Anul 2020, marcat de pandemia de COVID-19 şi de restricțiile impuse în acest context, a supus întreaga societate românească unei încercări deosebite. Biserica Ortodoxă Română a lucrat în acest timp cu mult devotament şi dăruire, înmulțind rugăciunea, actele social-filantropice şi măsurile de protejare a sănătăţii oamenilor.

Activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2020, proclamat în Patriarhia Română drept Anul omagial al pasto­rației părinților și copiilor și Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români, este sintetizată şi prezentată din punct de vedere pastoral-liturgic şi administrativ, ­cultural-misionar şi social-filantropic.

 

I. ACTIVITATEA PASTORAL-LITURGICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ

Evenimentul simbol al anului 2020, în memoria tuturor, a rămas sărbătoarea Învierii Domnului, proclamată cu multă durere, în condițiile stării de urgență, în absența fizică a credincioşilor şi distribuirea de către clerici şi voluntari ortodocşi a Sfintei Lumini aduse de la Ierusalim şi a Sfintelor Paşti pe întreg cuprinsul Patriarhiei Române.

Alte evenimente importante din viața Bisericii Ortodoxe Române în anul 2020, din punct de vedere pastoral-liturgic, au fost:

–  În contextul pandemiei de COVID-19, Patriarhul României a adresat tuturor slujitorilor Sfintelor Altare și credincioșilor Bisericii Ortodoxe Române un „Cuvânt pastoral pentru întărirea în credință și în comuniune euharistică”  (vineri, 28 februarie).

–  De asemenea, Patriarhul României a alcătuit Rugăciunea specială pentru încetarea noii epidemii, rostită pentru prima dată în Catedrala Patriarhală, duminică, 15 martie 2020, şi transmisă centrelor eparhiale pentru a fi citită în toate unitățile de cult din Patriarhia Română, înainte de finalul fiecărei slujbe.

–  Organizarea unei procesiuni pe câteva artere importante ale municipiului București, cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. Cu acest prilej, au fost rostite rugăciuni pentru încetarea epidemiei de COVID-19 (București, duminică, 5 aprilie 2020).

Procesiuni similare au avut loc și în alte eparhii ale Bisericii Ortodoxe Române din țară, precum: Arhiepiscopia Iașilor (Iași, Neamț şi Botoşani, 5 aprilie 2020), Arhiepiscopia Târgoviștei (Târgoviște, 14 aprilie 2020), Arhiepiscopia Argeșului și ­Muscelului (judeţul Argeș, 21 aprilie 2020) etc.

–  Participarea Patriarhului României la sesiunea științifică intitulată „Sincroniile europene ale culturii românești”, dedicată Zilei Culturii Naționale. Evenimentul a fost organizat de Academia Română (Ateneul Român, miercuri, 15 ianuarie 2020).

–  Urmare a măsurilor sanitare speciale adoptate de către autoritățile din România, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în consultare cu Guvernul României, a transmis, prin Cancelaria Sfântului Sinod, către unitățile de cult și cre­dincioși mai multe îndrumări, între care amintim: Îndrumări către parohii și mănăstiri pentru respectarea unor măsuri de prevenire a infectării cu noul coronavirus (SARS-CoV-2) (12 martie 2020); Noile măsuri privind slujbele și activitățile sociale bisericești, elaborate pe baza Ordonanţei militare nr. 1 din 17 martie 2020 și a Ordonanţei militare 2 din 21 martie 2020 (duminică, 22 martie 2020); Îndrumări privind slujbele de Florii, din Săptămâna Mare (a Sfintelor Pătimiri) şi de Sfintele Paşti, în condiţiile stării de urgenţă (miercuri, 8 aprilie); Îndrumări bisericeşti pentru starea de alertă (joi, 14 mai); Îndrumări către unitățile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române din țară privind accesul credin­cioșilor ortodocși în lăca­șurile de cult, în cimitire, precum și participarea acestora la slujbele cultului divin, în perioada 15 mai – 1 iunie 2020; Îndrumări către unitățile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române din țară privind participarea credincioșilor la sfintele slujbe în interiorul și în exteriorul lăcașurilor de cult (miercuri, 17 iunie 2020; aceste Îndrumări au fost reluate în 17 iulie și 17 august 2020).

–  De asemenea, au fost întreprinse mai multe demersuri pe lângă autoritățile de stat competente pentru sprijinirea activității cultelor religioase, respectiv garantarea drepturilor și libertăților religioase ale credincioșilor creș­tin-ortodocși, în contextul măsurilor sanitare adoptate de către instituțiile statului cu prilejul decretării stării de urgență (martie-mai 2020) și a stării de alertă (mai-decembrie 2020), în România.

Pentru Patriarhul României, 2020 a fost un an fără vizite canonice sau călătorii pastorale şi misionare în afara graniţelor României, programul fiind limitat chiar şi în interiorul ţării, din cauza pandemiei de COVID-19, la celebrări publice în formă restrânsă, cu participarea unor grupuri mici de clerici şi credincioși, dintre care amintim:

–  Vizita canonică în Episcopia Oradiei, cu prilejul serbării Centenarului restatornicirii Episcopiei Ortodoxe a Oradiei (1920-2020). Cu acest prilej, Patriarhul României a săvârșit slujba de târnosire a noii Catedrale Episcopale, cu hramul „Învierea Domnului”, din municipiul Oradea, județul Bihor, precum și slujba de târnosire a bisericii noi, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, de la Mănăstirea Izbuc, județul Bihor
(Oradea, 18-21 septembrie 2020).

–  Slujba de sfinţire, oficiată de Patriarhul României, a bisericii noi, cu hramurile „Acoperământul Maicii Domnului, Sfinţii Doctori fără de arginți Cosma şi Damian şi Sfinţii Martiri Brâncoveni” de la Parohia „Acoperământul Maicii Domnului”-Titan, Protopopiatul Sector 3 Capitală (16 august).

–  Slujba de sfinţire, săvârșită de Patriarhul României, a iconostasului bisericii cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfântul Grigorie Teologul” de la Parohia Militari I, Protopopiatul Sector 6 Capitală (25 ianuarie).

–  Slujba de binecuvântare, săvârșită de Patriarhul României, a corpului Belvedere de la Cen­trul cultural-misionar Familia-Pantelimon, judeţul Ilfov (21 iulie).

–  Slujba de binecuvântare, săvârșită de Patriarhul României, a Grădiniței „Buna Vestire” a Patriarhiei Române, din strada Episcop Chesarie, Bucureşti (15 septembrie).

–  Prăznuirea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. În 2020, „Anul omagial al pastorației părinților și copiilor”, a fost așezată spre închinare racla cu moaștele Sfântului Cuvios Stelian Paflagonul, ocrotitorul copiilor, adusă de la Biserica „Sfântul Stelian”-Lucaci din București (Catedrala Patriarhală, 25-27 octombrie 2020).

–  Slujba de pomenire, săvârșită de Patriarhul României în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală, pentru Patriarhul Irineu al Serbiei, trecut la cele veşnice vineri, 20 noiembrie (duminică, 22 noiembrie).

–  La nivelul Patriarhiei Române, evidența numerică a activităţilor sacramental-liturgice, în anul 2020, cuprinde: 5.562 Sfinte Liturghii; 2.447 Sfinte Taine, dintre care 725 hirotonii de preoți și diaconi pentru parohii și mănăstiri; 142 sfințiri de biserici noi și 112 resfințiri de biserici restaurate; 2.957 ierurgii și slujiri misionare; 127 sfințiri și inaugurări de așezăminte eclesiale noi și 33 resfințiri de așezăminte eclesiale restaurate sau reparate; 6.490 vizite pastorale în parohii/filii, mănăstiri/schituri, școli teologice, așezăminte sociale și medicale; 357 prezidări de conferințe preoțești pastoral-misionare și administrative; 70 prezidări de sinaxe monahale eparhiale și mitropolitane; 271 vizite frăţeşti în alte eparhii; 253 participări și susțineri de comunicări  la conferințe, simpozioane, seminarii desfășurate în țară (218) sau în străinătate (35); 17.099 primiri oficiale și audiențe acordate, precum și 6.067 zile activitate de teren desfășurată de către membrii Sfântului Sinod.

Dintre hotărârile adoptate de Sfântul Sinod în sprijinul activității pastoral-liturgice, amintim:

–  Înscrierea de către Sfântul Sinod în Calendarul bisericesc pentru anul 2021, în secțiunea Zile și date importante, a ­Duminicii Mironosițelor (a treia duminică după Paști) ca ­Duminica Femeilor creștine.

–  Analiza răspunsurilor întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe autocefale la adresa Patriarhului României cu privire la modalitatea de împărtășire a credincioșilor, în timpul Sfintei ­Liturghii, în contextul pandemiei de COVID-19; răspunsurile primite au confirmat credinţa ortodoxă că Sfânta Împărtăşanie euharistică nu este sursă de contaminare!

–  Aprobarea Regulamentului cimitirelor din Biserica ­Ortodoxă Română.

–  Aprobarea noului Statut pentru organizarea și funcționarea Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei.

–  Aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Vicariatului Ortodox Ucrainean din Biserica Ortodoxă Română.

În plan administrativ au fost organizate: 3 ședințe de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul cărora au fost discutate, adoptate și comunicate 55 hotărâri cu privire la problemele examinate. În acest sens, la Cancelaria Sfântului Sinod au fost pregătite 35 temeiuri de sinod și, în același context, s-a urmărit modul de redactare a celorlalte 20 referate de sinod întocmite de către unele sectoare ale Administrației Patriarhale.

Prin activitatea Cabinetului Patriarhal au fost organizate 47 ședințe de lucru ale Perma­nenței Consiliului Național ­Bisericesc şi 5 ședințe de lucru comune ale Permanenței Consiliului Na­țional Bisericesc și Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor, precum și redactarea proceselor-verbale ale acestor ședințe. De asemenea, Cabinetul Patriarhal a asigurat pregătirea și consemnarea diplomelor, ordinelor şi distincțiilor (761), precum şi a rangurilor onorifice (17) oferite de către Patriarhul României în anul 2020.

 

II. ACTIVITATEA CULTURAL-MISIONARĂ

 

A. Activităţi bisericeşti externe:

În pofida dificultăților create de pandemia de COVID-19, Patriarhia Română, prin Sectorul relații bisericeşti, interreligioase şi comunități bisericeşti externe, a căutat să identifice noi soluţii sau modalități de a menţine legătura, în special cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, precum şi cu celelalte Biserici creştine şi culte religioase, pentru a răspunde, astfel, mai bine noilor realităţi și provocări generate de această pandemie. În condițiile dificile în care unitățile bisericești ortodoxe românești din străinătate și-au desfășurat activitatea pe parcursul anului 2020, pe lângă realizările în plan pastoral-misionar, edilitar, social-filantropic și educațional-cultural, acestea s-au remarcat și prin organizarea de numeroase acțiuni de sprijin financiar și material substanțial (medicamente, aparatură medicală, alimente etc.) acordat celor afectați de pandemia de COVID-19 și unităților spitalicești, atât în comunitățile lor, cât și în România.

Dintre activitățile Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern, raportate prin Sectorul relații bisericești şi interreligioase, amintim:

–  participarea unei delegații a Patriarhiei Române la o reuniune informală a întâistătătorilor și reprezentanților ­Bisericilor Ortodoxe locale cu tema principală unitatea și reconcilierea în Biserica Ortodoxă, având în vedere problemele apărute în cadrul comuniunii bisericeşti ortodoxe, în special, situația bisericească din Ucraina (Amman, Iordania, 26 februarie 2020);

–  participarea unui reprezentant al Patriarhiei Române (pr. Emanuel Tapalagă) la funeraliile Patriarhului Irineu al Serbiei (22 noiembrie 2020);

–  participarea delegaților Patriarhiei Române la Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştină (Bucureşti, 18-25 ianuarie 2020);

–  publicarea mesajului Patriarhului României inclus în proiectul Coronaspection, care cuprinde interviuri video cu 40 de lideri religioși din întreaga lume aparținând celor mai importante credințe religioase, ca reflecții asupra provocărilor și oportunităților spirituale generate de pandemia de COVID-19, proiect realizat de The Elijah Interfaith Institute (iunie 2020).

Grija pentru românii ortodocși din afara granițelor României a continuat şi s-a dezvoltat şi în anul 2020. În prezent, în afara frontierelor actuale ale României, Patriarhia Română are în jurisdicția sa patru arhiepiscopii şi zece episcopii, arhiepiscopiile fiind și centre mitropolitane. În aceste eparhii există astăzi un total de 1.337 parohii şi filii, 64 așezăminte monahale ortodoxe româneşti, deservite de 1.245 clerici români.

 

B. Activităţi educaţionale:

În plan teologic-educațional, în anul 2020, în contextul pandemiei și al restricțiilor impuse de autorități, menționăm organizarea a doar două evenimente cu caracter naţional: Concursul Naţional Icoana ortodoxă – lumina credinței, ediția a IX-a (9 septembrie) şi Congresul Naţional Catehetic Hristos împărtășit copiilor, ediţia a XIII-a (28-30 septembrie). Nu a mai fost posibilă desfășurarea Programului Naţional de Tabere pentru Tineret Tradiţie şi noutate, iar Întâlnirea Internaţională a Tinerilor Ortodocşi de la Timişoara a fost amânată.

În anul 2020, a continuat derularea Programului Naţional Catehetic „Hristos împărtăşit copiilor”, prin organizarea la nivelul eparhiilor a 738 centre catehetice şi prin specializarea de formatori. De asemenea, a continuat desfă­șu­rarea proiectului educațional „Alege şcoala!”, implementat de Patriarhie în parteneriat cu Fundația World Vision România.

În contextul lansării, în data de 25 februarie 2020, a programului-pilot de stimulare a participării la educaţie a copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate, de către Ministerul Fondurilor Europene, Patriarhia Română a depus şi a câștigat trei noi proiecte educaţionale Alege şcoala!, a căror valoare este de 14.310.000 lei (aproximativ 3.000.000 euro). Proiectele au fost depuse în parteneriat cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei (două proiecte), respectiv Fundaţia World Vision România (un proiect), şi se vor derula pe o perioadă de trei ani, din momentul semnării contractelor de finanțare.

Sectorul teologic-educațional a centralizat informațiile primite de la eparhiile din țară și din diaspora română, referitoare la proiectul prin care s-au oferit peste 5.000 de tablete sau alte dispozitive electronice elevilor (în special celor de clasa a VIII-a și a XII-a), precum și cadrelor didactice din comunitățile dezavantajate, pentru a se conecta la lecțiile online și pentru a-şi continua învățarea. Totodată, au fost oferite 2.000 de tablete copiilor înscrişi în proiectele Alege şcoala!, în vederea participării la lecțiile organizate online.

În anul şcolar 2020-2021, predau disciplina religie 6.276 profesori şi 1.589 suplinitori; 1.232 sunt clerici, 4.896 laici cu studii teologice şi 148 laici cu alte studii. În inspectoratele școlare jude­țene şi-au desfăşurat activitatea specifică 42 ­ins­pectori de specialitate, dintre care 40 cu studii teologice şi 2 cu alte studii. Pentru dezvoltarea cooperării în vederea susținerii şi îmbu­nă­tățirii orei de religie, la nivelul întregii ţări s-au încheiat 4.834 parteneriate între parohii şi şcoli, în cadrul cărora s-au desfăşurat activităţi şcolare şi extra­şcolare diverse.

În cadrul Patriarhiei Române funcţionează 28 de seminarii teologice, cu diferite specializări – Teologie ortodoxă, Teologie patrimoniu-cultural, Ghid turism religios, Muzică bisericească, Filologie, Ştiinţele naturii, Ştiinţe sociale, 8 licee teologice ortodoxe, un liceu pedagogic şi un liceu tehnologic, având clase de teologie. În anul şcolar 2019-2020, au fost şcolarizaţi 4.499 elevi la nivel liceal; dintre cei 1.043 elevi în clasa a XII-a, 880 au obţinut diplomă de bacalaureat. În unităţile de învăţământ teologic preuniversitar au fost şcolarizaţi 110 elevi din afara graniţelor ţării, 92 provenind din Republica Moldova, 15 din Ucraina, 2 din Serbia şi 1 din Italia. În anul şcolar 2019-2020, au fost înscrişi 1.219 elevi în clasa a IX-a, iar pentru anul şcolar 2020-2021 au fost solicitate 1.397 locuri.

În şcolile teologice preuniversitare îşi desfăşoară activitatea didactică 1.112 profesori. În anul şcolar 2019-2020, fondurile alocate acestor şcoli au fost în valoare totală de 3.616.680 lei, dintre care 2.465.500 lei au fost investiţi de centrele eparhiale.

În Patriarhia Română funcţionează 11 facul­tăți de teologie (Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Craiova, Cluj, Constanţa, Târgovişte, Piteşti, Alba Iulia, Arad şi Oradea) şi 3 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăți (Timişoara, Galaţi şi Baia Mare).

În anul universitar 2019-2020, au fost şcolarizaţi 4.250 studenţi. În anul 2020, au absolvit 1.004 studenţi, iar în anul universitar 2020-2021 s-au înscris 1.366. În cadrul specializării Teologie pastorală au fost şcolarizaţi 3.026 studenţi, iar 660 absolvenţi au obținut diplomă de licenţă. În anul universitar 2019-2020, numărul masteranzilor a fost de 1.900, dintre care 837 absolvenţi, iar în anul universitar 2020-2021 s-au înscris 1.027. Studiile de doctorat se organizează în opt centre universitare, fiind înscrişi în prezent 582 doctoranzi, dintre care 147 în anul universitar 2020-2021 (anul I). În anul universitar 2019-2020, 64 de doctoranzi au obţinut titlul de doctor în teologie.

În anul universitar 2019-2020, 378 de cadre didactice au activat în învăţământul teologic superior, dintre care 72 profesori, 94 conferenţiari, 154 lectori şi 53 asistenţi.

În anul universitar 2019-2020, s-au înscris la studii în diferite instituţii de învăţământ din străinătate 40 studenţi teologi români. În prezent, sunt înscrişi la facultățile de teologie ortodoxă din Patriarhia Română 71 cetăţeni străini (printre care şi etnici români, 47 din Republica Moldova), atât la studii universitare, cât şi postuniversitare.

 

C. Activităţi culturale şi misionare:

Sectorul cultură şi patrimoniu religios, în colaborare cu centrele eparhiale și cu protopopiatele din întreaga țară, a desfășurat activităţi de evidenţă şi gestionare a patrimoniului bisericesc imobil, în special prin 3 proiecte:

1. Proiectul de inventariere a lăcașurilor de cult din Patriarhia Română, în vederea monitorizării stării de conservare a acestora și stabilirea măsurilor necesare pentru salvgardarea obiectivelor aflate în pericol. Din datele primite de la centrele eparhiale au fost inventariate 14.286 lăcașuri de cult, dintre care 3.050 sunt monumente istorice.
2. Proiectul de evaluare a stării de degradare a lăcașurilor de cult din Patriarhia Română. Până în prezent, în cadrul acestui proiect, specialiștii desemnați de centrele eparhiale au expertizat 383 din cele 1.206 lăcașuri identificate în cadrul proiectului de inventariere. Potrivit expertizelor tehnice de specialitate, reiese faptul că 167 din cele 383 lăcașuri de cult evaluate până în prezent necesită intervenții de urgență.
3. Proiectul privind restaurarea monumentelor istorice aflate în patrimoniul bisericesc, cu finanțare din fonduri europene. Au fost identificate 575 monumente istorice (lăcașuri de cult) aflate în stare avansată de degradare. Având în vedere noul Program opera­țio­nal 2021-2027, a fost efectuat un studiu al cadrului legislativ aplicabil și a fost transmis către toate parohiile care dețin monumente istorice un ghid ce cuprinde pașii ce trebuie urmați pentru obținerea aprobărilor legale, în vederea execuției lucrărilor de restaurare cu finanțare din fonduri europene, precum și cadrul legislativ aplicabil.

Totodată, membrii Comisiei de pictură bisericească au analizat: 190 de proiecte și expertize tehnice pentru lucrări de artă bisericească, 202 adjudecări, 134 contracte, 144 recepții parțiale sau definitive, precum şi 111 solicitări din partea specialiștilor în artă bisericească (înscrieri în evidență, promovări și autorizări).

În anul 2020, Radio TRINITAS a promovat modele de pastorație pentru întreaga familie și i-a comemorat pe ierarhii, preoții, monahii și mirenii care au înființat instituții de ajutorare a bolnavilor, săracilor, copiilor și bătrânilor. În acest sens, a fost introdusă emisiunea „Filantropi ortodocși români”, care prezintă modalitățile prin care actul filantropic a contribuit la promovarea valorilor creștine, a culturii și tradiției poporului român și la transmiterea acestor valori, precum și principii către generațiile următoare.

În timpul stării de urgență, când slujbele în lăcașurile de cult au fost oficiate fără participarea credincioșilor, Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române le-a oferit acestora posibilitatea de a participa la cultul divin prin intermediul transmisiunilor în direct de la Catedrala Patriarhală, atât pe post, cât și în mediul online. În condițiile migrării multor domenii de activitate în spațiul virtual, activitatea televiziunii pe canalele digitale de comunicare s-a intensificat major în acest an. Complementar, toate redacțiile (Actualitatea, Teologic, Cultural, Social și Online) au realizat producții speciale (știri, dezbateri, reportaje) pentru corecta informare a ­telespectatorilor în ceea ce privește evoluția situației epidemiologice în țară, oferind spațiu de exprimare unor voci autorizate din instituțiile medicale și de stat. Foarte multe dintre cele peste 3.000 de știri difuzate în acest an în „Jurnalul Trinitas” și reportajele din cadrul emisiunii „Secvențe Trinitas” au evidențiat modul concret și eficient prin care Biserica Ortodoxă Română a venit în sprijinul categoriilor vulnerabile și al persoanelor afectate de pandemie. În anul 2020, au fost lansate opt emisiuni noi: „Ora de religie”, „Trei minute de religie”, „Artă și patrimoniu”, „Muzeele Capitalei”; „Lecția de patrimoniu”, „România frumoasă”, „Lumea în armonie” şi „România de peste granițe”, ultima realizată în colaborare cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, anticipând manifestările dedicate Anului omagial al pastorației românilor din afara României – 2021.

Cele trei publicații periodice (cotidianul Ziarul Lumina, săptămânalul Lumina de Duminică şi revista de informaţie bisericească Vestitorul Ortodoxiei) şi-au continuat activitatea de misiune mediatică a Bisericii în societate. Prin ­cooperare cu Editura TRINITAS, au fost publicate trei volume în Colecția „Media Christiana” – Seria LUMINA, Seria Radio TRINITAS şi Seria TRINITAS TV. Cu un tiraj lunar mediu difuzat de 22.000 de exemplare, Ziarul Lumina se menține pe locul trei în grupul celor 38 de cotidiene naţionale, regionale şi locale care se tipăresc în prezent în România.

Agenția de ştiri BASILICA a acordat o aten­ție mai mare calității și relevanței articolelor de pe site, fiind publicate aproximativ 4.000 de articole în limba română şi peste 1.100 în limba en­gleză. A crescut, de asemenea, numărul galeriilor foto, al interviurilor și al textelor editoriale. În ceea ce priveşte traficul pe site, în 2020 s-a înregistrat o creştere cu 48% a numărului de accesări, faţă de anul precedent.

În anul 2020, a fost organizat concursul „Viața Bisericii în timp de pandemie”, primul concurs de fotografie organizat de basilica.ro. A fost realizat, în colaborare cu Editurile Patriarhiei Române, un album cu scop necomercial care cuprinde cele mai sugestive imagini participante.

Biroul de presă şi relații publice al Patriarhiei Române a informat constant opinia publică în legătură cu ampla activitate social-filantropică a Bisericii Ortodoxe Române desfășurată în perioada pandemiei, redactând și difuzând periodic comunicate de presă detaliate, referitoare la ajutorul financiar și material al Bisericii la nivelul întregii Patriarhii.

Pe parcursul anului 2020, Biroul de presă şi relații publice al Patriarhiei Române a redactat și difuzat peste 50 de comunicate de presă şi precizări, precum şi alte ştiri care au fost transmise către agențiile şi instituțiile media cu pondere naţională şi internaţională, iar membrii Biroului de presă al Patriarhiei Române au participat la numeroase interviuri, emisiuni și conferințe.

Pentru Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii ­Ortodoxe Române (Edituri și Tipografii), din punct de vedere statistic, anul 2020 se prezintă astfel: au fost tipărite 241 titluri de carte, dintre care 68 titluri inedite publicate de Editurile Patriarhiei Române, și anume 44 titluri carte teologică, 10 titluri carte de cult, 5 titluri carte patristică şi 9 titluri carte pentru copii şi tineret, respectiv 19 numere noi din revistele centrale bisericeşti. În total, ­Tipografiile Patriarhiei Române (Tipografia Cărților Bisericești și Imprimeria PHAROS) au tipărit 603.457 exemplare de carte broșată sau legată (342.233 ex. carte şi 261.224 ex. reviste). De asemenea, au fost tipărite: 17.572 ex. de Biblii (în diferite formate); 10.500 ex. din volumul Istorisiri din Sfintele Scripturi – pentru copii și părinți (în colaborare cu Societatea Biblică Interconfesională din România) şi 49.791 ex. Noul Testament cu Psalmii; 122.710 ex. broşuri, cataloage, ghiduri şi pliante; 491.087 ex. cărţi de rugăciuni, acatiste; 72.000 ex. pastorale; 5.660 ex. felicitări; 980.741 ex. calendare, 303.930 ex. icoane (de diverse dimensiuni), Ziarul Lumina, Lumina de Duminică, dar şi 278.179 ex. lucrări primite din exterior.

În anul 2020, la Atelierele Institutului Biblic au fost realizate mai multe obiecte de cult și veșminte liturgice, dintre care menționăm în mod deosebit raclele din argint de dimensiuni mari executate pentru: Arhiepiscopia Râmnicului, Mănăstirea Văratec, jud. Neamț (două racle), Mănăstirea Neamț şi Parohia „Izvorul Tămăduirii” – Mavrogheni, București. De asemenea, în colaborare cu Monetăria Statului au fost realizate: Medalia pentru Anul omagial al pastorației părinților și copiilor – 400 buc., Medalia pentru Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români – Sf. Ier. Calinic de la Cernica și Sf. Ier. Iosif cel Milostiv – 300 buc., precum şi Me­dalia pentru Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români – Vasile Stroescu și Emanoil Gojdu – 300 bucăţi.

În cursul anului 2020, din cauza pandemiei de COVID-19 şi a restricțiilor impuse, activitatea Sectorului pelerinaje al Patriarhiei Române a suferit foarte mult, înregistrând o scădere cu 81,3% a numărului de pelerini pentru des­ti­nații în afara granițelor țării şi cu 74,6% pentru pelerinajele interne faţă de anul precedent.

SC BASILICA TRAVEL SRL a finalizat proiectul Centrului educațional pentru preșcolari cu program prelungit, numit Grădinița Patriarhiei Române „Buna Vestire” din Bucureşti, care şi-a deschis porțile în anul 2020, declarat An omagial al pastorației părinţilor şi copiilor. Prin această inițiativă, s-a dorit evi­­­den­țierea importanţei educației creştine pentru societatea contemporană.

Sectorul monumente şi construcții bisericeşti al ­Patriarhiei Române a continuat lucrările pentru finalizarea Catedralei Naţionale: montarea învelitorii din tablă aurie la turle și cupola Altarului (finalizate în proporție de 100%), respectiv pronaos și abside (finalizate în proporție de 85%); execuție și montaj ancadramente din piatră la ușile, ferestrele și turlele Catedralei Naționale (finalizate în proporție de 100%); execuție și montaj decorațiuni din piatră peste cota +45,00 m (finalizate în proporție de 90%); execuție tencuieli exterioare la turlele mici și clopotniță (finalizate în proporție de 80%); execuție și montaj ancadramente mari la ferestrele caselor de scară (finalizate în proporție de 45%). De asemenea, pictura Altarului, care se realizează în tehnica mozaic, a fost finalizată în proporție de 85%.

În contextul măsurilor şi interdicțiilor impuse de către autorităţi în vederea limitării răspândirii virusului SARS-CoV-2, activitatea Sectorului stavropighii patriarhale şi centre sociale a fost grav afectată. Astfel, Centrul social-cultural „Sfântul Apostol Andrei” a înregistrat o scădere a veniturilor cu 71,41%; Centrul cultural-misionar „Familia”-Pantelimon a înregistrat o scădere cu 81,11%; Centrul social-pastoral „Sfânta Maria”-Techirghiol, cu 53,32%, iar Centrul social-pastoral „Sfântul Ilie”-Călimăneşti cu 73,44%. Evenimentul major al anului 2020 pentru Sectorul stavropighii patriarhale şi centre sociale a fost sfinţirea şi inaugurarea corpului Belvedere din cadrul Centrului cultural-misionar Familia-Pantelimon (21 iulie). Corpul Belvedere a fost renovat şi modernizat în regie proprie de către Echipa Arcada şi poate organiza întruniri şi evenimente legate de Tainele Botezului şi Cununiei, centrul fiind dedicat familiei creştine.

 

III. ACTIVITATEA SOCIAL-FILANTROPICĂ

În anul 2020, lucrarea social-filantropică și medicală la nivelul eparhiilor și al ONG-urilor Patriarhiei Române a fost desfășurată prin 16.721 persoane, după cum urmează: 29 consilieri eparhiali, 16 inspectori de specialitate și eparhiali, 482 asistenți sociali, 1.608 personal cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, juriști, psihologi, personal administrativ), 14.586 voluntari.

Biserica Ortodoxă Română şi-a desfă­șu­rat activitatea social-filantropică şi medicală în cadrul a 804 instituții și servicii sociale.

Având în vedere diversificarea continuă a serviciilor oferite, precum şi extinderea şi acreditarea centrelor, s-a început o reorganizare integrată a activităţilor pe criterii de competenţă. În acest sens, diagrama aşezămintelor social-filantropice arată astfel: 140 cantine sociale și brutării, 45 instituții ce oferă servicii medicale și farmacii, 94 centre de zi pentru copii, 29 centre de zi pentru vârstnici, 50 centre rezidențiale pentru vârstnici, 43 birouri de asistență socială și centre comunitare, 55 centre de tip familial, 47 grădinițe sociale și afterschool, 11 locuințe protejate, 84 centre de informare, de consiliere și centre de resurse, 3 instituții de învățământ pentru adulți, 15 centre de urgență (pentru persoane fără adăpost, pentru victime ale violenței domestice, pentru victime ale traficului de persoane), 18 campusuri de tabără, 41 centre educaționale și alte 129 instituții/servicii cu specific diferit.

În cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române se află în derulare 492 proiecte și programe sociale, din care: 39 cu finanţare externă, 46 cu finanţare publică, 359 finanțate din fonduri proprii şi 48 cu finanţare mixtă.

În aşezămintele Bisericii Ortodoxe Române au primit asistență 137.679 beneficiari, după cum urmează: 50.529 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări; 8.115 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependențe, persoane infectate cu HIV/SIDA; 53.170 persoane vârstnice din aşezămintele de protecție socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; 25.676 şomeri, adulți în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenței familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităților naturale.

Asistenţa religioasă în unităţile militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială este asigurată de 501 preoţi, dintre care: 18 în unități ale Ministerului Afacerilor Interne, 81 în unităţi militare, 29 în sistemul penitenciar şi 373 în spitale, aşezăminte de ocrotire socială, unități de învățământ etc. În aceste unităţi (militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială), există în prezent 423 biserici şi capele sfințite, iar altele 75 aflându-se în diferite stadii de construcţie şi amenajare.

De asemenea, în contextul pandemiei de COVID-19, ­Patriarhia Română împreună cu Federația Filantropia au dezvoltat platforma online www.ajutacubucurie.ro și au deschis o linie de Tel Verde, acestea fiind necesare în vederea sprijinirii persoanelor aflate în nevoie, dar și a celor care au dorit să ajute ca voluntari la nivel național, în această perioadă. Prin intermediul platformei online, dar și al liniei de Tel Verde, în perioada stării de urgență, au fost sprijinite peste 600 de persoane vulnerabile cu ajutoare materiale și peste 120 de persoane izolate, afectate de noul coronavirus, facilitând și implicarea a aproximativ 600 de ­voluntari la nivel național.

De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului au derulat 2 programe social-filantropice: „Implică-te! Împreună reușim mai mult!”, extensie a campaniei „Caravana Bucuriei”, pentru prevenirea excluziunii sociale, și programul „Ajutor pentru elevi”, destinat reducerii abandonului școlar.

În perioada stării de urgență și a stării de alertă, voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului s-au deplasat în 147 de sate din 22 județe ale țării, fiind ajutate 4.531 familii și distribuindu-se 4.531 pachete în cuantum de 362.480 lei, conținând produse alimentare de strictă necesitate, produse de igienă, îmbrăcăminte, încălțăminte, electrocasnice, dezinfectanți, măști de protecție sanitară, precum și cărți de rugăciune. Beneficiarii au fost persoanele vulnerabile, cu dizabilități, bătrâni singuri și familii sărace cu mulți copii, precum și familii afectate de inundații severe (iunie 2020). În 11 județe activitatea s-a desfășurat în colaborare cu Jandarmeria Română.

În perioada martie-decembrie 2020, voluntarii ­Paraclisului Catedralei Naționale au distribuit suport logistic (aparatură medicală, mobilier medical, produse de igienă și produse alimentare) pentru spitalele: Matei Balş, Marius Nasta, Victor Babeș, Grigore Alexandrescu, Elias şi Spitalul de Urgență din București. Totodată, Institutul Oncologic București, Institutul Clinic Fundeni și Spitalul Orășenesc Urlați au fost sprijinite cu echipamente medicale de către voluntarii Paraclisului ­Catedralei Naționale.

În cadrul programului caravana medicală „Sănătate pentru sate”, în anul 2020, din cauza restricțiilor sanitare impuse de pandemie, voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Nea­mului au realizat doar 2 deplasări, având 550 de beneficiari. De asemenea, colaborarea cu Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” București, în cadrul „Campaniei de prevenție și diagnosticare a cancerului de col uterin”, a fost redusă, realizându-se o singură acțiune, cu 51 de beneficiare.

Campania „Donează sânge! Salvează o viață!” a continuat şi în anul 2020, cu 8.086 donatori, înregistrându-se 3.540,52 litri de sânge.

Valoarea bunurilor donate în anul 2020, prin programul „Masa Bucuriei”, este de 632.895 euro. Programul „Masa Bucuriei”, care se desfășoară la nivel național în parteneriat cu magazinele Selgros Cash&Carry şi Carrefour România SA, constă în donarea săptămânală de bunuri alimentare şi igienico-sanitare pentru centrele sociale.

Prin programele filantropice ale Bisericii Ortodoxe Române, au fost acordate ajutoare financiare directe în valoare de 16.951.162 lei şi ajutoare materiale în valoare de 61.566.427 lei.

Pentru susținerea întregii activităţi de asistență socială și filantropică şi pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2020, la nivelul Patriarhiei Române, a fost cheltuită suma de 185.599.815 lei (= 38.074.881,02 euro – curs BNR la 22.02.2021).

În această sumă nu sunt cuprinse cheltuielile privind o mulțime de activităţi caritabile ale parohiilor şi mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor și săracilor, care nu au fost cuantificate financiar şi, ca atare, nici raportate sistematic centrelor eparhiale.

La finalul acestui raport sintetic al activităţilor Bisericii Ortodoxe Române în anul 2020 dorim să apreciem eforturile spirituale şi materiale ale tuturor celor care au lucrat direct sau au sprijinit Biserica Ortodoxă Română în lucrarea remarcabilă de ajutorare a credincioşilor în timpul pandemiei de COVID-19.

De la ajutorul financiar ori material la trimiterea de echipamente sanitare de protecție acolo unde era cea mai mare nevoie de ele, până la rugăciunea, încurajarea şi mângâierea celor bolnavi, a celor însingurați ori a celor îndoliaţi, Biserica Ortodoxă Română în întreg ansamblul ei, prin ierarhi, clerici, voluntari şi simpli credincioşi, şi-a intensificat eforturile pentru a răspunde urgent şi eficient crizei provocate de pandemia de COVID-19.

Exprimăm recunoștință şi prețuire faţă de toţi cei care ajută Biserica noastră: clerici şi credincioși mireni, autorități centrale şi locale, sponsori şi voluntari.

Ne rugăm lui Dumnezeu să le dăruiască tuturor sănătate şi mântuire, ajutor şi bucurie în viață!

 

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române