Raportul general anual (sinteză) al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2019, privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română

 

Activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe ­Române în anul 2019, proclamat în Patriarhia Română drept Anul omagial al satului românesc (al preoților, învăță­torilor și primarilor gospodari), respectiv Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești, este sintetizată şi prezentată din punct de vedere pastoral-liturgic şi administrativ, cultural-misionar şi social-filantropic.

 

 

1. ACTIVITATEA PASTORAL-LITURGICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ

Printre evenimentele importante din viața Bisericii Ortodoxe Române în anul 2019, din punct de vedere pastoral-liturgic, evocăm:

▶︎ Sfinţirea Marelui Mir de către Patriarhul României ­împreună cu ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe ­Române (Catedrala Patriarhală, joi, 25 aprilie 2019).

▶︎ Sfințirea primului locaș de cult ortodox românesc din Africa de Sud, pentru comunitatea română din Johannesburg, săvârșită de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Iosif al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, delegatul Patriarhului României, cu prilejul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României (30 noiembrie 2019).

▶︎ Organizarea manifestărilor prilejuite de proclamarea ­solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe – Ismail (duminică, 27 octombrie). Cu prilejul acestui eveniment, Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove a oferit Patriarhiei Române un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe – Ismail.

▶︎ Sărbătorirea a 160 de ani de la Unirea Principatelor Țara Românească și Moldova, în 24 ianuarie 2019, la Catedrala ­Patriarhală, la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi la Palatul Patriarhiei. Cu acest prilej, s-a desfășurat și Sesiunea de comunicări științifice intitulată: „Unirea Principatelor ­Române, bază a Statului Român modern”, organizată de către Patriarhia Română şi Academia Română, cu participarea Președintelui României, Klaus Werner Iohannis.

▶︎ Participarea Patriarhului României la deschiderea ­Întâlnirii Internaționale a Tinerilor Ortodocși (Craiova, 5-8 septembrie 2019). Evenimentul a reunit peste 4.000 de tineri din țară și din străinătate. Tema întâlnirii a fost: „Cu toții suntem un Potir! Credință, nădejde şi dragoste!”.

▶︎ Cu prilejul repatrierii sicriului cu osemintele Reginei Elena, Patriarhul României a adus un omagiu la catafalcul depus în Sala Regilor a Palatului Elisabeta din București. Cu acest prilej, a rostit o rugăciune, a semnat în Cartea de Condoleanțe și a adresat un cuvânt de mângâiere membrilor Familiei Regale (vineri, 18 octombrie 2019).

Evidența numerică a activităţilor sacramental-liturgice, în anul 2019, cuprinde: 6.149 Sfinte Liturghii; 2.306 Sfinte Taine, dintre care 630 hirotonii de preoți și diaconi pentru parohii și mănăstiri; 234 sfințiri de biserici noi și 232 resfințiri de biserici restaurate; 3.714 ierurgii și slujiri misionare; 125 sfințiri și inaugurări de așezăminte eclesiale noi și 53 resfințiri de așezăminte eclesiale restaurate sau reparate; 7.838 vizite pastorale în parohii/filii, mănăstiri/schituri, școli teologice, așezăminte sociale și medicale; 491 prezidări conferințe preoțești pastoral-misionare și administrative; 52 prezidări de sinaxe monahale eparhiale și mitropolitane; 527 vizite canonice efectuate de Patriarhul României și de ceilalți membri ai Sfântului Sinod, precum și schimburi de vizite frățești și pelerinaje cu sfinte moaște efectuate de ierarhi în alte eparhii; 628 participări și susțineri de comunicări la conferințe, simpozioane, seminarii (în țară – 541 și în străinătate – 87); 17.093 primiri oficiale și audiențe acordate, precum și 1.679 zile activitate de teren desfășurată de episcopii-vicari și arhiereii-vicari.

Dintre hotărârile adoptate de Sfântul Sinod în sprijinul activității pastoral-liturgice, amintim:

▶︎ aprobarea textelor slujbelor Sfântului Mucenic Dasie (20 noiembrie), Sfântului Mucenic Hermes (31 decembrie), Sfinților Mucenici Ermil și Stratonic (13 ianuarie), Sfântului Sfințit Mucenic Efrem, Episcopul Tomisului (7 martie), Sfântului Sfințit Mucenic Irineu, Episcop de Sirmium (6 aprilie), Sfinților Mucenici Maxim, Cvintilian și Dadas din Ozovia (28 aprilie), Sfinților Mucenici  Nicandru și Marcian (8 iunie), Sfântului Mucenic Lup (23 august), Sfinților Mucenici Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul și Venust (21 august);

▶︎ aprobarea textelor slujbei și Acatistului Sfântului Mucenic Montanus preotul și soția sa, Maxima (26 martie); aprobarea completării textului slujbei Sfintei Mari Mucenițe Chiriachi ­
(7 iulie); aprobarea textului Acatistului Sfântului Cuvios Teoctist (3 septembrie).

În plan administrativ au fost organizate: 5 ședințe de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul cărora au fost discutate, adoptate și comunicate 81 hotărâri cu privire la problemele examinate. În acest sens, la Cancelaria Sfântului Sinod au fost pregătite 44 referate de Sinod  și, în același context, s-a urmărit modul de redactare a celorlalte 37 referate de Sinod  întocmite de către unele sectoare ale Administrației Patriarhale.

În 16 decembrie 2019, a fost aprobată varianta consolidată a Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, care cuprinde modificările și completările aprobate de Sfântul Sinod în perioada 2008-2019, şi transmisă, spre recunoaștere, la Secretariatul de Stat pentru Culte.

De asemenea, au fost aprobate: Regulamentul Organismelor Centrale ale Bisericii Ortodoxe Române şi Regulamentul ­Administrării Bunurilor Bisericești. În acelaşi an, a fost ­actualizat Statutul de organizare și funcționare a Asociației Studenților Creștin-Ortodocși Români (ASCOR).

Prin activitatea Cabinetului Patriarhal, au fost organizate 46 ședințe de lucru ale Permanenței Consiliului Național Bisericesc şi 6 ședințe de lucru comune ale Permanenței Consiliului Național Bisericesc și Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, precum și redactarea proceselor-verbale ale acestor ședințe.

 

1. ACTIVITATEA CULTURAL-MISIONARĂ
2. Activităţi internaţionale:

Principalele activități ale Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern, raportate prin Sectorul relații bisericești şi interreligioase, au fost:

▶︎ primirea, la Palatul Patriarhiei, a Sanctității Sale Papa Francisc, care a vizitat România, în perioada 31 mai – 2 iunie 2019, la invitația Președintelui României, a autorităților Statului şi a Bisericii Romano-Catolice din România. După ­întâlnirea de la Palatul Patriarhiei, Patriarhul României ­l-a primit pe Papa Francisc la Catedrala Naţională, în prezenţa a peste 3.000 de reprezentanți ai societăţii româneşti invitaţi de Patriarhia Română (vineri, 31 mai 2019);

▶︎ participări ale unor reprezentanți ai Patriarhiei Române la conferinţe şi simpozioane ştiinţifice şi întâlniri bilaterale intercreştine: întrunirea Comisiei pentru Misiune şi Evanghelizare a Consiliului Mondial al Bisericilor, Helsinki, 8-13 martie 2019; întrunirea Comisiei mixte de dialog teologic între Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Evanghelică din Germania, Mănăstirea Sfânta Cruce, Caraiman, 29 iulie – 1 august 2019; sim­pozionul intercreştin internațional de spiritualitate ortodoxă, Bose, Italia, 4-6 septembrie 2019; întâlnirea internaţională de rugăciune pentru pace, organizată de ­Comunitatea Sant’Egidio, Madrid, 15-17 septembrie 2019; întrunirea pregătitoare a Comisiei de dialog teologic ortodox-luteran, Tirana, Albania, 24 septembrie – 1 octombrie 2019;

▶︎ participări ale unor ierarhi şi profesori de teologie la evenimente organizate de Biserici Ortodoxe surori: conferința despre ecologie, Istanbul, 31 mai – 4 iunie 2019; ­manifestările anuale dedicate Sfântului Apostol Pavel (Veria, Grecia, 26-29 iunie 2019).

Grija pentru românii ortodocși din afara granițelor României a continuat şi s-a dezvoltat şi în anul 2019, în prezent fiind active 14 eparhii, cu 1.337 parohii şi filii, deservite de 1.185 clerici. De remarcat este numărul mare de copii născuți în afara României. În cadrul acestor parohii şi comunități ortodoxe româneşti au fost oficiate, în cursul anului 2019, 25.248 botezuri, 4.883 cununii şi 2.883 înmormântări.

1. Activităţi educaţionale:

În plan teologic-educațional, în anul 2019, menționăm organizarea următoarelor evenimente cu caracter ­naţional şi internaţional:

▶︎ Simpozionul Internaţional al Bibliştilor din Europa de Est şi de Vest;

▶︎ Simpozionul Naţional de Teologie Satul românesc: vatră a plămădirii, păstrării şi promovării ființei naţionale şi a ­credinţei ortodoxe;

▶︎ Concursul Naţional de Folclor Tradiţie şi spiritualitate în satul românesc;

▶︎ Concursul Național Catehetic Hristos: sufletul satului meu;

▶︎ Concursul Naţional Icoana ortodoxă – lumina credinței, ediția a VIII-a;

▶︎ Congresul Naţional Catehetic Hristos împărtășit copiilor, ediţia a XII-a;

▶︎ Festivalul-concurs Naţional de Muzică Bisericească Lăudaţi pe Domnul!, ediţia a XII-a;

▶︎ Conferința Jertfa tinerilor din decembrie 1989 – ­redescoperire a demnității neamului.

În anul şcolar 2019-2020, predau disciplina religie 6.251 profesori, dintre care 4.430 titulari, 151 titulari de altă specialitate, care au în completarea normei ore de religie,  și 1.670 suplinitori; 1.264 sunt clerici, 4.869 laici cu studii teologice şi 118 laici și cu alte studii. Dintre profesorii de religie, 745 sunt debutanți, 1.259 au obţinut definitivarea în învățământ, 1.346 gradul didactic II, 2.704 gradul didactic I, iar 197 au doctoratul în teologie. În inspectoratele școlare județene, şi-au desfăşurat activitatea specifică 42 inspectori de specialitate, dintre care 40 cu studii teologice şi 2 cu alte studii.

În cadrul Patriarhiei Române, funcționează 29 seminarii teologice, 7 licee teologice ortodoxe şi un liceu tehnologic, având şi clase de teologie. În anul şcolar 2018-2019, au fost şcolarizaţi 4.142 elevi la nivel liceal; iar dintre cei 1.012 elevi în clasa a XII-a, 827 au obţinut diplomă de bacalaureat. În unităţile de învăţământ teologic preuniversitar au fost şcolarizaţi 119 elevi din afara graniţelor ţării, 92 provenind din Republica Moldova, 19 din Ucraina, ­4 din Serbia, 2 din Elveţia şi 2 din Italia. În anul şcolar 2018-2019, au fost înscrişi în clasa a IX-a 1.117 elevi, iar pentru anul şcolar 2019-2020 au fost solicitate 1.349 locuri.

În şcolile teologice preuniversitare îşi desfăşoară activitatea didactică 1.082 profesori; dintre aceştia, 680 sunt titulari, 402 sunt suplinitori, iar 93 dintre profesori sunt doctori în teologie. În anul şcolar 2018-2019, fondurile alocate acestor şcoli au fost în valoare totală de 1.096.312 lei, dintre care 621.312 lei au fost investiţi de centrele eparhiale.

În cuprinsul Patriarhiei Române funcţionează 11 ­facultăţi de teologie (Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Craiova, Cluj, Constanţa, Târgovişte, Piteşti, Alba Iulia, Arad şi Oradea) şi 4 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi (Timişoara, Galaţi, Baia Mare şi Reşiţa).

În anul universitar 2018-2019, au fost şcolarizaţi 4.477 studenţi. În anul 2019, au absolvit 986 studenţi, iar în anul universitar 2019-2020 s-au înscris 1.255 studenți. În cadrul specializării teologie pastorală au fost şcolarizaţi 3.195 studenţi, iar 664 absolvenţi au obținut diplomă de licenţă. În anul universitar 2018-2019, numărul masteranzilor a fost de 1.941, dintre care 842 absolvenți, iar în anul universitar 2019-2020 s-au înscris 1.052. Studiile de doctorat se organizează în opt centre universitare, fiind înscrişi în prezent 537 doctoranzi, dintre care 179 în anul universitar 2019-2020 (anul I). În anul universitar 2018-2019, 76 doctoranzi au obţinut titlul de doctor în teologie.

În anul universitar 2018-2019, 363 cadre didactice au activat în cadrul învăţământului teologic superior, dintre care 70 profesori, 95 conferenţiari, 151 lectori și 47 asistenţi.

Totodată, în anul universitar 2018-2019, s-au înscris la studii în diferite instituţii de învăţământ teologic din străinătate 32 români. În prezent, sunt înscriși la facultăţile teologice din cadrul Patriarhiei Române 74 cetăţeni străini (printre care şi etnici români, 48 fiind din Republica Moldova), atât la studii universitare, cât şi postuniversitare.

În anul 2019, a continuat derularea Programului ­Naţional Catehetic Hristos împărtăşit copiilor, prin organizarea la nivelul eparhiilor a 1.163 centre catehetice şi prin specializarea de formatori. De asemenea, a continuat desfășurarea proiectului educațional Alege școala!, conform celor trei contracte de finanțare, semnate în anul 2018, pentru etapele a V-a, a VI-a şi a VII-a ale proiectului. Acestea sunt finanțate de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Capital Uman, Apelul de proiecte nr. 4, Şcoală pentru Toţi, Axa prioritară 6 Educaţie şi competenţe, pentru o perioadă de trei ani (20 aprilie 2018 – 19 aprilie 2021) şi au o valoare totală de 24.928.126,84 lei (aproximativ 5.360.000 euro).

 

 

1. Activităţi culturale şi misionare:

În contextul Anului omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari) și Anului comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești, Sectorul cultură şi patrimoniu religios a participat la diferite manifestări culturale, congrese şi simpozioane, organizate de Academia Română, muzee, ­biblioteci și alte instituții culturale și bisericești, prezentând mesaje, comunicări şi conferințe. Au fost realizate trei filme documentare: „Patriarhul Nicodim Munteanu”, „Patriarhul Iustin Moisescu” şi „Decretul 410/1959. Istoria răstignirii ­monahismului românesc”.

Comisia de Pictură Bisericească, în parteneriat cu ­Secretariatul de Stat pentru Culte, a organizat Conferința Națională Unitate dogmatică și specific național în pictura ­bisericească, cu tema Satul românesc, izvor de artă creștină, tradiție și continuitate etnică. De asemenea, la finalul a două sesiuni de examene pentru pictori, sculptori şi restauratori bisericești, au fost autorizați 11 noi pictori bisericești, 4 sculptori bisericești şi 1 pictor restaurator de icoane.

În anul 2019, Radio TRINITAS a lansat emisiunea „Satul românesc – istorie și actualitate”, care a oferit o prezentare a trecutului și prezentului a 40 de sate din toată țara. Radio TRINITAS a încheiat 20 de parteneriate media cu muzee și alte instituții culturale și sociale din țară. Cel mai important eveniment cultural al anului 2019, ­Festivalul Internațional „George Enescu”, a fost amplu mediatizat în programele Radio TRINITAS, partener media al evenimentului.

Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române a difuzat, în cadrul Jurnalului TRINITAS, peste 3.400 știri, din care aproximativ 1.800 au fost dedicate Anului omagial și comemorativ 2019. În plan cultural-religios, emisiunea Europa ­Christiana a primit Premiul Robert Schuman, ca recunoaștere a promovării rădăcinilor creștine ale Europei. De asemenea, pentru prima dată în istoria de 61 de ani a Festivalului Internațional „George Enescu”, o altă televiziune decât cea publică a asigurat transmisia concertelor din cadrul acestui eveniment de talie inter­națională. În acest sens, Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române a avut calitatea de broadcaster oficial.

În cadrul ședinței solemne a Sfântului Sinod al ­Bisericii Ortodoxe Române din ziua de 16 decembrie 2019, dedicată împlinirii a 30 de ani de la căderea regimului comunist, a fost lansat volumul „Mărturii și evocări din lagăre și închisori. 30 de ani de la căderea comunismului în România marcați prin interviuri cu 30 de deținuți politici din perioada comunistă”.

În anul 2019, cele trei publicații periodice ale Centrului de Presă BASILICA (cotidianul Ziarul Lumina, săptămânalul Lumina de Duminică şi revista de informaţie bisericească Vestitorul Ortodoxiei) şi-au continuat activitatea de misiune mediatică a Bisericii în societate. Cu aprobarea Sfântului Sinod, începând din 30 septembrie 2019, Ziarul Lumina apare într-o ediție națională unitară de 16 pagini. Cele patru ediții regionale (Moldova, Transilvania, Oltenia, Banat) au fost unificate cu ediția națională, astfel încât cititorii din toate regiunile țării primesc selecții de știri, reportaje, interviuri și articole de reflecție spirituală și social-culturală din întreg cuprinsul Patriarhiei Române. Cu un tiraj lunar mediu difuzat de 22.300 exemplare, Ziarul Lumina, în prezent singurul cotidian creștin ortodox din lume, se situează pe locul trei între cotidienele naționale din România.

Agenția de ştiri BASILICA a acordat o atenție mai mare calității și relevanței articolelor de pe site, fiind publicate aproximativ 4.000 articole în limba română. Conținutul în limba engleză, care favorizează corecta informare a publicului inter­na­țional, s-a concretizat într-un total de 800 știri naționale și interna­ționale. A fost dublat numărul de galerii foto ­pe site – aproape 140 articole în imagini și fotoreportaje realizate de basilica.ro.

Biroul de presă şi relații publice a informat opinia publică prin mass-media asupra activității Patriarhiei Române, a comunicat punctele de vedere oficiale şi a formulat clarificări atunci când se impuneau. Se constată că, dincolo de mijloacele de comunicare, oricât de moderne, conținutul mesajului pastoral al Bisericii trebuie să fie permanent unul spiritual şi edificator, evitând o atitudine politică partinică şi cultivând rolul Bisericii de factor al păcii sociale.

Pentru Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii ­Ortodoxe Române (edituri și tipografii), din punct de vedere statistic, anul 2019 se prezintă astfel: au fost tipărite 290 titluri de carte, dintre care 97 titluri inedite, publicate de cele trei edituri ale Patriarhiei Române (Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, Editura BASILICA și Editura TRINITAS), și anume: 61 titluri de carte teologică, 23 titluri de carte de cult, 10 titluri de carte patristică, 3 titluri de carte pentru copii şi tineret) şi 26 numere noi din revistele centrale bisericești. În total, cele două tipografii ale Patriarhiei Române (Tipografia Cărților Bisericeşti şi Imprimeria Pharos) au tipărit, împreună, 451.617 exemplare carte broșată sau legată (305.182 ex. carte şi 146.435 ex. reviste). De asemenea, au mai fost tipărite: 68.125 ex. de Biblii (în diferite formate) şi 60.720 ex. Noul Testament cu Psalmii; 147.055 ex. broşuri, cataloage, ghiduri şi pliante; 304.071 ex. cărţi de rugăciuni, acatiste şi prohoade; 89.000 ex. pastorale; 11.090 ex. felicitări; 739.781 ex. calendare (tip foi, agendă, de birou, de perete cu spiră, cu însemnări), 375.380 ex. icoane (de diverse dimensiuni), Ziarul Lumina, Lumina de Duminică, cu suplimentele Lumina Pelerinului, Lumina educaţiei, Lumina Literară şi Artistică şi Lumina cărților, precum şi 274.875 ex. lucrări primite din ­exterior.

În anul 2019, la Atelierele Institutului Biblic au fost realizate foarte multe obiecte de cult și veșminte liturgice, dintre care menționăm în mod deosebit 2 racle mari din argint: una pentru cinstitele moaște ale Sfintei Mucenițe ­Filofteia, Arhiepiscopia Argeșului şi Muscelului, şi alta pentru părticele din moaștele Sfântului Daniil de la Mănăstirea Turnu, Arhiepiscopia Râmnicului, precum şi 3 chivote mari din argint pentru: Mănăstirea Cudalbi, Galați; Mănăstirea Ghighiu, Prahova; Parohia Boteanu Ienii, București.

În cursul anului 2019, Sectorul pelerinaje al Patriarhiei Române a organizat pelerinaje în ţară şi în afara ­graniţelor ţării (Israel, Iordania, Egipt, Turcia, Grecia, Muntele Athos, Cipru, Ma­cedonia de Nord, Italia, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Republica Moldova, Ţările Nordice, Țările ­Baltice, Belgia), la care au participat 45.350 pelerini (553 ­pelerinaje interne şi 482 pelerinaje externe).

În mod deosebit, SC BASILICA Travel SRL a dezvoltat ­proiectul care vizează realizarea unui centru educațional pentru preșcolari cu program prelungit, numit Grădinița Patriarhiei Române „Buna Vestire” din Bucureşti.

Sectorul monumente şi construcții bisericeşti al ­Patriarhiei Române a desfășurat ample lucrări pentru ­finalizarea Catedralei Naţionale: structura de rezistență a catedralei (lucrări finalizate în proporție de 100%), structura de rezistență a subsolurilor adiacente vest (lucrări finalizate în proporție de 90%), structura de rezistență a subsolurilor adiacente nord, sud și est (lucrări finalizate în proporție de 80%), finalizarea și montajul celor 27 uși din bronz pentru intrările de la parter, montajul învelitorii din tablă de cupru auriu (lucrări finalizate în proporție de 80%), execuția și montajul ancadramentelor din piatră la uși şi ferestre (lucrări finalizate în proporție de 100%) și la turle (lucrări finalizate în proporție de 30%), execuția și montajul picturii în tehnica mozaic din Altarul catedralei (lucrări în derulare), montarea vitraliului la fereastra mare de pe fațada de vest (lucrare finalizată în proporție de 100%), pregătiri pentru execuția de tencuieli interioare și exterioare.

În anul 2019, Palatul Patriarhiei (Centrul de conferințe) a găzduit peste 200 evenimente și a înregistrat peste 50.000 vizitatori, turiști și pelerini din peste 40 de țări.

Sectorul stavropighii patriarhale şi centre sociale, prin echipa de întreținere ARCADA, a continuat lucrările de renovare şi modernizare la Centrul cultural-misionar ­„Familia” din oraşul Pantelimon. În anul 2019, Centrul social-pastoral „Sfânta Maria” – Techirghiol a iniţiat ­demersuri spre a construi o clădire nouă pentru cazare şi ­tratament.

Centrul social-cultural „Miron Patriarhul” – Dragosla­vele a desfăşurat lucrări de modernizare la Vila 2, iar la Centrul social-pastoral „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” – Călimăneşti au fost achiziţionate şi montate un generator electric şi un sistem de încălzire centralizat, care funcționează cu lemne, pentru a se desfășura activităţi şi în sezonul rece.

 

 

III. ACTIVITATEA SOCIAL-FILANTROPICĂ

În anul 2019, lucrarea social-filantropică și medicală la nivelul eparhiilor și a ONG-urilor Patriarhiei Române a fost desfășurată prin 17.995 persoane, după cum urmează: 29 consilieri eparhiali, 17 inspectori de specialitate și eparhiali, 437 asistenți sociali, 1.354 personal cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, juriști, psihologi, personal administrativ), 16.158 voluntari. Biserica Ortodoxă Română şi-a desfășurat activitatea social-filantropică şi medicală în cadrul a 796 instituții și servicii sociale.

Având în vedere diversificarea continuă a serviciilor oferite, precum şi extinderea şi acreditarea centrelor, s-a început o reorganizare integrată a activităţilor pe criterii de competenţă. În acest sens, diagrama aşezămintelor social-filantropice arată astfel: 147 cantine sociale și brutării, 42 instituții ce oferă servicii medicale și farmacii, 107 centre de zi pentru copii, 31 centre de zi pentru vârstnici, 50 centre rezidențiale vârstnici, 52 birouri de asistență socială și centre comunitare, 38 centre de tip familial, 51 grădinițe sociale și afterschool, 13 locuințe protejate, 85 centre de informare, de consiliere și centre de resurse, 3 instituții de învățământ pentru adulți, 15 centre de urgență (pentru persoane fără adăpost, pentru victime ale violenței domestice, pentru victime ale traficului de persoane), 18 campusuri de tabără, 51 centre educaționale și alte 93 instituții/servicii cu specific diferit.

În cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, se află în derulare 545 proiecte și programe sociale, din care: 24 cu finanţare externă, 83 cu finanţare publică, 384 finanţate din fonduri proprii şi 54 cu finanţare mixtă.

În aşezămintele Bisericii Ortodoxe Române au primit asistență 119.758 beneficiari, după cum urmează: 46.789 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări; 8.371 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependențe, persoane infectate cu HIV/SIDA; 45.015 persoane vârstnice din aşezămintele de protecție socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; 19.583 şomeri, adulți în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenței familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităților naturale.

Asistenţa religioasă în unităţile militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială este asigurată de 498 preoţi, dintre care: 17 în unități ale Ministerului Afacerilor Interne, 87 în unităţi militare, 30 în sistemul penitenciar şi 364 în spitale, aşezăminte de ocrotire socială, unități de învățământ etc. În aceste unităţi (militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială) există în prezent 426 biserici şi capele sfințite, alte 80 aflându-se în diferite stadii de construcţie şi amenajare.

În cadrul programului Caravana medicală „Sănătate pentru sate”, în anul 2019, voluntarii Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului (CMN) au realizat 10 deplasări, caravana înregistrând 1.020 beneficiari. Majoritatea pacienților au beneficiat de efectuarea de analize de laborator, EKG (electrocardiograme) şi ecografii, ceea ce a permis diagnosticarea unor boli cronice, pacienții respectivi fiind ajutați să se interneze în clinici de specialitate. În cadrul programului Componente de prevenție și educație pentru sănătate, voluntarii ­Paraclisului CMN au realizat 16 deplasări, având ca rezultat 3.720 beneficiari.

De asemenea, voluntarii Paraclisului CMN au continuat campania „Donează sânge! Salvează o viață!” şi au derulat alte două programe social-filantropice noi: programul „Rămâneți în şcoală”, destinat reducerii abandonului școlar, şi programul „Caravana Bucuriei”, destinat prevenirii ­excluziunii sociale. Prin intermediul voluntarilor Paraclisului CMN, Centrele de Transfuzii București, Ploiești, Constanța, Cluj, precum și Centrul de Transfuzii al ­Ministerului Apărării Naţionale (din incinta Spitalului Militar Central Bucureşti) au primit sub formă de donație echipamente medicale cu o valoare totală de aproximativ 65.000 euro.

Totodată, a fost continuată colaborarea cu Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” București, în cadrul ­„Campaniei de prevenție și diagnosticare a cancerului de col uterin”, fiind organizate 13 acțiuni, cu 288 beneficiare.

De asemenea, a continuat implementarea proiectelor: „Politici publice alternative în domeniul sănătății”,
„FOCUS – Consolidarea Capacității Lucrătorilor Sociali în oferirea abilităților de viață” și proiectul de telemedicină „Sănătate la un click distanță”. Au fost continuate colaborările cu Universitatea VIA College din Danemarca, Misiunea Socială Diaconia a Mitropoliei Basarabiei, retailerul PROFI România și a fost încheiat un nou parteneriat social-filantropic cu Mega Image SRL.

Componenta de formare profesională a Federaţiei Filantropia a fost consolidată prin autorizarea cursului „Animator ­socio-educativ” și prin organizarea mai multor sesiuni de formare profesională, respectiv: „Manager de servicii sociale”, la București și Alba Iulia; „Animator socio-educativ”, la București; „Politici Publice”, la Sinaia, Prahova. Astfel, în anul 2019 au fost instruiți 141 specialiști în domeniul medico-social.

Sectorul social-filantropic a asigurat reprezentarea Patriarhiei Române în Comitetul de Monitorizare a Programului Operațional Capital Uman 2014-2020 (CM POCU), iar în luna noiembrie 2019 a avut loc, la Centrul Național pentru Formare Continuă „Dumitru Stăniloae” din Bucureşti, întâlnirea ­consilierilor eparhiali.

Valoarea bunurilor donate în anul 2019, prin programul „Masa Bucuriei”, a fost de 855.788 euro. Programul „Masa Bucuriei”, care se desfășoară la nivel național în parteneriat cu magazinele Selgros Cash&Carry şi Carrefour Romania SA, constă în donarea săptămânală de bunuri alimentare şi igienico-sanitare pentru centrele sociale.

Prin programele filantropice ale Bisericii Ortodoxe ­Române, au fost acordate ajutoare financiare directe în ­valoare de 18.553.740 lei şi ajutoare materiale în valoare de 41.261.696 lei.

Pentru susținerea întregii activităţi de asistență socială și filantropică şi pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2019, la nivelul Patriarhiei Române, a fost cheltuită suma de 153.600.638 lei (:4,8 = 32.000.133 euro).

În această sumă nu intră cheltuielile privind o mulțime de activităţi caritabile ale parohiilor şi mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor și săracilor, care nu au fost cuantificate financiar şi, ca atare, nici ­raportate sistematic centrelor eparhiale.

Grija față de sănătatea sufletească și trupească a omului a fost și este o preocupare constantă a Bisericii noastre, potrivit Evangheliei iubirii milostive a lui Hristos și tradiției filantropice ortodoxe.

 

 

În acest sens, Patriarhia Română a declarat anul 2020 drept Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români, având ca scop identificarea și promovarea exemplului celor care, de-a lungul timpului, au susținut spiritual și material activitatea social-filantropică, educațională şi culturală a Bisericii pentru binele poporului român.

Apreciem eforturile spirituale şi materiale ale tuturor celor care sprijină multiplele activități ale Bisericii Ortodoxe Române. Exprimăm recunoștință şi prețuire faţă de toţi cei care ajută Biserica noastră: clerici şi credincioși mireni, autorități centrale şi locale, sponsori şi voluntari.

Ne rugăm lui Dumnezeu să le dăruiască tuturor sănătate şi mântuire, ajutor şi bucurie în viață!

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române