O nouă parohie ortodoxă românească la Köln, Germania

Nr. 563-565// în / de

În Duminica a 2-a după Rusalii, a Sfinților Români, în orașul Köln din ­Germania a fost înfiin­țată o nouă parohie ortodoxă românească cu hramurile „Pogorârea Sfântului Duh”, „Sfântul Arhidiacon și Protomartir Ștefan” și „Sfânta Ursula împreună cu însoțitoarele ei”. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Înaltprea­sfințitul Părinte Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale și de Nord, în biserica parohiei catolice „Sfântul Ștefan” din Köln-Lindenthal. În cadrul slujbei, ierarhul l-a hirotonit întru preot pe Teodor Tăbuș, parohul comunității, se arată pe mitropolia-ro.de. Părintele Teodor Tăbuș, parohul noii comunități din Köln, este vicepreședinte al Asociației Tineretului Ortodox Român din Germania și a organizat, în ultimii ani, numeroase activități cu tinerii. De asemenea, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Serafim l-a hirotonit întru diacon pe teologul George Ghilaciu, pe seama Parohiei „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica” din orașul german Mönchengladbach.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de părintele profesor Daniel Benga de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din München și slujitor la Centrul Bisericesc de la München, care a tâlcuit pasajul evanghelic rânduit, vorbind despre vocația ­slujitorilor bisericești de a deveni pescari de oameni.

Locașul de cult al noii parohii ortodoxe românești din orașul Köln a fost pus la dispoziția credincioșilor prin bunăvoința parohiei romano-catolice din oraș.

 

 

Ambasadorul României în Israel, în vizită la Reprezentanţa Patriarhiei Române din Ierusalim

Nr. 563-565// în / de

Ambasadorul României în Israel, Radu Ioanid, a vizitat luni, 15 iunie 2020, Reprezentanţa Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, unde s-a întâlnit cu părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Așezămintelor Românești de la Ierusalim, Ierihon și Iordan. În cadrul întrevederii au fost discutate aspecte ale vieții comunității românești din Israel, precum şi proiectele Reprezentanţei Bisericii noastre pentru facilitarea accesului pelerinilor români la Locurile Sfinte.

 

Noul ambasador al României în Israel, Radu Ioanid, a efectuat o vizită oficială la ­Reprezentanţa Patriarhiei Române la Locurile Sfinte luni, 15 iunie. Excelenţa Sa a fost însoţit de consulii români în Ţara Sfântă, Mihai Ion şi Traian Pleşcan. În cadrul vizitei, au fost discutate problemele cu care se confruntă atât comunitatea românească din Israel, cât şi ­Reprezentanţa Bisericii Ortodoxe Române la Locurile Sfinte, afectate de restricţiile impuse de autorităţi pentru împiedicarea răspândirii epidemiei de COVID-19.

„Zilele acestea, la Reprezentanţa ­Patriarhiei Române de la Ierusalim, a avut loc un eveniment important, prin vizita pe care a făcut-o domnul Radu ­Ioanid, noul ambasador al României în Israel. După o perioadă de trei ani în care postul de ambasador a fost vacant, ne bucurăm că s-a decis ca Excelenţa Sa să ocupe această funcție, fiind necesară colaborarea pentru rezolvarea diverselor probleme cu care se confruntă comunitatea românească, dar şi vizitatorii şi pelerinii care ajung în Ţara Sfântă. Am prezentat, în cadrul întâlnirii, biserica reprezentanţei, aşezământul nostru, dar şi problemele şi proiectele pe care le avem în derulare. Concluziile au fost deosebit de importante. Pe lângă faptul că am prezentat felicitările noastre la începutul acestui nou mandat al ambasadorului, s-a reînnodat tradiţia colaborării în ­interes comun între cele două instituţii româneşti din Ţara Sfântă, respectiv ­ambasada şi Reprezentanţa Patriarhiei Române, care este o ambasadă spirituală în Ţara Sfântă, au fost evaluate urgenţele şi proiectele prioritare pe care le avem. Multe dintre probleme au trenat în această perioadă pentru că a fost nevoie de decizii la nivel înalt şi acum sperăm să se rezolve”, ne-a declarat părintele ­arhimandrit Teofil Anăstăsoaie.

De asemenea, părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Așeză­mintelor Românești de la Locurile Sfinte, a prezentat ambasadorului român proiectele aflate în derulare, iar diplomatul român a oferit garanţii că se depun toate eforturile pentru sprijinirea acțiu­nilor ce vizează comunitatea românească din Ţara Sfântă, în special reluarea programelor de pelerinaje.

„Am arătat totala deschidere a Reprezentanţei Patriarhiei Române şi a Bisericii noastre în sprijinirea proiectelor de interes românesc şi aşteptarea pe care o au pelerinii români de a reveni în Ţara Sfântă. Domnul ambasador ne-a prezentat situaţia discuţiilor pe care le are în aceste zile cu oficialii din Ministerul Afacerilor Externe şi din Guvernul israelian privitoare la acordul de deschidere a pelerinajelor şi călătoriilor între cele ­două state. Lucrurile nu s-au finalizat, dar putem spune celor de acasă că Ambasada României şi Reprezentanţa ­Patriarhiei Române din Ţara Sfântă fac eforturi susţinute pentru a rezolva această problemă şi, cu ajutorul lui Dumnezeu, nădăjduim ca în viitorul apropiat să ne putem revedea”, a spus Superiorul Așezămintelor Românești de la Locurile Sfinte.

 

Hramul catedralei româneşti din Melbourne, Australia

Nr. 563-565// în / de

Luni, 29 iunie, catedrala ­ortodoxă a comunităţii ­româneşti din Melbourne şi-a sărbătorit ocrotitorii spirituali, pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Cu acest prilej, Preasfinţitul Părinte ­Mihail, Episcopul ortodox român al Australiei și Noii Zeelande, a săvârşit Sfânta Liturghie şi a rostit un cuvânt de învăţătură în care a subliniat ­importanţa activităţii misionare şi a învăţăturii celor doi corifei ai ­Apostolilor pentru viaţa Bisericii.

Slujba de hram a fost oficiată cu respectarea condițiilor de restricţie impuse de Guvernul australian pentru limitarea pericolului de infectare cu noul coronavirus. În acelaşi context, a fost marcată festiv şi sărbătorirea a 12 ani de la întronizarea Preasfinţitului Părinte Mihail ca Episcop ortodox român al Australiei și Noii Zeelande. 

Rasoforii la Mănăstirea Aldeia de Santa Margarida, Portugalia

Nr. 563-565// în / de

Miercuri, 29 iulie, Preasfințitul Părinte ­Timotei, Episcopul ortodox român al ­Spaniei și Portugaliei, a efectuat o vizită arhierească la mănăstirea ortodoxă română din Aldeia de Santa Margarida, Portugalia, informează Biroul de presă al eparhiei. Cu această ocazie, Preasfinția Sa a săvârşit tunderea întru rasofori a doi frați din mănăstire. Fratele Cristian, după 7 ani de mănăstire, a devenit rasoforul Ștefan, iar fratele George, după 3 ani de ­mănăstire, a devenit rasoforul Onufrie.

În cuvântul de învăţătură rostit cu acest prilej, Episcopul Spaniei şi Portugaliei a vorbit despre importanța ascultării din mănăstire, accentuând că „ascultarea aduce viață”: „Ascultarea și credința în Dumnezeu te umplu de duh, te scapă de gândurile viclene ale diavolului”. De asemenea, Preasfinția Sa a explicat fraților rasoforiți importanța ascultării în mănăstire față de părintele stareț, care este și ­părintele duhovnicesc al viețuitorilor. „Rasoforilor și monahilor li se schimbă numele, precum odinioară lui Petru și Pavel, astfel rasoforii intră într-o nouă viață, cea duhovnicească, în care luptăm pentru sfințenie și dobândirea ei. Pe lângă ascultare, la fel de importantă este și statornicia, adică și statornicia în mănăstire și statornicia în mântuire”, a mai arătat ierarhul.

Te Deum de Ziua Independenței SUA la catedrala românească din Chicago

Nr. 563-565// în / de

Sâmbătă, 4 iulie 2020, de Ziua Independenței Statelor Unite ale Americii, Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae, Mitropolitul ortodox român al celor două Americi, înconjurat de un sobor de slujitori, a săvârșit o slujbă de Te Deum la Catedrala „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Chicago.

Au fost rostite rugăciuni de mulțumire adresate lui Dumnezeu pentru toate darurile revărsate asupra poporului american, cerându-se ocrotirea și binecuvântarea lui, se arată pe site-ul eparhiei mitropolia.us. După slujbă, ierarhul a amintit de mai multe personalități care au contribuit la realizarea actului de independență al Statelor Unite față de Imperiul Britanic în 1776, respectiv membrii Comitetului redacțional al Declarației de Independență (John Adams, Benjamin Franklin, Thomas ­Jefferson, Robert Livingston, Roger Sherman) și mai multe date ale procesului care a dus la această împlinire.

Patriarhia Română susţine menţinerea statutului actual al Bazilicii „Sfânta Sofia”

Nr. 563-565// în / de

În data de 8 iulie 2020, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat o scrisoare Sanctităţii ­Sale Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă, Patriarh ­Ecumenic, în care exprimă susţinerea Patriarhiei Române pentru menţinerea statutului actual al Bazilicii „Sfânta Sofia” din Constantinopol (Istanbul) ca muzeu. Demersul ­Patriarhiei Române are în vedere valoarea inestimabilă a acestei bazilici, unanim recunoscută ca simbol al credinţei şi civilizaţiei creştine şi al artei universale, ceea ce a determinat înscrierea sa de către UNESCO în patrimoniul cultural universal, în anul 1985.

În acest context, Patriarhul României îşi exprimă solidaritatea cu toţi cei care apără acest simbol al Bisericii Ortodoxe universale. Prin demersul Bisericii Ortodoxe Române, membrii Sfântului Sinod, clerul şi întregul popor român dreptcredincios din România ­exprimă un sprijin concret faţă de ­Patriarhia Ecumenică, în apărarea statutului actual al Bazilicii „Sfânta Sofia”.

Conferință on-line despre cum a afectat pandemia de COVID-19 viața Bisericii

Nr. 563-565// în / de

Miercuri, 24 iunie, Grupul pentru dialog intercultural și interreligios din cadrul Partidului Popular European (EPP) a organizat o conferință on-line cu titlul: „COVID-19 pandemic on Churches – Churches’ Social Teachings in response to COVID”.

Întâlnirea on-line de o oră a fost un bun prilej pentru re­pre­zen­tanții Bisericii Ortodoxe, ai Confe­rinței Bisericilor Europene și ai Bisericii Romano-Catolice să evidențieze viața creștinilor în perioada pandemiei, dificultățile cu care aceștia s-au confruntat, precum și noile provocări pe care le trăiesc în prezent. La întâlnire au participat diferiți membri ai Parlamentului European, printre care și Mairead McGuinness, vicepreședinte al Parlamentului European (EPP).

Preotul Manuel Barrios, secretar general al COMECE (Comisia Episcopilor Catolici din Comunitatea Europeană), a evidențiat vulnerabilitatea condiției umane într-o ­perioadă de criză, afirmând că „suntem cu toții în aceeași barcă și trebuie să descoperim noi forme prin care umanitatea să rămână unită”. Dr. Jørgen Skov Sørensen, secretar general al Conferinței Bisericilor Europene, a reflectat asupra noilor provocări cu care Bisericile europene se confruntă în prezent: „Această pandemie ne-a reamintit că omul nu deține un control a toate, ci este vulnerabil. Totodată, criza prin care cu toții am trecut ne-a arătat ce pot face Bisericile în societate: pot să se roage pentru conducători și popor, se implică în ajutorarea celor marginalizați sau aflați în suferință și reafirmă cu tărie credința. Este prea devreme să vorbim despre conse­cințele pe termen lung aduse de pandemia de COVID-19 în viața Bisericilor, dar ne putem întreba dacă distanțarea socială este compatibilă cu învățătura sau practica creștină”. Părintele George Vâlcu, secretar general al CROCEU (Comitetul Reprezentanților Bisericilor ­Ortodoxe pe lângă Uniunea Europeană), a insistat în alocuțiunea sa pe faptul că viața liturgică a Bisericii Ortodoxe a avut foarte mult de suferit în perioada pandemiei. Cu toate acestea, a afirmat preotul George ­Vâlcu, „prezența Bisericii Ortodoxe în societate a fost una vizibilă și concretă. Astfel, în România, Biserica Ortodoxă și-a intensificat eforturile pentru a-i ajuta pe cei aflați în suferință din cauza acestui virus, dar și pe cei afectați în mod indirect de măsurile luate de autorități. Ajutorul financiar acordat de Biserica Ortodoxă Română de la ­începutul crizei s-a ridicat la aproape ­
5 milioane de euro, fiind achiziționată ­aparatură medicală pentru diferite spitale, cazare oferită în diverse mănăstiri pentru persoanele carantinate institu­ționa­lizat și, nu în ultimul rând, cumpărarea de tablete pentru copiii care trebuiau să participe  la cursuri on-line. Totodată, prin măsurile luate de către autori­tățile naționale din țările europene, trebuie să remarcăm ­că a fost relansată discuția despre relația Stat-Biserică”.

Preasfințitul Părinte Siluan a slujit la un schit unguresc, aparţinător Patriarhiei Ecumenice

Nr. 563-565// în / de

Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria, a săvârșit duminică, 26 iulie, Sfânta Liturghie la schitul cu viață după model athonit, cu hramul „Buna Vestire”, din localitatea Kisapáti, de pe Muntele „Sfântul Gheorghe” ­(Hegy Szent György) din Ungaria. ­Ierarhul român a slujit la acest schit cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arsenie Kardamakis, Exarhul pentru Austria și Ungaria al Patriarhiei Ecumenice, de care aparține așeză­mântul monahal, informează Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. Din soborul care s-a rugat împreună cu ierarhul român au mai ­făcut parte părintele ieromonah Martin Halász și părintele protosinghel Visarion Tuderici, secretarul eparhial al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, iar la slujbă au participat credincioși ortodocși maghiari din satul apropiat Kisapáti și împrejurimi, dar și din ­Budapesta și alte localități (Szombathely, Várvölgy, Kaposvár etc.), oameni apropiați de acest locaș monahal, care constituie un nucleu ortodox în zonă.

Răspunsurile liturgice au fost date de psaltul schitului, dar și de alți tineri talentați, care au învățat muzica psaltică, pe care o cântă atât în limba maghiară, cât și în greacă. La Sfânta Liturghie au fost date răspunsuri și în limba română.

În cuvântul de învățătură rostit în ­încheiere, Preasfințitul Părinte Episcop Siluan și-a exprimat bucuria de a putea vizita și sluji pentru prima dată în acest schit cu specific athonit al Exarhatului Patriarhiei Ecumenice pentru Austria și Ungaria și a subliniat valoarea deosebită a Ortodoxiei, care îi adună pe oameni în duh de comuniune frățească, ce depășește granițele și limitările atât de frecvent întâlnite în lumea în care trăim.

La final, cei prezenți la slujbă au fost invitați de părintele Martin să ia parte și la o agapă comună, care a perpetuat spiritul de comuniune fră­țească interortodoxă și dincolo de zidurile bisericii.

 

Viaggio Apostolico in Romania – Călătoria apostolică în România, București, Editura Tracus Arte, 2020 (295 pagini)

Nr. 563-565// în / de

Cu ocazia împlinirii unui an de la vizita Papei Francisc în România (31 mai – 2 iunie 2019), Nunțiatura Apostolică din România a lansat un volum omagial bilingv, româno-italian, intitulat „Viaggio Apostolico in Romania – Călătoria apostolică în România”, publicat la Editura Tracus Arte din București. Inițiativa publicării acestui volum aparține Excelenței Sale, Monseniorul Miguel Maury Buendia, Arhiepiscop titular de Italica, numit în decembrie 2015 Nunțiu Apostolic în România și în Republica Moldova, iar coordonatorul acestei excelente lucrări este domnul conf. univ. dr. Ioan Cristescu, fondator al Editurii Tracus Arte și directorul Muzeului Național al Literaturii Române.

 

Structurat în 13 capitole urmate de anexe, volumul conține textele oficiale ale intervențiilor Papei Francisc și ale autorităților publice și religioase din România, precum și câteva ­articole apărute în jurnalul L’Osservatore Romano, oficios al Sfântului Scaun, și în publicația bisăptămânală La Civiltà ­Cattolica, care este cea mai veche revistă catolică de limbă italiană, fiind înființată la Napoli în anul 1850 de un grup de iezuiți, și singura care în prezent este analizată încă din fază de proiect de către ­Secretariatul de Stat al Sfântului Scaun. Totodată, volumul conține și o excelentă și consistentă selecție de fotografii realizate de Serviciul Fotografic al Vaticanului. În plus, în anexe (intitulate „auxiliare”) sunt prezentate detaliat logo-ul și motto-ul vizitei, precum și principalele inițiative întreprinse în România pentru perpetuarea memoriei acestui eveniment istoric al vizitei Papei Francisc în țara noastră. Coperta volumului este realizată preponderent în alb și galben, culorile steagului Sfântului Scaun, și cuprinde, pe pagina I, un prim-plan cu Papa Francisc în veșminte liturgice la Liturghia greco-catolică de pe Câmpul Libertății din Blaj, și, pe pagina IV, stema Sfântului Scaun.

Volumul se deschide cu o prezentare semnată de Nunțiul Apostolic Miguel ­Maury Buendia, în care sunt surprinse sintetic principalele momente ale vizitelor în România a papilor Ioan Paul al II-lea (7-9 mai 1999) și Francisc (31 mai – 2 iunie 2019), precum și punctele esențiale ale programului pastoral inițiat de actualul Papă în contextul geopolitic contemporan.

Prima parte a volumului este dedicată sosirii Papei Francisc la aeroportul Otopeni în ziua de 31 mai 2019, cu o aeronavă Alitalia, unde a fost întâmpinat de cuplul prezidențial și de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, delegatul Patriarhului ­României (pp. 9-17), precum și primirii sale oficiale la Palatul Cotroceni, unde a fost tratat potrivit tuturor regulilor unei vizite de stat (pp. 18-29). În această primă parte este evidențiată în discursurile ­rostite de Papa Francisc o „road map” pentru viitorul Europei și al lumii, precizându-se că actualul Papă a observat că o societate, cu cât pune mai mult la suflet soarta celor mai defavorizați, cu atât mai mult se poate spune că aceasta este cu adevărat o societate civilă (p. 27).

În continuare sunt prezentate întâlnirile private de la Palatul Cotroceni din ziua de 31 mai 2019 ale Papei Francisc cu Președintele României, Excelența Sa Klaus Iohannis, și cu prim-ministrul Guvernului României, doamna Viorica Dăncilă, iar apoi este prezentată întâlnirea Pontifului Roman cu autoritățile publice române, cu repre­zentanții societății civile și corpul diplomatic din aceeași zi de la Palatul Cotroceni, ­împreună cu discursurile oficiale rostite cu această ocazie (pp. 30-51). În discursul său, Președintele României a menționat faptul că, în acea perioadă, România exercita ­primul său mandat la Președinția Consiliului Uniunii Europene, că vizita anticipează oarecum sărbătorirea, în anul 2020, a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale, și că, „în România, țară cu o populație majoritar ortodoxă, angajamentul statului pentru garantarea libertății religioase a condus la un dialog interconfesional marcat de un profund respect reciproc” (p. 43). La rândul său, Papa Francisc a prezentat eforturile României postdecembriste de progres democratic, identificând beneficiile și dificultățile acestui demers.

Partea următoare este consacrată vizitei Papei Francisc la Nunțiatura Apostolică din București (pp. 52-69), unde a sosit la sfârșitul zilei de 31 mai 2019, în jurul orei 20:00. Aici, Papa Francisc s-a întâlnit cu 22 de iezuiți aflați în România, rămânând cu ei aproximativ o oră, pentru a le ­răspunde unor întrebări într-o atmosferă relaxată și familiară.

După aceasta, urmează partea dedicată vizitei de la Palatul Patriarhiei, din după-amiaza zilei de 31 mai 2019 (pp. 70-83), unde a fost primit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, și de membrii Sinodului Permanent al ­Bisericii Ortodoxe Române. În Sala ­Conventus din Palatul Patriarhiei, ­Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de bun-venit, în care a menționat că, în aceeași sală, a fost primit și Papa Ioan Paul al II-lea de către ­Patriarhul Teoctist și de mai mulți ierarhi ortodocși români în 8 mai 1999.

În cuvântul său adresat Patriarhului României și membrilor Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, Papa Francisc a vorbit despre vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România, ca moment de inaugurare a unei noi etape pentru redescoperirea fraternității creștine.

În continuare este prezentată vizita ­Papei Francisc la Catedrala Națională din București (pp. 84-107), unde a fost întâmpinat de Preafericitul Părinte Daniel, ­Patriarhul României. După ce au urcat primul rând de trepte, Patriarhul Daniel și Papa Francisc au adresat credincioșilor prezenți salutul pascal „Hristos a înviat!”, iar apoi au intrat în catedrală, unde a avut loc un moment solemn ce a inclus rostirea rugăciunii Tatăl nostru în latină și română și intonarea alternativă a unor cântări pascale de către un cor ortodox și unul catolic. În cuvântul său (pp. 92-95), Patriarhul Daniel a prezentat succint istoria și simbolismul Catedralei Naționale, mulțumind pentru sprijinul acordat de Biserica ­Romano-Catolică comunităților ortodoxe române din Europa Occidentală, care în mare parte slujesc în locașuri de cult catolice. La final, Patriarhul Daniel i-a oferit Papei Francisc o icoană în mozaic cu chipul Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul ­României și al Catedralei Naționale. După aceasta, Papa Francisc a mulțumit pentru posibilitatea de a fi prezent în catedrală și a prezentat o bogată exegeză a rugăciunii Tatăl nostru, în care a punctat actualitatea și importanța fiecărei cereri cuprinse în Rugăciunea Domnească. La ieșirea din ­catedrală, Papa Francisc și Patriarhul Daniel au adresat din nou credincioșilor prezenți salutul pascal „Hristos a înviat!”. Din fotografiile ce ilustrează această parte a volumului se poate constata că la acest eveniment din Catedrala Națională au fost prezenți aproape toți ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, toate autoritățile publice centrale române, reprezentanți ai corpului diplomatic, ­precum și foarte mulți credincioși.

Următorul capitol prezintă vizita Papei Francisc la Catedrala romano-catolică „Sf. Iosif” din București (pp. 108-131), unde a ajuns în aceeași zi în jurul orei 18:00, pentru a săvârși mesa catolică înconjurat de ierarhii Conferinței Episcopale din ­România, de cardinalii și arhiepiscopii suitei papale, precum și de mai mulți preoți și diaconi. Slujba a fost oficiată în latină, iar lecturile și rugăciunile au fost citite în limba română. Papa Francisc a rostit în italiană o omilie dedicată sărbătorii vizitei Preasfintei Fecioare Maria (pp. 117-119), iar la final Înaltpreasfințitul Părinte Ioan Robu, Arhiepiscopul-Mitropolit romano-catolic de București, a ținut un scurt cuvânt în care i-a adresat Papei Francisc un gând de mulțumire și recunoștință, rugându-l totodată să-i binecuvânteze pe toți românii și patria noastră (p. 115). Apoi, se precizează că la ieșirea din Catedrala Sf. Iosif, Papa Francisc i-a salutat din nou pe credincioșii care l-au așteptat în afara locașului de cult, chiar dacă începuse să plouă foarte tare (p. 131).

Cel de-al optulea capitol este dedicat mesei catolice oficiate în dimineața zilei de 1 iunie 2019 de Papa Francisc la sanctuarul marian de la Șumuleu Ciuc, din județul Harghita (pp. 132-157), acolo unde în fiecare an se desfășoară unul dintre pelerinajele importante ale credincioșilor catolici din Europa Centrală și de Est. La această mesă, alături de Papa Francisc a slujit, pe lângă cardinalii și prelații din regiune, și Cardinalul Peter Erdö, Primatul Ungariei, fiind prezenți premierul român Viorica Dăncilă și, ca simplu pelerin, președintele ungar János Áder (p. 155). Predica rostită de Papa Francisc în limba italiană s-a concentrat pe înțelesul creștin al termenului de pelerin. Ulterior, Papa Francisc a ajuns la Casa Jakab Antal Ház, la 3 kilometri de Miercurea Ciuc, unde a salutat și binecuvântat un grup de persoane cu dizabilități (p. 157).

Capitolul al nouălea prezintă programul Papei Francisc din a doua parte a zilei de 1 iunie 2019, și anume vizita Catedralei catolice „Sfânta Maria Regină” din Iași, unde i-a salutat pe credincioși, în special pe cei bolnavi, și i-a binecuvântat, și întâlnirea cu tineri și familii catolice desfășurată la Palatul Culturii din Iași (pp. 158-189). Preasfințitul Părinte Petru Gherghel, ­Episcopul romano-catolic de Iași, i-a adresat Papei Francisc un cuvânt de bun-venit și i-a oferit în dar icoana Maicii Domnului de Cacica (p. 161). În cadrul întâlnirii de la Palatul Culturii, Papa Francisc a ținut un discurs în care a evidențiat rolul credinței în motivarea și evoluția personală (pp. 172-173).

În continuare, capitolul zece prezintă participarea Papei Francisc la Liturghia greco-catolică de pe Câmpia Libertății de la Blaj din ziua de 2 iunie 2019 (pp. 190-207), în cadrul căreia a oficiat ceremonia de beatificare a șapte ierarhi greco-catolici. ­Capitolul include discursul de salut al Cardinalului Lucian Mureșan, Arhie­piscopul-major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, adresat Papei Francisc (pp. 194-195), omilia rostită de Pontiful Roman la Liturghie (pp. 198-201), precum și intervenția acestuia la rugăciunea mariană Regina Coeli (pp. 202-203). Ultima fotografie din acest capitol îl prezintă pe Papa Francisc la masa de prânz la Blaj, împreună cu suita papală (p. 207).

În al unsprezecelea capitol este prezentată vizita Papei Francisc la comunitatea rromă din cartierul Barbu Lăutarul din Blaj, din după-amiaza zilei de 2 iunie 2019, (pp. 208-233). Papa Francisc a vizitat biserica greco-catolică, recent construită în acest cartier, fiind întâmpinat de Monseniorul Claudiu Lucian Pop, Episcopul ­Curiei Arhiepiscopiei Majore de Făgăraș și Alba Iulia. În bisericuța ridicată în doar 3 luni, preotul rrom Ioan Hoca, parohul comunității de rromi din cartierul Barbu Lăutarul, a rostit un discurs-mărturisire (pp. 210-211), urmat de salutul Papei Francisc adresat comunității rrome (pp. 214-217), în care Pontiful Roman, în numele Bisericii Catolice, cere iertare rromilor „pentru momentele când, în decursul istoriei, v-am discriminat, maltratat sau v-am privit într-o manieră greșită, cu privirea lui Cain și nu cu cea a lui Abel, și nu am știut să vă recunoaștem, să vă prețuim și să vă apărăm în specificitatea voastră” (p. 215). Sunt apoi inserate două articole, unul intitulat „Pe urmele tradiției. «Mea culpa» făcută de Francisc e doar ultima dintr-o lungă serie, care i-a implicat și pe predecesorii săi” (pp. 220-223), publicat de Andrea Tornielli în ziarul L’Osservatore Romano din 3 iunie 2019, iar celălalt ­„Rromii din România între excluziune și integrare” (pp. 224-233), publicat de iezuitul român Lucian Lechințan în revista La Civiltà Cattolica din 15 iunie – 6 iulie 2019.

Cel de-al doisprezecelea capitol, intitulat „Congedo da Sibiu / Rămas bun de la ­Sibiu”, prezintă momentul încheierii vizitei în România și plecarea Papei Francisc de pe aeroportul din Sibiu, cu o aeronavă ­Tarom, către Roma în după-amiaza zilei de 2 iunie 2019 (p. 234). Pe aeroportul din Sibiu, Papa Francisc a fost așteptat de familia prezidențială, de autorități locale publice și religioase, de garda de onoare, de Ansamblul folcloric „Cindrelul – Junii Sibiului”, precum și de un număr mare de credincioși. La finalul acestui capitol este inserat un articol intitulat sugestiv „Europa redevine visul părinților fondatori. Rugăciunea și speranța Papei la sfârșitul celor trei zile petrecute pe pământ românesc”, ce a fost publicat în cotidianul ­L’Osservatore Romano din 3-4 iunie 2019.

Ultimul capitol, dedicat ecoului creat de vizita Papei Francisc în România (pp. 242-259), include conferința de presă a Pontifului Roman în zborul de întoarcere din România și cateheza despre călătoria în România susținută în cadrul audienței generale din ziua de miercuri, 5 iunie 2019, din Piața Sfântul Petru din Vatican, în care a prezentat sintetic și elogios vizita în țara noastră. În încheierea conferinței de presă, Papa Francisc a ținut să men­ționeze: „Din cauza climei, ieri a trebuit să merg cu mașina: două ore și 40 de minute. A fost un har al lui Dumnezeu: am văzut un peisaj foarte frumos, așa cum n-am văzut niciodată. Am străbătut toată Transilvania: este o frumusețe! Niciodată n-am mai văzut așa ceva. Și astăzi, pentru a merge la Blaj, la fel: un lucru frumos, frumos, frumos! Peisajul din această țară” (p. 255).

Auxiliarele volumului (pp. 260-287) prezintă mai întâi logo-ul și motto-ul vizitei (pp. 262-263), iar apoi principalele inițiative întreprinse în România pentru perpetuarea memoriei acestui eveniment istoric al vizitei Papei Francisc în țara noastră (pp. 264-287). Logo-ul este alcătuit dintr-o ­imagine a Maicii Domnului, stilizată cu albastru și galben, ce îmbrățișează persoane din diferite categorii de vârstă, mireni și clerici, dintre care prima, un tânăr laic, poartă în mână o cruce. La baza logu-ului este așezat motto-ul vizitei, „Să mergem împreună!”, scris în culoare roșie, iar sub acesta cu negru este precizată denumirea vizitei: „Papa Francisc în România. 31 mai – 2 iunie 2019”. Folosirea culorilor roșu, galben și albastru fac trimitere la culorile drapelului României. După aceasta, este prezentat momentul dedicat amintirii vizitei istorice, organizat în ziua de 29 septembrie 2019 la Nunțiatura Apostolică din București, unde a fost dezvelită o placă de marmură comemorativă, ­amplasată la intrarea în Palatul Nunțiaturii, precum și un mozaic cu stema Papei Francisc, așezat pe fațada acestui imobil. În continuare sunt prezentate medalia comemorativă, monedele puse în circulație, emisiunea filatelică comună România-Vatican, dedicate vizitei pontificale, papa-mobilul Dacia Duster folosit în această călătorie, precum și bustul Papei Francisc, recent inaugurat în București. Medalia comemorativă are pe avers stema Papei Francisc și inscripția circulară Franciscus P.M., iar pe revers harta României cu litera „M” (de la ­Fecioara Maria) în centru și o coroană situată deasupra, care sunt înconjurate de 12 stele. Toate acestea sunt încadrate într-un chenar circular alcătuit din trandafiri, care simbolizează România ca „Grădină a Maicii Domnului”, și din inscripția latină „XXXI Maii – II- Iunii-MMXIX. Visit Romaniam”, pozi­ționată în partea de jos. Monedele emise de Banca Națională a României începând cu data de 30 mai 2019 sunt atât pentru colecționare (monede din aur sau alamă), cât și pentru circulație (monedă de 50 de bani din alamă). Intitulată „România-Vatican 2019. Vizita Apostolică a Papei Francisc în România”, emisiunea comună de mărci poștale, realizată de Romfilatelia în parteneriat cu Oficiul Poștal al Statului Cetatea Vaticanului și pusă în circulație din 31 mai 2019, este alcătuită dintr-o frumoasă coliță cu o valoare nominală de 11,50 lei. Ulterior, este prezentat papa-mobilul Duster, realizat special de compania Dacia-Renault pentru vizita Papei Francisc în România. În final este prezentat bustul comemorativ al Papei Francisc, realizat de artistul plastic Darie Dup la inițiativa Nunțiaturii Apostolice,  Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București și a Municipiului București, care a fost amplasat pe bulevardul Schitul Măgureanu și dezvelit în ziua de marți, 16 iunie 2020, în cadrul unei ceremonii oficiale.

La finalul acestui volum este inclus și un colofon (pp. 288-289), adică o notă sau o însemnare finală prin care se precizează unele amănunte în legătură cu realizarea, editarea și tipărirea cărții. Astfel, în această notiță sunt precizate numele celor care s-au ocupat cu traducerea (părintele franciscan Marius-Petru Bîlha, Gabriela ­Dumitru, sora Daniela Mare și părintele iezuit Marius Taloș) și verificarea textelor din volum (părintele Francisc Doboș și ­Liliana Carnelutti), precum și al celui care s-a ocupat de viziunea grafică deosebită a lucrării (Petru Șoșa). Totodată, este menționat și faptul că acest volum omagial a apărut într-un tiraj de 450 de exemplare.

Din lectura acestui volum se poate ­constata cu ușurință un stil foarte elevat, un echilibru decent al capitolelor și o atentă, chiar minuțioasă, alegere a fotografiilor de o excelentă calitate. Textele alese ilustrează perfect momentele imortalizate de fotografiile selectate, realizând o ilustrare simbiotică între cuvânt și imagine în acest volum realizat în condiții grafice deosebite. Rezultă astfel o frumoasă lucrare, ce surprinde memorabil vizita istorică a Papei Francisc în România și se înscrie în mod firesc în șirul de evenimente dedicate ­perpetuării memoriei acestui eveniment deosebit. 

Omagiu adus profesorului Emilian Popescu la 90 de ani

Nr. 563-565// în / de

Editura BASILICA a Patriarhiei Române a scos de curând de sub teasc cartea „Omagiu profesorului Emilian Popescu la 90 de ani”. Cu o grafică de excepție, un conținut substanțial (912 pp.) și un cuprins de înaltă ținută academică, volumul este rezultatul recunoștinței pe care i-o poartă marelui profesor discipolii săi din pleroma Bisericii Ortodoxe Române. Ediția a fost îngrijită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și de pr. prof. dr. Emanoil Băbuș.

 

Ucenic apropiat în care a rodit poate cel mai mult măiestria didactică a profesorului de ­istorie și teologie Emilian Popescu, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul deschide volumul cu un ­Cuvânt înainte pus sub semnul recunoștinței și al iubirii.

„Pentru cei care îl iubesc pentru frățeasca și paterna atenție, grijă, delicatețe și dragoste pe care le răs­pân­dește cu generozitate printre cei apropiați, pentru cei care îl prețuiesc pentru stăpânirea savantă a științelor istorice, a teologiei creștine și a subtilităților filologiei clasice, pentru toți cei care îl admiră pentru vasta sa operă științifică de certă și certificată valoare academică, realizată pe parcursul a aproape șapte decenii și răspândită în publicațiile cele mai prestigioase din domeniul Istoriei și Teologiei din țară și din străinătate, iar acum adunată într-o prețioasă Serie de autor: Studii de istorie și de spiritualitate creștină, pentru generațiile de preoți și teologi pe care le-a format ca profesor de teologie la București, Iași și Cluj-Napoca, pentru toți cei care se știu îndatorați față de domnia sa pentru o diversitate impresionantă de motive, pentru toți cei care cunosc îndeaproape viața sa duhovnicească înaltă și riguroasă, râvna pentru Casa Domnului, implicarea în construirea bisericii și în activitățile Parohiei «Sfânta ­Vineri»-Drumul Taberei, activitatea misionară energică desfășurată în cadrul reînființatei Frății Ortodoxe Române, al cărei vicepreședinte a fost multă vreme, fermitatea și consec­vența cu care și-a mărturisit credința până și în cele mai ostile împrejurări, patriotismul cald și sincer, atașamentul față de valorile perene ale neamului său, această aniversare este un adevărat dar de la ­Dumnezeu. Este un dar dumnezeiesc pentru că această impresionantă vârstă îl găsește pe profesorul Emilian Popescu într-o admirabilă stare de sănătate, cu o putere neașteptată de muncă, cu o tinerească pasiune pentru finalizarea unor proiecte mai vechi și cu o entuziastă vervă de abordare a altora noi, cu o luciditate și memorie de o surprinzătoare pros­pețime, cu un optimism pentru viitor întâlnit doar la marile suflete credincioase care Îl iubesc cu adevărat pe Domnul”, scrie Episcopul-vicar ­patriarhal.

„Un creștin ortodox erudit, evlavios și patriot”

Capitolul de mărturii al volumului este deschis de mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel adresat la ­împlinirea celor nouă decenii de viață, intitulat „Un creștin ortodox erudit, evla­vios și patriot. Acad. prof. dr. Emilian Popescu la 90 de ani”. Reputatul profesor de teologie a împlinit venerabila vârstă în 20 februarie 2018, iar în luna aprilie a aceluiași an a fost omagiat printr-un curs festiv la Facultatea de Teologie ­Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, urmat de o recepție oferită de Preafericirea Sa în Reședința Patriarhală. „Considerăm că domnul ­profesor Emilian Popescu este un model de teolog mirean, reprezentând, alături de personalități ale teologiei ortodoxe românești (Teodor M. Popescu, Alexandru Elian, Virgil Cândea etc.), laicatul ortodox român erudit și evlavios. Ne alăturăm, cu bucurie și prețuire, tuturor celor care omagiază personalitatea domnului acad. prof. dr. Emilian Popescu și ne rugăm lui ­Dumnezeu să-i dăruiască în continuare multă putere de muncă și aceeași sfântă râvnă pentru slujirea Bisericii, a teologiei și spiri­tualității românești!”, scria la ceas aniversar Patriarhul României. Mărturiile continuă prin cuvinte ale ierarhilor ­Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe ­Române: IPS Teofan, Mitropolitul ­Mol­dovei și Bucovinei („Emilian Popescu, com­petență deschizătoare de drumuri, seriozitate care inspiră și credință lucrătoare”); IPS Teodosie, Arhiepiscopul ­Tomisului („La ceas aniversar”); IPS Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei („Ca un măslin plin de roade, în grădina Ortodoxiei”); IPS Varsanufie, ­Arhiepiscopul Râmnicului („Academicianul Emilian Popescu, om deplin al culturii națio­nale”); IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului („Profesorul Emilian Popescu, un om însetat de cunoaștere și pasionat de ­cercetare”); IPS ­Ciprian, Arhiepiscopul ­Buzăului și Vrancei („Un sincer omagiu profesorului Emilian Popescu”); IPS ­Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos („Domnul profesor Emilian Popescu, ­nonagenar dascăl și savant creștin”); PS Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei („Academician Emilian Popescu, profesorul nostru model”); PS Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor („Profesorul nonagenar iubitor al Liturghiei și Istoriei”).

Seria de mărturii se încheie prin ­rândurile așezate de pr. prof. univ. dr. Emanoil Băbuș, succesorul la catedra Facultății de Teologie Ortodoxă din București, care a elaborat și o impresionantă listă cu toate contribuțiile științifice, premiile și distincțiile profesorului ­Emilian Popescu (pp. 87-120). Cuvintele așternute de părintele Iustin Manta, slujitor la Altarul din Potirul căruia se împărtășește cu regularitate epitropul onorific Emilian ­Popescu, sunt grăitoare pentru așezarea smerită și ­duhovnicească a celui care este nelipsit din strana ­Bisericii „Sfânta Vineri”-Drumul Taberei din București.

Studii, articole și fotografii
de referință

Studiile și articolele din cele mai ­diverse ramuri ale teologiei, elaborate de o pleiadă de clerici și mireni în cinstea profesorului Emilian Popescu, întregesc acest volum și îi ridică prestigiul academic. Ca orice cercetare istorică de referință, cartea se încheie cu două indexuri riguros întocmite cu nume de persoane, toponime și hidronime.

Fotografiile din viața și activitatea profesorului Emilian Popescu ne poartă prin satele românești de început de secol XX, cu chipurile idilice ale părinților și fraților, apoi pe șantierele arheologice ale tânărului cercetător din anii 1950 și 1960 și la fericitul moment al întemeierii propriei familii împreună cu soția, Maria Lizeta Popescu, în 1964. Cele mai multe imagini amintesc firesc de activitatea sa academică pe plan intern și internațional și actele de cinstire de care s-a bucurat din partea celor mai înalte foruri eclesiastice, de stat, culturale și educaționale.

Pentru contribuția substanțială și esențială la dezvoltarea cercetărilor în materie de Epigrafie antică latină și grecească, Arheologie, Bizantinologie, ­Istorie Bisericească Universală, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Istorie națională, ­Patrologie, Cultură și spiritualitate creștină, profesorul Emilian Popescu a fost ales membru de onoare al Academiei Române în anul 2006.