Reprezentanții ASCOR în vizită la Patriarhul României

Nr. 563-565// în / de

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, i-a primit duminică, 19 iulie 2020, în Sala „Europa ­Christiana” din Palatul Patriarhiei, pe repre­zentanții filialelor Asociației Studenților Creștin-Ortodocși Români (ASCOR) din toată țara, însoțiți de părintele prof. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal coordonator al Sectorului teologic-educațional al Patriarhiei Române. Evenimentul a avut loc cu ocazia împlinirii a 30 de ani de existență și activitate ai asociației studențești creștine și a Consfătuirii Naționale ASCOR, desfășurată în ­perioada 17-19 iulie 2020 în Capitală.

Înainte de întâlnirea cu Patriarhul României, reprezentanții filialelor ­ASCOR din țară au participat la Sfânta Liturghie săvârșită la „Baldachinul Sfinților” de pe „Colina Bucuriei” de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai Catedralei Patriarhale. La final, tinerii au mers la ­Palatul Patriarhiei pentru a primi ­binecuvântarea Întâistătătorului ­Bisericii noastre.

Cu acest prilej, părintele prof. dr. Nicușor Beldiman i-a mulțumit Preafericitului Părinte Patriarh pentru binecuvântarea dată reprezentan­ților ASCOR din țară de a se întruni în cadrul consfătuirii naționale, care s-a desfă­șurat la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, precum și pentru primirea membrilor asociației în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei. Având în vedere grija părintească și prețuirea pe care le acordă Preafericitul Părinte Patriarh Daniel tinerilor din ASCOR, în semn de recunoștință, membrii asociației i-au dăruit Preafericirii Sale un buchet de flori.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a felicitat pe reprezentanții ASCOR cu prilejul împlinirii a 30 de ani de existență și a apreciat activitatea bogată a membrilor asocia­ției prin mărturisirea credinței în spațiul public. „Dorim să vă felicităm cu prilejul împlinirii a 30 de ani de existență și de activitate, de slujire a Bisericii și a țării de către Asociația Studenților Creștin-Ortodocși Români. ASCOR este cunoscută prin prezența sa, mai ales în viața Bisericii, și prin mărturia pe care o aduce în mijlocul studenților, în diferite centre universitare. Este foarte importantă această mărturisire a credinței în spațiul public prin cuvânt și faptă, prin rugăciune și acțiune. În mod deosebit, ASCOR unește tinerii care doresc să se roage și să cânte împreună, să asculte conferințe duhovnicești, să participe la activități spirituale și umanitare, filantropice, care arată iubirea lui Hristos smerită și milostivă față de oameni. Sfântul Isaac Sirul spune că iubirea curată se naște din rugăciune, iar Sfântul Grigorie Palama afirmă că, atunci când omul se roagă, nu este doar el activ, ci și ­Dumnezeu este lucrător în sufletul omului care se roagă, prin harul care transmite iubirea milostivă a lui Hristos în sufletul celui care se roagă. Deci, rugăciunea este o împreună-lucrare a omului cu Dumnezeu, prin care omul rugător primește harul sfințitor. Aceasta arată de ce pe prim plan ASCOR a pus de la început accentul pe participarea la slujbele Bisericii. În al doilea rând, ASCOR a organizat, mai ales în Postul Sfintelor Paști și în Postul Naș­terii Domnului, multe conferințe duhovnicești, invitând oameni cu experiență duhovnicească din țară și din străinătate, și a organizat seri filocalice”, a spus Părintele Patriarh Daniel. La final, Preafericirea Sa le-a oferit daruri reprezentanților filialelor ASCOR din România.

 

Consfătuirea Națională ASCOR

Membrii filialelor Asociației Studenților Creștin-Ortodocși Români din toată țara s-au întrunit sâmbătă, 18 iulie 2020, la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București.

Delegați din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la acest eveniment au fost pr. prof. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal coordonator al Sectorului teologic-educațional al Patriarhiei Române, și Mihai ­Paraschiv, inspector patriarhal responsabil pentru relația cu ONG-urile și tineretul. De asemenea, prezent la eveniment a fost și părintele Vasile Gavrilă, îndrumătorul filialei București a asociației.

În deschiderea consfătuirii na­ționale, pr. prof. dr. Nicușor Beldiman a citit mesajul adresat de Patriarhul României membrilor aso­ciației cu acest prilej, intitulat „ASCOR la vârsta maturității și a responsabilității”. Pe ordinea de zi s-au aflat: stadiul actual al proiectelor aniversare ASCOR și ­replanificarea acestora; situația filialelor care au dobândit personalitate juridică (filiala Oradea) și stabilirea unui nou termen pentru rezolvarea problemelor juridice de către celelalte filiale; situația actuală a filialelor ­inactive; activitatea în spațiul public a asociației la nivel național atunci când valorile creștine sunt propuse spre a fi excluse din societate; propuneri de alte proiecte și raportul de activitate pentru perioada ianuarie-iunie 2020.

Punctul central al consfătuirii a fost reorganizarea proiectelor aniversare stabilite în ianuarie, suspendate din cauza pandemiei. „În luna ianuarie a acestui an am mai avut o întâlnire la nivel național în care ne-am fixat o agendă pentru acest an aniversar și ne-am propus trei proiecte. Primul proiect era reprezentat de un album cu fotografii din momentul înființării asociației, deci de la vechile generații, al doilea album era stabilit să fie compus din conferințele cele mai importante și invitații de seamă pe care i-am avut, iar cel de-al treilea proiect reprezenta o tabără cu filialele din toată țara. De asemenea, toate cele trei proiecte se încununau cu resfințirea ­Paraclisului universitar «Sfântul ­Nicolae»-Ghica din București. Din păcate, toate aceste lucruri au fost suspendate de contextul actual, din acest motiv suntem aici, să discutăm, să replanificăm și să reorganizăm situația, să vedem cum putem duce la îndeplinire măcar o parte din aceste proiecte”, a spus Ana Chifu, preșe­din­tele ASCOR București.

ASCOR a fost înființată la data de 14 iunie 1990 în București, la inițiativa unor studenți și doctoranzi de la diferite facultăți.

 

 

Patriarhul României a sărbătorit prin rugăciune împlinirea vârstei de 69 de ani

Nr. 563-565// în / de

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a împlinit miercuri, 22 iulie 2020, 69 de ani. La ceas aniversar, Preafericirea Sa, împreună cu ierarhi, preoți, consilieri patriarhali și eparhiali și reprezentanți ai autorităților de stat, a participat în Catedrala Patriarhală la slujba de Te Deum săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, ca mulțu­mire adusă Preasfintei Treimi pentru binefacerile și împlinirile recente din viața Bisericii Ortodoxe Române și a Patriarhului României. Ulterior, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei a avut loc un moment festiv.

 

La slujba de mulțumire să­vârșită în Catedrala Patriarhală din București de Înalt­preasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, cu prilejul zilei de naștere a Întâistătătorului Bisericii noastre, au fost prezenți ierarhi membri ai Sfântului Sinod, consilieri din cadrul Ad­minis­trației Patriarhale și Administrației eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor, precum și reprezentanți ai autorităților locale și de stat.

La finalul slujbei de Te Deum, Înaltpreasfin­țitul Părinte Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de felicitare, în care a subliniat că, în vremuri dificile, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel este purtătorul de steag al păstrării tradiției ortodoxe și valorilor naționale. „Purtătorul de steag în această luptă este Preafericitul Părinte Daniel, ­Patriarh puternic pentru vremuri ­dificile. Unul dintre bastioanele pe care le ridică în calea valului vremelniciei ce ne poate îneca este Catedrala ­Mântuirii Neamului. Spiritul în care acţionează şi se roagă Preafericirea Sa este cel care l-a animat pe Miron ­Cristea, primul Patriarh al României, care la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, se ruga aşa: «Doamne, Dumnezeul ­nostru, Tu eşti Părintele nostru, Tu ai văzut strâmtorarea părinţilor noştri şi ai auzit strigarea lor, căci se făcuseră ei ca floarea în brumă şi plecat spre pulbere era sufletul lor, şi trupul lor lipit de pământ». Dacă primul Patriarh şi cei patru care au urmat, din cauza strâmtorărilor de tot felul, n-au putut ridica această ctitorie pentru veşnicie, o ridică cel de-al şaselea Patriarh. Cu toată deschiderea sa înspre lume, spre valorile europene şi comuniune, ­Patriarhul nostru rămâne înrădăcinat în Tradiţia înaintaşilor săi. Crede şi mărturiseşte, aşa cum au crezut şi mărturisit moşii şi strămoşii noştri. Crede în Dumnezeu, Unul în fiinţă şi întreit în Persoane, Care ne-a creat pe ei şi pe noi, Care ne-a ocrotit şi înălţat peste veacuri în glia pe care ne-a dăruit-o ca să ne rodească tărie trupului şi înţelepciune minţii”, a spus Înaltprea­sfințitul Părinte Mitropolit Andrei.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit Înalt­preasfințitului Părinte Mitropolit ­Andrei pentru cuvintele adresate și a evidențiat valoarea recunoștinței: „În primul rând, trebuie să arătăm recunoș­tință lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Bisericii Sale prin toți slujitorii ei, nu doar prin Patriarh, ci prin toți ierarhii Bisericii, prin clerul și credincioșii ei, prin mănăstiri, prin școlile de teologie, prin toate instituțiile social-filantropice, mai ales în vreme de pandemie, când în mod exemplar voluntarii din parohii conduși de preoți au ajutat spitalele, familiile sărace, în special pe bătrânii singuri și neaju­torați. Toate acestea se văd în recentul film realizat de TRINITAS TV, intitulat «Biserica în timp de pandemie», în care se arată o mobilizare foarte dinamică, nu doar din punct de vedere spiritual, ci și social. Pentru toate ajutoarele care vin prin harul lui Dumnezeu în sufletele și în mâinile credin­cioșilor noștri, care sunt îndrumați duhovnicește de părinții slujitori ai Sfintelor Altare, prin toate acestea, noi constatăm că Biserica este Trupul tainic al lui Hristos, nu numai din punct de vedere spiritual, ci și social, pentru că atunci când Duhul lui Hristos locuiește sub forma iubirii smerite și milostive în sufletul oamenilor, ei devin mâinile iubirii milostive a lui Hristos. Trupul tainic al Domnului nu este doar o metaforă, este o realitate și el se manifestă în măsura în care Hristos locuiește în viața oamenilor, în inima, în sufletul omului și îl ­îndeamnă la fapta bună, la cuvântul bun și la o viețuire bineplăcută lui Dumnezeu”, a spus Preafericirea Sa.

 

Recunoștință
pentru părinții trupești

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a reliefat că, în contextul Anului omagial al pastorației părinților și copiilor, trebuie să mulțumim părinților pentru toate darurile primite de la Dumnezeu prin intermediul lor și să continuăm faptele bune primite ca model de la ei: „Astăzi nu este aniversarea întronizării, ci aniversarea zilei de naștere. De aceea, noi trebuie să ne aducem aminte cu recunoștință mai întâi de părinții care ne-au născut, părinții după trup, mai ales anul acesta dedicat pastorației părin­ților și copiilor. Este un an în care trebuie să ne gândim ce daruri am primit de la Dumnezeu prin intermediul părinților și cât de mult noi, copiii lor, arătăm recunoștință în timpul vieții lor și după trecerea lor la cele veșnice prin pomenirea lor și prin continuarea faptelor bune pe care le-am văzut la ei. Ne aducem aminte cu recunoștință de faptul că de la părinți am primit credința, am primit formarea spirituală, dar și dragostea față de Biserică și față de popor, față de patrie, de tradiții. De pildă, noi personal ne aducem aminte cu recu­noștință că de la mama am primit credința vie, care se arată prin rugăciune și postire, prin ducerea la biserică, pentru că din copilărie ne-a învățat să mergem la mănăstiri, la hramuri, în pelerinaje, deși era o vreme dificilă, în plin comunism stalinist. Totuși, părinții au păstrat credința. De la tatăl am învățat dragostea de carte și hărnicia”.

La final, Întâistătătorul Bisericii noastre a spus că trebuie arătată recunoștință atât față de părinți, cât și față de preoții și profesorii care ne-au format spiritual și intelectual. „Îndemnăm totdeauna școlile noastre să cultive recunoștința față de părinții care ne-au născut, ne-au crescut și ne-au ajutat să ne formăm intelectual și spiritual. În mod complementar, trebuie să arătăm recunoștință și față de preoții din parohii, duhovnicii din mănăstiri, față de profesorii din școlile pe care le-am absolvit. În mare parte, noi suntem ceea ce am primit de la părinții după trup, părinții duhovnicești, de la dascălii, învă­țătorii, profesorii noștri, și personalitatea constă doar în modul de a combina aceste daruri primite de la alții. În ziua de naștere arătăm mai întâi recunoștință și, de asemenea, îndemnăm pe cei care astăzi se formează să fie rugători către Dumnezeu și recunoscători față de părinți, profesori și binefăcători”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

În semn de prețuire, Întâistătătorul Bisericii noastre a primit un coș cu flori din partea membrilor Sfântului Sinod și a slujitorilor Catedralei ­Patriarhale.

Moment festiv în Sala
„Europa Christiana”

În Sala „Europa Christiana” a ­Palatului Patriarhiei, a avut loc un moment festiv. Prea­sfin­țitul Părinte ­Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a citit mesajele de felicitare transmise cu ocazia zilei de naștere a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel de către Marcel Ciolacu, preșe­dintele Camerei Deputaților; Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale; Virgil Daniel Popescu, ministrul ­economiei, energiei și mediului de ­afaceri; Monica Anisie, ministrul educației și cercetării.

În continuare, Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte, a transmis un cuvânt de felicitare în care a subliniat câteva dintre cele mai importante realizări ale Patriarhului României.

La final, Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel a mulțumit ­repre­zentanților autorităților de stat pentru mesajele de felicitare și a evi­den­țiat buna conlucrare între Biserică și Stat pentru binele întregii comuni­tăți: „Suntem recunoscători celor care ne-au trimis aceste mesaje, în primul rând, autorităților de stat centrale, mulțumind nu doar pentru mesaje, ci și pentru sprijin. Adesea, realizările noastre s-au concretizat și pentru că am fost sprijiniți financiar de către autoritățile de stat. Această conlucrare pentru binele întregii comu­nități, întregului popor, este o tradiție la noi foarte adânc înrădăcinată, ­păstrând distincția vocațiilor. Totuși, întrucât majoritatea credincio­șilor noștri sunt cetățeni ai României, conlucrarea aceasta este o necesitate atât în plan local, regional, cât și în plan central. Doresc să completez, referitor la aceste mesaje ale Parlamentului, Curții Consti­tu­ționale și unor ministere, cu infor­mația că personal, telefonic, ne-au felicitat președintele României, Klaus Iohannis, și Ludovic Orban, premierul ­României, care au dorit să ne ­încurajeze în activitatea pe care o desfășurăm adesea împreună”.

Totodată, Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel a subliniat și faptul că este nevoie ca Biserica să țină permanent legătura între lucrarea sa spirituală și lucrarea socială. „Nu întotdeauna oamenii din societate pot aprecia suficient vocația spirituală, sacramentală sau liturgică, ci, în general, oamenii văd ce face Biserica în societate, ce lucrări sociale dezvoltă spre folosul comun al societății. De aceea, este bine ca spiritualitatea să se întrupeze, să se concretizeze și în faptele milostive față de oamenii din societate care au nevoie de sprijin, nu numai moral, ci și material. Pe de altă parte, există un risc mare, când Biserica se ocupă numai de social și se reduce la o agenție de binefacere, se uită de vocația sa spirituală, liturgică, sacramentală. Însă iubirea curată se naște din rugăciune, spune Sfântul Isaac ­Sirul. Când Biserica are o viață spirituală intensă, atunci viața aceasta este un izvor de inspirație și pentru lucrarea socială din domeniul filantropic sau caritabil. De aceea, noi încercăm să nu despărțim Liturghia de filantropie, dar nici filantropia de Liturghie. Astfel, menținem echilibrul și folosim timpul vieții pământești ca timp de pregătire pentru viața cerească, veșnică”, a ­explicat Patriarhul României.

La eveniment au fost prezenți ­Ion Marcel Vela, ministrul afacerilor ­interne, precum și reprezentanți ai Primăriei Capitalei.

La final, Preafericirea Sa a primit un buchet de flori din partea Per­manenței Consiliului Național Bisericesc și a Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

 

Mesaje de felicitare transmise cu ocazia zilei de naștere a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României

Nr. 563-565// în / de

Mesaje de felicitare transmise cu ocazia zilei de naștere a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României

 

Secretariatul de Stat pentru Culte

Ne alăturăm cu bucurie celor care omagiază astăzi, la împlinirea vârstei de 69 de ani, personalitatea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române, adresând Preafericirii Voastre cele mai calde urări de sănătate, slujire rodnică şi putere de muncă.

Consecvent programului pe care l-aţi urmat încă din anul 1990, ca Mitropolit al Moldovei, iar din anul 2007 ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Preafericirea Voastră a contribuit într-un mod substanţial la transformarea Bisericii Ortodoxe Române dintr-o Biserică nevoită să-şi exercite doar misiunea sacramentală, liturgică şi pastorală, fără activităţi social-filantropice şi educaţionale, într-o Biserică dinamică, vizibilă în faptele şi atitudinile ei, pe deplin angajată în viaţa cetăţii, activă în plan spiritual, social-filantropic, educaţional, cultural şi foarte modernă, din punctul de vedere al comunicării publice. Astăzi, Biserica Ortodoxă Română are peste 800 de instituţii, proiecte şi programe social-filantropice, fiind cel mai mare filantrop din societate. Cu toate acestea, nevoile sunt multiple, iar activitatea social-filantropică, după cum se exprima Preafericirea Voastră, trebuie ­permanent susţinută şi extinsă pentru a continua şi astăzi cultura dărniciei sau ­generozităţii.

Una dintre principalele direcţii de acţiune ale Preafericirii Voastre a fost cea a reorganizării vieţii bisericeşti, începută încă din anul 1990, odată cu primele reforme ale Statutului Bisericii Ortodoxe Române, ­menite să elibereze Biserica de intervenţia directă a autorităţilor statului, eforturi consacrate în anul 2008 prin adoptarea noului Statut al Bisericii Ortodoxe Române şi a celorlalte documente statutare şi de disciplină bisericească. Încununarea acestor eforturi s-a desăvârşit la finalul anului trecut prin adoptarea modificărilor statutare din perioada anilor 2011-2019, care au menirea de a răspunde atât nevoilor actuale ale Bisericii, cât şi noilor provocări sociale.

Preafericirea Voastră a avut viziunea şi înţelepciunea de a duce parteneriatul dintre Biserică şi Stat la măsura deplinei conlucrări.

Dacă Biserica Ortodoxă Română are ­astăzi o vastă reţea de organizaţii de asistenţă social-filantropică şi o articulare la nivelul fiecărei biserici, al fiecărei parohii a unor structuri de asistenţă pentru ­persoanele aflate în dificultate, aceasta se datorează în bună măsură viziunii şi ­eforturilor Preafericirii Voastre.

Ca secretar de stat pentru Culte, îmi reafirm aprecierea faţă de întreaga ­lucrare socială, educativă şi spirituală a cultelor din ţara noastră, în mod ­deosebit a Bisericii Ortodoxe Române, care oferă societăţii româneşti adevărate modele de angajare socială şi de bune practici şi în aceste vremuri atât de complicate.

În contextul pandemiei de COVID-19, Biserica Ortodoxă Română, prin structurile sale, a participat din primul moment la efortul comun de susţinere a persoanelor vulnerabile împreună cu autorităţile centrale şi locale, îndemnând la prudenţă şi la respectarea regulilor sanitare pentru limitarea răspândirii pandemiei. Solidaritatea exprimată prin diversele acte ­filantropice ne-a oferit un model practic al sprijinirii aproapelui şi al edificării ­binelui comun.

În numele meu şi al colegilor mei de la Secretariatul de Stat pentru Culte, Vă asigur de întreaga noastră susţinere pentru ­proiectele Bisericii Ortodoxe Române.

La mulţi ani, Preafericirea Voastră!

 

Victor Opaschi,
secretar de stat pentru Culte

 

Noi hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

Nr. 563-565// în / de

În ziua de marți, 21 iulie 2020, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfăşurat şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

 

În ziua de 11 iulie 2020, Sinodul mitropolitan al Mitropoliei ­Moldovei și Bucovinei, în consultare cu Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a desemnat prin vot secret doi candi­daţi pentru scaunul vacant de Arhiepiscop al Sucevei și Rădău­ților:

– Preasfințitul Părinte Calinic Botoșăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor:

– Preasfințitul Părinte Damaschin ­Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

În data de 21 iulie a.c., Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret pe Preasfințitul Părinte Calinic Botoșăneanul cu 30 de voturi din 46 de voturi valid exprimate.

 

Alte hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române:

La solicitarea Episcopiei Devei și ­Hunedoarei a fost aprobată înființarea unui post de arhiereu-vicar.

A fost aprobată înscrierea în Calendarul bisericesc pentru anul 2021, în secțiunea „Zile și date importante”, a ­Duminicii Mironosițelor (a treia duminică după Paști) ca Duminica Femeilor Creștine și Duminica Familiei Creștine, în apropierea zilei de 15 mai.

A fost apreciată declararea de către Parlamentul României a zilei de 16 august ca Ziua Națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor.

A fost aprobată înscrierea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Sfintei Xenia din Petersburg (24 ianuarie).

Au fost aprobate mai multe ­texte ­liturgice: Acatistul și Paraclisul Maicii Domnului „Grabnic ascultătoarea”; ­Acatistul și Paraclisul Maicii Domnului „Potirul nesecat”; Acatistul Maicii ­Domnului „Poto­lește întristările noastre”; Acatistul Maicii Domnului `Îndrumătoarea și ocrotitoarea copiilor”; Acatistul și Paraclisul Sf. Cuv. Paisie Aghioritul ­
(12 iulie); Acatistul Sfinților Ierarhi ­Atanasie și Chiril, Arhiepiscopii Alexandriei (18 ianuarie), precum și includerea acestor texte în cărțile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române.

A fost aprobat Regulamentul pentru organizarea și funcționarea Vicariatului Ortodox Ucrainean din Biserica Ortodoxă Română.

 

Sfântul Sinod a luat act de:

– răspunsurile întâistătătorilor ­Bisericilor Ortodoxe autocefale adresate Patriarhului României referitoare la modalitatea de împărtășire a credincioșilor în cadrul Sfintei Liturghii în contextul pandemiei de COVID-19. Toate Bisericile Ortodoxe autocefale rămân fidele tradiției liturgice ortodoxe de împărtășire a credincioșilor dintr-un singur Potir ­sfin­țit și cu o singură linguriță sfințită;

– contribuția Patriarhiei Române ­la sprijinirea persoanelor afectate de ­pandemia de COVID-19 pe perioada stării de urgență. Ajutorul cuantificabil ­financiar oferit de Biserica Ortodoxă Română a fost de 20.896.872 de lei;

– donarea a 4.617 tablete și a altor ­dispozitive electronice oferite elevilor şi cadrelor didactice la solicitarea Ministerului Educației și Cercetării;

– aprobarea noului Statut pentru ­organizarea și funcționarea Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei de către Ministerul Președinției, al Relațiilor cu Parlamentul și al Memoriei Democratice din Spania.

În perspectiva alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din toamna anului 2020, Sfântul Sinod a reiterat faptul că Biserica Ortodoxă ­Română rămâne neutră din punct de vedere politic, dar îi îndeamnă pe toţi cetăţenii ortodocși să-și manifeste ­dreptul la vot, având în vedere criterii care vizează realizarea binelui comunitar şi promovarea valorilor creştine în ­societate.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit tuturor ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române care au sprijinit pe plan local dialogul cu autoritățile și au res­pectat îndrumările Cancelariei ­Sfântului Sinod în contextul pandemiei de COVID-19. Sfântul Sinod cere respectarea regu­lilor sanitare pe toată perioada pandemiei.

Stadiul lucrărilor pe șantierul Catedralei Mântuirii Neamului

Nr. 563-565// în / de

Lucrările pe șantierul Catedralei Naționale continuă în această perioadă la subsolurile adiacente. Se montează tencuiala decorativă, placările cu piatră și pictura în mozaic. Urmează elementele decorative de turnat și unele completări la scările de acces.

 

Stadiul lucrărilor pe șantierul Catedralei Mântuirii Neamului ne-a fost prezentat de inginerul Petre Chiuță, consilier patriarhal la Sectorul monumente şi construcții bisericești al Patriarhiei Române. „Se lucrează la tencuielile bazelor turlelor 1, 2, clopotniță și turla 4, precum și la placarea cu piatră a turlei mari, celelalte turle mici și clopotnița fiind finalizate. Se lucrează la ultimele finisaje ale subsolurilor adiacente, în sensul că mai sunt de turnat parapeții supantelor de la -6,80, la trecerile conductelor prin pereți care ies în afara subsolurilor adiacente și la mozaicul de la Altar. Crucea de pe turla mare se va ridica numai atunci când se vor termina toate lucrările de tencuială de la aceasta, pentru că macaraua pe care o avem nu mai poate fi liftată decât cu lucrări extrem de complexe de ancoraj, iar când se vor termina toate lucrările, inclusiv de demontat schela, cu o macara mobilă de mare tonaj se va monta crucea”, ne-a spus ­inginerul Petre Chiuță.

Alte etape importante se desfășoară atât în interiorul locașului de rugăciune, unde vor fi montate noi elemente din cadrul picturii în mozaic a catedralei, cât și în atelier, unde se lucrează la toate scenele din Altar.

În Altarul Catedralei Naționale au fost demontate o parte din schele, ­eliberându-se conca absidei. Astfel, în urma acestei etape, de la cota 27 m în sus nu mai există schele. În prezent, stadiul lucrărilor din Altar s-au încheiat în proporție de 50%, iar conca absidei este complet îmbrăcată în mozaic, ­inclusiv decorațiile de la nivelul ancadramentelor ferestrelor.

În continuare, echipa condusă de pictorul Daniel Codrescu se concentrează pe lucrările desfășurate în Altar, unde vor fi reprezentate scene mari precum „Cortul Mărturiei” sau „Împărtășirea Apostolilor”. „În momentul de față se montează mozaicul în zona Altarului. Am demontat schela, iar acum se lucrează cu un registru mai jos la «Cortul Mărturiei» și urmează să lucrăm la montajul scenei «Împărtășirea Apostolilor». Sperăm să terminăm lucrările desfă­șurate în Sfântul Altar până la sfârșitul anului. La atelier se lucrează în continuare la scenele care mai sunt în lucru: registrul Sfinților Ierarhi Români, scenele cu «Jertfa lui Avraam», «Jertfa lui Melchisedec», «Sfânta Treime» și ­«Prorocul Ilie hrănit de corbi». Acum s-a realizat conca Altarului și s-a montat și «Cortul Mărturiei», fiind aproape de finalizare. Scena «Împăr­tășirea Apostolilor» este realizată în atelier, dar ­urmează montajul. Celelalte scene sunt în proporții diferite în stadii de lucru”, ne-a spus pictorul Daniel Codrescu.

Pentru mai multe detalii despre etapele construirii Catedralei Mântuirii Neamului, despre arhitectura edifi­ciului, dar și despre simbolismul acestuia, cei interesați pot accesa site-ul cate­dralaneamului.ro.

Femeile Mironosiţe – modele de credință și curaj în vreme de încercare

Nr. 563-565// în / de

Mesajul adresat de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, cu prilejul Duminicii Mironosiţelor (3 mai 2020)

 

Hristos a înviat!

 

În Duminica a treia după Sfintele Paști, numită și Duminica Mironosițelor, Biserica Ortodoxă le pomenește și le cinstește pe Sfintele Femei Mironosițe, care au venit la mormântul Mântuitorului Iisus Hristos cu miresme de mare preț, primind de la îngeri, înaintea tuturor, vestea că Hristos a înviat din morți. Aceste femei purtătoare de mir au devenit mărturisitoare curajoase ale Învierii ­Domnului, învrednicindu-se de marea bucurie a întâlnirii cu Însuși Hristos Cel înviat din morți (cf. Matei 28, 9).

Din Noul Testament cunoaștem numele unor femei mironosițe, și anume: Maria Magdalena, Maria – mama lui Iacov și a lui Iosif sau Iosie, Maria lui Cleopa, Ioana – soția lui Huza, un ispravnic al regelui Irod, Salomeea și Suzana, care au ajutat pe Mântuitorul și pe Sfinții Apostoli în lucrarea sfântă de propovăduire a Evangheliei. La acestea se adaugă Marta și Maria, surorile dreptului Lazăr din Betania.

Prezența femeilor mirono­sițe la mormântul ­Domnului reprezintă un act de mare curaj și de asumare responsabilă a mărturisirii credinței, prin faptul că dragostea lor pentru Hristos Domnul a fost mai puternică decât teama provocată de cei care au hotărât răstignirea Sa.

Prin fidelitatea şi evlavia lor, femeile mironosițe s-au ­dovedit mai curajoase și mai devotate Domnului Iisus Hristos decât ucenicii Săi, devenind „apostoli către Apostoli”, după cum le-a numit Sfântul Ioan Gură de Aur.

În contextul anului 2020, proclamat în Patriarhia Română ca An omagial al pastorației părinților și ­copiilor, ne aducem aminte cu recunoștință de mamele și bunicile noastre, de educatoarele, învățătoarele și profesoarele de religie care au insuflat copiilor şi ­tinerilor credința în Domnul Hristos, Cel răstignit și înviat, formându-i ca dreptcredincioși ai Bisericii ­Ortodoxe Române şi ai poporului român.

Permanent ostenitoare în viaţa de familie, ajutându-şi soţii şi părinţii, crescând copiii în credinţă, sau rugătoare şi lucrătoare în mănăstiri, în spitale și în alte instituții, femeile creştine evlavioase şi curajoase au fost mărturisitoare ale credinţei în orice vreme. De aceea, numele multor femei ­creştine au fost înscrise în calendarul bisericesc, fiind chipuri luminoase şi rugătoare pentru întreaga Biserică.

Şi astăzi, femeile creștine evlavioase şi harnice din țara noastră cultivă iubirea milostivă față de oamenii suferinzi aflați în spitale şi în instituții de asistență socială, susțin educația religioasă a copiilor, dar mai ales, ca mame şi soţii, aduc pace şi bucurie sfântă în familiile lor și în societate. În mod deosebit, apreciem jertfelnicia femeilor creștine care sunt cadre medicale (medici, asistente și infirmiere) și lucrează cu pricepere şi jertfelnicie pentru tratarea și vindecarea celor afectați din cauza pandemiei actuale.

Cu prilejul Duminicii Femeilor Mironosițe, adresăm mulţumiri și binecuvântări tuturor femeilor creștine pentru întreaga lor lucrare săvârșită spre binele poporului român și le dorim tuturor sănătate și ajutor în viaţă, pace și bucurie sfântă, întru mulţi și binecuvântați ani!

 

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Familia creştină – icoană a iubirii lui Dumnezeu în lume

Nr. 563-565// în / de

Duminica Părinţilor şi Copiilor, prima duminică după data de 1 iunie – Ziua Internaţională a Copilului, rânduită de Sfântul Sinod al Bisericii noastre, prin Hotărârea nr. 629/12 martie 2009, coincide, în acest an, cu praznicul Pogorârii Duhului Sfânt sau al Cincizecimii.

Cincizecimea este ziua constituirii Bisericii lui Hristos, ca adunare a oamenilor în iubirea Preasfintei Treimi, prin pogorârea Duhului Sfânt asupra Apostolilor. După cum Duhul Sfânt a pogorât peste Fecioara Maria și a unit în Persoana Mântuitorului nostru Iisus Hristos firea Lui divină cu firea Lui umană (cf. Luca 1, 35), tot aşa acum El uneşte prin har persoane şi neamuri diferite, care mărturisesc aceeaşi credinţă dreaptă şi sfântă. Creşterea sau extinderea Bisericii lui Hristos se realizează cu fiecare persoană nou botezată în numele Preasfintei Treimi, începând cu ziua Cincizecimii, când au fost botezați la Ierusalim „ca la trei mii de suflete” (Faptele Apostolilor 2, 41), şi până la sfârşitul veacurilor.

Prin lucrarea Duhului Sfânt, noi cunoaştem iubirea Preasfintei Treimi, prezentă şi lucrătoare în viaţa Bisericii. Părintele Dumitru Stăniloae a numit Sfânta Treime structura supremei iubiri, adică iubirea desăvârşită care există veşnic între Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.

Această iubire desăvârşită şi veşnică a Preasfintei Treimi este izvor şi model de iubire şi armonie pentru viaţa Bisericii, pentru familie şi pentru societate. În mod deosebit, familia creştină este chemată să fie o icoană a iubirii lui Dumnezeu în lume. De aceea, Sfântul Ioan Gură de Aur a numit familia creştină biserica de acasă, în care se cultivă iubirea conjugală, părintească, fiască şi frăţească.

Cu ajutorul părinţilor, copilul începe să simtă iubirea lui Dumnezeu pentru el şi să cultive iubirea faţă de cei din jurul său. În contextul pandemiei actuale, s-a evidenţiat mai intens importanţa primordială a familiei, ca mediu natural de creştere şi de formare a copiilor pentru viaţă. În această perioadă, a fost apreciat foarte mult timpul petrecut de părinţi alături de copiii lor, precum şi efortul de a-i ajuta pe aceştia în împlinirea diferitelor sarcini şcolare on-line.

Caracterul copiilor nu se formează numai prin vorbe şi sfaturi, ci şi prin viaţa şi exemplul părinţilor. În acest sens, părinţii sunt chemaţi să trăiască adevărata credinţă, prin rugăciune şi fapte bune, şi să cultive iubirea şi dărnicia în familie, după chipul iubirii milostive a Preasfintei Treimi, astfel încât familia să fie mereu izvor de iubire şi de bucurie pentru copii. Totodată, părinţii sunt chemaţi să ocrotească viaţa încă de la zămislire şi să îi înveţe pe copii să preţuiască sănătatea, ca dar al lui Dumnezeu, pentru a creşte în ­comuniune cu familia şi cu alţi copii.

Anul 2020 a fost declarat de către Sfântul Sinod al ­Bisericii Ortodoxe Române drept An omagial al pastoraţiei părinţilor şi copiilor. Prin această iniţiativă, s-a dorit evidenţierea importanţei educaţiei creştine în societatea contemporană. Într-o lume marcată profund de individualism şi secularizare, Familia, Biserica şi Şcoala sunt chemate astăzi să ofere copiilor ajutorul necesar dezvoltării lor atât în plan personal, cât şi comunitar, să cultive ­libertatea, responsabilitatea şi demnitatea copiilor, deoarece aceştia sunt dar al lui Dumnezeu pentru familie şi umanitate.

Ne rugăm Preasfintei Treimi, Izvorul vieţii şi al iubirii veşnice, să lumineze şi să umple de pace şi bucurie sufletele părinţilor şi copiilor, spre a fi o binecuvântare pentru ­Biserică şi pentru poporul român.

 

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Racle sfinţite de Patriarhul României pentru Mănăstirea Văratec

Nr. 563-565// în / de

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfinţit luni, 20 iulie 2020, două racle noi, ce vor conţine fragmente din moaştele a doi sfinţi români: Sfântul Cuvios Iosif de la Văratec şi Sfântul Gheorghe Pelerinul. Cele două racle împodobite cu emailuri în care sunt zugrăvite chipurile celor doi sfinţi, precum şi scene din vieţile lor au fost realizate la Atelierele Patriarhiei Române şi vor fi aşezate spre închinare la Mănăstirea Văratec din judeţul Neamţ. Slujba de sfinţire a fost oficiată în Salonul Sfinţilor Români din Reşedinţa Patriarhală.

 

La slujba de sfinţire a celor două racle a fost prezentă şi maica stavroforă Iosefina Giosanu, stareţa Mănăstirii Văratec, însoţită de două monahii. În cuvântul de învăţătură rostit la finalul slujbei de sfinţire, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a apreciat frumuseţea raclelor împodobite de jur împrejur cu emailuri în care sunt redate scene din vieţile Sfinţilor Iosif de la Văratec şi Gheorghe Pelerinul: „Cele două racle au fost frumos executate şi împodobite cu emailuri, ceea ce este o lucrare deosebită şi în acelaşi timp un fel de ­premieră, deoarece chipurile sfinţilor dintr-o raclă au mai fost redate în email, dar acum, aici sunt scene din vieţile celor doi sfinţi zugrăvite în email”.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre viaţa celor doi sfinţi români. „Aceşti doi sfinţi români sunt foarte populari. Ei sunt ardeleni de origine, dar s-au înduhovnicit în Moldova. Sfântul Iosif de la Văratec a fost ucenicul Sfântului Paisie de la ­Neamţ. Pe la anul 1785, sub povăţuirea Sfântului Iosif, două maici de la Schitul Durău, Olimpiada şi Nazaria, au înfiinţat Mănăstirea Văratec. Aşadar, Mănăstirea Văratec este ctitorită de monahii sub povăţuirea Sfântului Iosif, care era un mare rugător, un isihast şi duhovnic al Schitului Pocrov (…). Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae (Descrierea ­Moldovei) spune că atât de mare era ­numărul călugărilor în zona Muntelui Ceahlău, încât foşneau pădurile de mulţimea sihaştrilor. Sfântul Iosif de la ­Văratec a construit două biserici la ­Mănăstirea Văratec, una închinată ­Maicii Domnului şi una Schimbării la Faţă a Mântuitorului Iisus Hristos. ­Sfântul Iosif a fost un povăţuitor al ­mănăstirilor de maici, dar şi al multor pustnici şi credincioşi care veneau la el. A trecut la Domnul în anul 1828. Sfântul Gheorghe Pelerinul, numit în popor şi Moş Gheorghe, era ardelean venit în ­Moldova. S-a născut în 1864 şi a trecut la Domnul în ziua de 15 august 1916, când România a intrat în Primul Război Mondial. El a prezis ziua trecerii sale la Domnul spunând că aceasta va fi la o sărbătoare mare, când va fi tulburare mare în popoare”, a subliniat Preafericirea Sa.

 

Întâistătătorul Bisericii noastre a mai precizat că aceşti doi sfinţi români, care au fost canonizaţi recent de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sunt doi mari rugători pentru noi, dar şi dascăli ai ­credinţei şi ai evlaviei. „Iniţial, Sinodul Mitropoliei Moldovei ­şi Bucovinei ­propusese ca Moş Gheorghe să fie numit Sfântul Gheorghe Mărturisitorul, dar el nu a suferit ca un mărturisitor pentru credinţă, ci a fost mai mult un pelerin la Locurile Sfinte din Ţara Sfântă, la Muntele Athos şi la mai multe mănăstiri şi schituri. De aceea am propus în Sinod ca el să poarte numele de Sfântul Gheorghe Pelerinul”, a explicat Patriarhul României.

Preafericirea Sa a evidenţiat apoi că aceste două racle încununează lucrarea de cinstire a sfinţilor români. „Desigur că cinstirea se face prin slujbele închinate lor, dar şi prin bisericile puse sub ocrotirea lor. Aceşti doi sfinţi sunt pentru noi doi mari rugători, doi isihaşti, doi oameni care au ajuns la pacificarea sufletului şi au devenit izvor de pace, de binecuvântare, de liniştire şi de sfinţire a celor care îi căutau şi le cereau să se roage pentru ei”, a spus Întâistătătorul Bisericii noastre.

La final, Părintele Patriarh Daniel a felicitat obştea Mănăstirii Văratec şi pe maica stareţă Iosefina Giosanu: „Ne ­rugăm Sfântului Iosif de la Văratec şi Sfântului Gheorghe Pelerinul să păzească poporul român, să întărească credinţa noastră şi să ne ajute să trecem prin toate încercările, mai ales în această vreme de pandemie, când există foarte multă teamă de îmbolnăvire şi teamă de moarte. Prin rugăciunile sfinţilor, noi ne întărim în credinţă, în nădejde şi în dragoste faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni”.

 

Înnoire și binecuvântare la Centrul cultural-misionar „Familia” al Patriarhiei Române

Nr. 563-565// în / de

Preafericitul Părinte Daniel, ­Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfințit marți, 21 iulie, un nou spaţiu al Centrului cultural-misionar „Familia”, amplasat pe malul lacului Pantelimon, în partea de est a Capitalei. La slujbă au participat ierarhi membri ­
ai Sfântului Sinod, precum şi membri ai ­Administraţiei Patriarhale și ai Administrației eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Centrul cultural-misionar „Familia” al Patriarhiei Române este amplasat pe locul fostei Mănăstiri Pantelimon, demolată în ultima decadă a regimului comunist. Centrul a fost inaugurat în anul 2014, cu ocazia hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale. Anul acesta, au fost finalizate lucrările la Corpul ­„Belvedere”, care constă dintr-o sală cu o capacitate de 100 de persoane şi bucătărie complet utilată.

Acest nou corp, situat pe malul lacului Pantelimon, a fost sfinţit de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel după ample lucrări de consolidare, renovare şi extindere a unei foste cofetării. Spaţiul va putea fi folosit pentru agapele prilejuite de momente deosebite din viața creștinilor.

În cuvântul rostit după slujba de sfinţire, Preafericirea Sa a arătat că inaugurarea acestui nou spaţiu face parte dintr-un proiect mai amplu ce vine în întâmpinarea nevoilor pelerinilor şi ale credincioşilor care au solicitat spaţii de cazare în perioadele când au loc mari evenimente religioase în Capitală, dar şi pentru cei care doresc să organizeze agapele pentru evenimente festive din viaţa familiei ­într-un spaţiu liniştit.

„Cu ajutorul lui Dumnezeu am sfinţit şi această nouă casă, care a suferit nu doar un proces de renovare, ci şi de recondiţionare şi extindere, prin adăugarea unui etaj faţă de fosta cofetărie. Ea este destinată pentru diferite întruniri, dar şi pentru unele evenimente legate de Cununie sau Botez. De aceea, s-a considerat că aceasta trebuie să fie o casă luminoasă, într-o zonă cu frumuseţe naturală, în care trebuia să se evite pereţii opaci. Renovarea a fost în general o lucrare de migală, deoarece s-a muncit foarte atent, potrivit posibilităţilor materiale existente în această perioadă. Pe lângă acest corp, mai avem alături trei spaţii: Corpul «Sfântul Pantelimon», sau Lebăda, Casa Academica şi Casa Pelerinul, destinată cazării pelerinilor. O solicitare venită de la credincioşi este oferirea unor facilităţi de cazare pentru pelerinii care vin la hramul catedralei, dar şi la alte hramuri. Din nefericire, mănăstirile din jurul Bucureştilor nu sunt suficient de dotate cu spaţii pentru primirea pelerinilor. În comparaţie cu aşezămintele din Transilvania şi Bucovina, mănăstirile din jurul Capitalei au mai ­puţine locuri de cazare, deoarece majoritatea au fost «de sine», nu cu viaţă de obşte. Ca urmare, nu s-a dezvoltat atât de mult acest tip de activitate pastoral-misionară. Există aici şi o biserică în construcţie, deoarece vechea biserică a fost demolată în 1984. Astfel, vom putea răspunde nevoilor familiilor creştine, care vor săvârşi cununiile sau botezurile în biserică, iar agapele în unul dintre spaţiile disponibile din cadrul centrului”, a spus Preafericirea Sa.

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a menţionat faptul că în cadrul acestui proiect urmează să fie renovat şi corpul central al ansamblului: „Corpul central, pe ­care noi l-am numit «Centenar», este clădirea cea mai mare. Deocamdată la acest obiectiv s-a pus acoperiş nou şi s-au înlocuit o parte din ferestre. După ce va fi renovată clădirea respectivă, în acest spaţiu vom putea invita membrii Sfântului ­Sinod pentru şedinţe de lucru, având avantajul că aici lucrările se vor ­putea desfăşura în deplină linişte”.

La final, Patriarhul României i-a felicitat pe toţi cei implicaţi în restaurarea acestui spaţiu, oferind părintelui consilier patriarhal Ştefan Ababei ­pentru Centrul „Fami­lia” o icoană cu ­chipul Mântuitorului Iisus Hristos.

Hramul istoric al Catedralei Patriarhale, prăznuit în condiții speciale

Nr. 563-565// în / de

În ziua de cinstire a Sfinților Împărați Constantin şi mama sa, Elena, Catedrala Patriarhală din București și-a sărbătorit hramul istoric. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de slujitori, în afara locașului de rugăciune, la „Baldachinul Sfinților” de pe Colina Patriarhiei.

 

Anul acesta, slujbele dedicate hramului istoric al Catedralei Patriarhale din București au fost săvârșite în condiții speciale, în aer ­liber, cu respectarea normelor de igienă și de distanțare socială.

Miercuri-seară, în ajunul sărbătorii, pe Colina Patriarhiei a fost oficiată slujba Privegherii, dedicată Sfinților Împărați, de părintele arhimandrit ­Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai catedralei.

În ziua de prăznuire a Sfinților Împărați, credincioșii din Capitală, dar și pelerini din Făgăraș, membri ai Frăției Ortodoxe Române, îmbrăcați în port național și având steaguri naționale în mâini, au participat la Sfânta Liturghie săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Pe tot parcursul slujbei, credincioșii au purtat măști de protecție, au stat la o distanță de cel puțin 2 metri unii față de alții și s-au rugat Sfinților Împăraţi Constantin şi Elena, îndurând cu credință stropii ploii ce a venit ca o binecuvântare peste țara noastră afectată de secetă. Din soborul de slujitori au făcut parte și părintele arhimandrit Paisie Teodorescu, vicar patriarhal ­administrativ, și părintele arhimandrit Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale.

În cuvântul de învățătură rostit, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a subliniat faptul că Sfântul Împărat Constantin este considerat de Biserica Ortodoxă ca fiind întocmai sau egal cu Sfinții Apostoli.

„Sfinții Împărați Constantin și Elena nu se numără doar printre cele mai strălucitoare și importante personalități ale istoriei, ci și pentru istoria Bisericii lui Hristos de pretutindeni ei înseamnă foarte mult. De aceea, au fost cinstiți de la început pentru lucrarea lor în folosul ­Bisericii, pentru contribuția lor la răspân­direa Evangheliei Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pentru consolidarea vieții bisericești creștine în Imperiul ­Roman, fiind socotiți întocmai cu Apostolii.
De aceea, la slujba Privegherii și la Sfânta Liturghie am ascultat două texte din Sfânta Evanghelie care se citesc îndeobște atunci când noi îi pomenim pe Sfinții Apostoli sau pe marii ierarhi și păstori ai Bisericii, ucenicii și urmașii Apostolilor. Istoricul oficial al Împăratului Constantin cel Mare, Episcopul Eusebiu de Cezareea, care este socotit părintele istoriei bisericești, vorbind despre participarea Sfântului Constantin cel Mare la Sinodul I Ecumenic, dar și la alte întâlniri ale împăratului cu episcopii, spunea despre împărat că stătea între episcopi asemenea unuia dintre aceștia”, a arătat Prea­sfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

Preasfinția Sa a vorbit și despre ­lucrarea Sfintei Împărătese Elena de sprijinire a Bisericii creștine. „Sfânta Elena a plecat la Ierusalim, în Țara Sfântă, pentru a găsi crucea Mântuitorului și, în urma unor cercetări și săpături arheologice,
a descoperit-o în anul 326, împreună cu celelalte două cruci ale tâlharilor. La ­propunerea Episcopului Ierusalimului, Macarie, a fost atins trupul unui om cu cele trei cruci, iar atunci când a fost atins de crucea cea de viață făcătoare a Domnului, acesta a înviat. Era 14 septembrie și Episcopul Macarie a înălțat această cruce în văzul creștinilor pentru a arăta că ea este din nou la îndemâna lor spre cinstire. În anul 335, când a fost gata biserica de pe Muntele Golgota, construită de Sfinţii Constantin și Elena, dedicată Învierii Domnului, cu prilejul sfințirii acesteia în 14 septembrie, același Episcop Macarie a ridicat Sfânta Cruce din nou pentru a fi arătată creștinilor și cinstită de către toți cei prezenți”, a spus Episcopul-vicar patriarhal.

La final, Preasfinția Sa le-a urat celor prezenți, din partea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, multă sănătate, pace și bucurie.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale.