum şi slujbe de binecuvântare pentru o sală praznicală și o casă parohială.

La acestea se adaugă continuarea lucrărilor de construire a 70 de biserici și capele, precum și a lucrărilor de consolidare și restaurare desfăşurate la 120 de biserici și capele.

De asemenea, la data de 31 decembrie 2020, în cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureștilor se înregistra un total de 245 de unități de cult cu lucrări de pictură din nou (în diferite tehnici: frescă, al secco, mozaic), lucrări de restaurare a picturii sau pictură/restaurare catapeteasmă și mobilier bisericesc, execuție catapeteasmă și mobilier bisericesc. Aceste lucrări se află în diferite faze de execuție (proiectare, licitație, execuție şi recepție parțială).

Au fost recepționate, parțial sau definitiv, 31 de lucrări, dintre care 25 au fost recepții definitive la lucrări încheiate în cursul anului 2020.

Totalul cheltuielilor privind construirea, restaurarea, consolidarea sau pictarea lăcașurilor de cult a fost de aproximativ 68 milioane de lei.

Activitățile administrative şi misionare au fost intensificate prin înființarea de posturi noi clericale și neclericale, oficiul de paroh a fost încredințat unor clerici care s-au remarcat prin activitatea lor pastoral-misionară şi socială. Au fost propuse și aprobate soluții concrete de combatere a navetismului clericilor, au fost acordate ranguri, ordine, diplome și distincții bisericești clericilor din Arhiepiscopia Bucureștilor care aveau o activitate bogată la parohie.

Din punct de vedere economic, Fabrica de lumânări Făclia Sfinților Români și Serviciul Colportaj ale Arhiepiscopiei Bucureștilor au oferit suportul financiar major pentru activitățile multiple ale Centrului eparhial, acestea fiind principalele surse de venituri constante în anul 2020.

Investiția principală a Sectorului economic-financiar în anul 2020 (Fabrica de lumânări) a fost construirea unei hale noi pentru depozitarea parafinei, a lumânărilor și a candelelor (costul total 4.517.500,00 lei).

O altă parte a veniturilor Sectorului economic-financiar au fost direcționate astfel: pentru achiziționarea de echi­pamente medicale (măști sanitare, pulsoximetre, ventilatoare) și tablete necesare elevilor din mediile defavorizate (284.642,39 lei), pentru sprijinirea Administrației Patriarhale în achiziționarea unui imobil necesar comunității românești din Valea Timocului – Serbia de Răsărit (150.000,00 lei), pentru sprijinirea proiectului legat de edificarea Centrului social pentru persoanele cu deficiențe de auz din București (173.288,99 lei), pentru susținerea Radio TRINITAS (870.000,00 lei) și TRINITAS TV (1.896.190,00 lei) ale Patriarhiei Române şi pentru construirea Catedralei Naţionale (2.208.236,00 lei).

Cooperativa agricolă Via Domnului a raportat pentru anul 2020 o scădere a distribuției de vin, ca urmare a pandemiei cu noul coronavirus, astfel încât începând cu data de 16 martie 2020, moment în care a fost declarată starea de urgență la nivel național, timp de trei luni, nu au mai fost solicitări de vin din partea subunităților Arhiepiscopiei Bucureștilor și nici din alte eparhii.

Totuși, în pofida pandemiei, Cooperativa agricolă Via Domnului a Arhiepiscopiei Bucureștilor a obținut, în anul 2020, două medalii de aur la un concurs internaţional (International Wine Contest Bucharest – IWCB, Ediția 2020), cu soiurile de vin Cabernet Sauvignon și Merlot.

 

2. Activitatea cultural-misionară și educațională

În anul 2020, Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a obținut o dublă acreditare, atât pentru domeniul Teologie, cât și pentru domeniul Istorie și studii culturale, pentru amândouă domeniile fiind clasificată în categoria B (edituri cu un impact semnificativ în domeniu, cu vizibilitate considerabilă pe plan național și cu potențial de dezvoltare la nivel internațional).

De asemenea, în urma încheierii competiției de evaluare și clasificare a editurilor și revistelor științifice în vederea recunoașterii și clasificării de către Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS), desfășurată în intervalul 17 septembrie – 30 decembrie 2020, revista Glasul Bisericii a fost încadrată în categoria B, unde sunt clasificate reviste cu o vizibilitate considerabilă mai ales pe plan național.

Au fost publicate lucrări cu referire principală la tematica „Anului omagial al pastorației părinților și copiilor” și „Anului comemorativ al filantropilor ortodocși români”, dar și lucrări de îndrumare pastorală, monografii, pliante și broșuri, precum și Calendarul creștin-ortodox pentru anul 2021.

În ceea ce privește învățământul teologic, la încheierea anului universitar 2019-2020 erau înscriși la toate specializările Facultății de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Universității din București 799 de studenți. La aceștia se adaugă 470 de masteranzi și doctoranzi. Pentru anul școlar 2019-2020, la Seminarul Teologic Liceal Ortodox Nifon Mitropolitul din București au fost înscriși 169 de elevi. În cadrul aceleiași instituții funcționează Școala Postliceală Sanitară Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina,  pentru anul școlar în curs fiind înscriși 275 de elevi și eleve. De asemenea, la Seminarul Teologic Liceal Ortodox Sfânta Filofteia – Mănăstirea Pasărea au fost înscrise 88 de eleve. În învățământul religios din școlile de stat de pe cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureștilor activează 781 de profesori de religie, care desfășoară o activitate didactică și spirituală foarte necesară și benefică în rândul tinerilor.

 

3. Activitatea social-filantropică

Întrucât anul 2020 a fost marcat de pandemia de COVID-19, aproape toate activitățile social-filantropice au avut ca prioritate sprijinirea persoanelor afectate de pandemie. Principalele activități social-filantropice au fost:

Parteneriat cu autoritățile pentru ajutorarea persoanelor aflate în dificultate în timpul carantinei generalizate, în baza căruia au fost oferite aproximativ 3.000 de porții de mâncare, dar și pachete cu alimente de bază – cu susținerea protoieriilor din București;

Sprijinirea spitalelor COVID-19 cu aparatură medicală, dar și a medicilor de familie din zone defavorizate, cu măști de protecție și pulsoximetre;

Sprijinirea copiilor din comunitățile defavorizate, cu rechizite şcolare, cu tablete si dispozitive electronice pentru a putea participa la cursuri în condițiile școlii online, în colaborare cu Sectorul învățământ și activități cu tineretul al arhiepiscopiei. De exemplu, în anul 2020, cu sprijinul financiar al parohiilor din eparhie, 9.290 de elevi din familiile sărace sau defavorizate au fost ajutați cu rechizite și uniforme școlare, manuale, articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, necesare începerii anului școlar, în cuantum de 832.096 lei;

Au fost consolidate parteneriatele existente și au fost identificați noi parteneri sociali în vederea susținerii inițiativelor sociale ale Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Totodată, în anul 2020 au fost continuate programe și proiecte sociale pentru categorii defavorizate, spre exemplu: construirea unui nou Centru de zi pentru copii cu deficiențe de auz  în București, extinderea Centrului de zi pentru copii din orașul Urlați, construirea a două case de tip familial  la Mănăstirea Turnu, Prahova, continuarea proiectului Banca de alimente din Protoieria Sector 6 Capitală ș.a.

Valoarea totală a ajutoarelor materiale și financiare acordate în anul 2020 a fost de aproximativ 10 milioane de lei (9.945.926,49 lei).

În încheiere, mulțumim tuturor persoanelor particulare, comunităților și instituțiilor locale și centrale care au ajutat Arhiepiscopia Bucureștilor în multiplele sale activități pastorale, edilitare și social-filantropice în anul 2020. Totodată, ne rugăm Preasfintei Treimi să le dăruiască tuturor sănătate și fericire, pace și bucurie, precum și mult ajutor în toată fapta cea bună.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Notă

1 Conform datelor INS, municipiul București are 2.139.439 locuitori, județul Ilfov: 444.021 locuitori și județul Prahova: 789.935 locuitori. Toate cele trei unități teritoriale au un total de 3.373.395 locuitori. La acest număr a fost aplicată proporția de 87% ortodocși declarați la ultimul recensământ (2011), rezultând 2.934.853 de creștini ortodocși.

Prevenirea traficului de ființe umane, în atenția Arhiepiscopiei Alba

Nr. 571-572// în / de

Un program de formare ce vizează implicarea în prevenirea și combaterea fenomenului de trafic de ființe umane în județele Alba și Mureș este organizat de Asociația „Filantropia Ortodoxă” Alba Iulia în parteneriat cu Academia Evanghelică Sibiu.

 

Marți, 23 februarie 2021, ­Arhiepiscopia Ortodoxă ­Alba Iulia a informat că 107 preoți, profesori, asistenți sociali, psihologi și pedagogi sociali, pe bază de ­voluntariat, au început o serie de cursuri de formare în vederea implicării în ­prevenirea și combaterea fenomenului de trafic de ființe umane în județele Alba și Mureș. Cursurile sunt susținute de formatori acreditați ai organizațiilor și instituțiilor cu experiență în combaterea traficului de persoane și în asistarea ­victimelor.

Conform Arhiepiscopiei Alba Iuliei, un prim curs a fost susținut de Codruța Fernea, formator specialist în cadrul Orga­nizației „eLiberare” – București. ­Subiectele abordate au fost legate de ­elementele de bază ale cadrului legal în domeniu, tipologia victimelor și a trafi­canților, precum și de indicatorii diferitelor forme de exploatare.

Discuțiile au abordat și problematica interacțiunii cu victima traficului de persoane și a îngrijirii centrate pe traumă, precum și o serie de studii de caz relevante.

Formatorul a răspuns la întrebări precum „Cum recunoaștem un posibil agresor?”, „Cum evităm astfel de persoane?”, „Cum recunoaștem o posibilă victimă și cum putem să o ajutăm?”.

„Biserica, prin valorile pe care le promovează și prin susținerea morală și spirituală pe care o acordă, poate avea un rol determinant în prevenirea acestui flagel, precum și în susținerea și tămăduirea sufletească a celor care sunt răniți de agresori. Ca urmare a acestor cursuri, vor avea loc o serie de acțiuni de informare și prevenire în parohiile Eparhiei Alba Iuliei, în cadrul orelor de religie, precum și prin centrele ­cultural-catehetice și grupurile de inițiativă pentru tineri.

De asemenea, în așezămintele sociale administrate de organizațiile nonguvernamentale eparhiale, preoții coordonatori, asistenții sociali, psihologii și pedagogii vor fi pregătiți atât pentru organizarea unor acțiuni de informare și prevenire similare, cât și pentru acțiuni de intervenție și consiliere inițială a unor posibile victime”, au transmis pr. Nicolae Ignat, consilier social, și pr. Oliviu Botoi, consilier cultural, coordonatorii programelor eparhiale de informare și formare privind problema traficului de persoane.

Întâlnire preoțească în Capitală despre pastoraţia românilor din străinătate

Nr. 571-572// în / de

La biserica Parohiei „Sfântul Nicolae” – Vlădica din Bucureşti a avut loc vineri, 26 ­februarie 2021, un cerc pastoral la care au participat clericii din Protoieria Sector 4 Capitală. Tema acestuia a constituit-o „Pastoraţia românilor din jurul graniţelor ţării” și au conferenţiat Prea­sfinţitul ­Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, și Preasfinţitul ­Părinte Siluan, Episcopul ­ortodox român al Ungariei.

Cei doi ierarhi au vorbit clericilor din București despre realităţile şi provocările existente în fiecare dintre eparhiile pe care ­aceştia le păstoresc. Părintele protoiereu Ioan Vartan Armaşi, moderatorul întâlnirii, a afirmat: „La începutul acestui an, într-un mod deosebit, conform îndrumărilor Sfântului Sinod, ne gândim mai mult la românii din afara graniţelor ­actuale ale ţării. De aceea, este o mare bucurie pentru clericii din Protoieria Sector 4 Capitală să aibă în mijlocul lor doi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria şi din Republica Moldova care să vorbească despre provocările şi dificultăţile pastoraţiei românilor. Încercăm să aflăm mai multe lucruri despre fraţii noştri români şi să îi ajutăm mai mult, conştientizând faptul că nu este deloc uşor pentru aceştia să îşi păstreze limba şi credinţa strămoşească”.

Menţionând subiectele abordate în cadrul cercului pastoral, Preasfinţitul Părinte Veniamin ne-a spus: „Am vorbit părinţilor prezenţi despre organizarea Episcopiei Basarabiei de Sud, care a fost reactivată recent, în anul 2006, în cadrul Mitropoliei Basarabiei. În 2018, episcopia a fost în atenţia autorităţilor bisericeşti şi a Sfântului Sinod după ce, constatând nevoile concrete existente, preoţii din această eparhie au cerut trimiterea unui chiriarh care să se preocupe de viaţa bisericească de acolo. Eparhia activează în fostul teritoriu canonic al Episcopiei Cetăţii Albe şi Ismailului, având jurisdicţie propriu-zisă în Republica Moldova şi Ucraina. De asemenea, am vorbit celor prezenţi şi despre viaţa bisericească din Basarabia, despre felul în care ea trebuie să răspundă frământărilor vremii actuale, dar să şi consolideze Ortodoxia, care, în această regiune, este destul de fragmentată. Trebuie să intensificăm lucrarea misionară, să consolidăm unitatea credincioşilor în jurul Sfântului Altar şi, în acelaşi timp, să dezvoltăm şi să finalizăm proiectele edilitare începute de mai mulţi ani pentru ca toţi cei care s-au implicat să se poată bucura de realizările frumoase şi de munca lor. În plus, este necesar să găsim soluţii pentru fenomenul emigraţiei. Foarte mulţi basarabeni, mai ales cei tineri, au emigrat în Europa, mai întâi pe cont propriu, apoi împreună cu familiile, părinţii lor rămânând astăzi în Basarabia. Din acest motiv, de multe ori viaţa din anumite zone este mai tristă, mai apăsătoare, cei rămaşi acasă fiind în vârstă, uneori bolnavi şi neajutoraţi, fiind mâhniţi de ceea ce se întâmplă în ultimii ani în Republica Moldova. Ne dorim ca, prin lucrarea preoţilor, în vieţile comunităţilor pe care le păstoresc să fie adusă bucuria pe chipurile tuturor. Vrem să oferim o bună mărturie că suntem ­români şi ortodocşi şi sperăm că aceia care vor veni după noi vor păstra aceleaşi valori”.

Despre situația românilor din Ungaria a vorbit Preasfințitul Părinte Episcop Siluan.

„Am încercat, în cadrul acestei prime întâlniri, să schiţăm câteva aspecte despre comunitatea noastră istorică, mică, dar importantă, arătând mai întâi cum majoritatea parohiilor noastre au rămas dincolo de graniţă după anul 1920, după Tratatul de Pace de la Trianon. Atunci existau comunităţi mult mai numeroase, având în jur de 100.000 de credincioşi, care însă au rămas cu foarte puţini preoţi, patru la număr, şi cu intelectuali şi mai puţini. Acestea şi-au păstrat bisericile, unele vechi de peste 200 de ani, şi s-au aflat la început în legătură canonică şi spirituală cu eparhii din România, din părţile Oradiei şi ale Aradului, însă şi-au dorit neîncetat să se organizeze şi să aibă o episcopie proprie cu un episcop titular. După mai multe încercări, după numeroase conferinţe preoţeşti şi protopopeşti care au avut loc la Gyula, la Budapesta sau la Bătania, printre altele, s-a reuşit în 1946 înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria cu sediul la Gyula. Sfântul Sinod al Bisericii ­Ortodoxe Române, în anii 1950-1953, a luat act de această dorinţă şi de decizia românilor din Ungaria. Din nefericire, din cauza cursului istoriei, stabilirea concretă a acestei eparhii nu a putut avea loc decât în anul 1999”, a spus Episcopul ortodox român al Ungariei.