Ședință solemnă a Sfântului Sinod dedicată Revoluției din 1989

Nr. 557-558// în / de

Patriarhia Română a marcat luni, 16 decembrie, împlinirea a 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989. La Catedrala Patriarhală a fost săvârșită o slujbă pentru eroii români care s-au jertfit în zilele căderii regimului ­comunist. În continuare, în Aula Mare „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, Sfântul ­Sinod al Bisericii ­Ortodoxe Române s-a întrunit, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în ședință solemnă dedicată acestui eveniment. La final a fost vernisată, în Sala „Europa Christiana”, expoziția „Vestitorul ­Ortodoxiei Românești, martor al unui nou început în viața Bisericii”.

 

Momentul solemn comemorativ din Palatul Patriarhiei a fost precedat de slujba de Te Deum, săvârșită de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, în Catedrala Patriarhală.

În continuare, slujba Parastasului pentru eroii din decembrie 1989 a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, împreună cu un sobor de slujitori.

La ședința solemnă desfășurată în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, dedicată împlinirii a 30 de ani de la căderea regimului comunist, au participat ierarhii membri ai Sfântului Sinod, membri ai Per­ma­nenței Consiliului Național Bisericesc și ai Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, cadre didactice ale insti­tuțiilor teologice de învățământ din eparhie, intelectuali, studenți și elevi.

În deschidere, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit cuvântul intitulat „Jertfa lor – temelia libertății noastre. Cinstirea eroilor Revoluției române din decembrie 1989”.

Evenimentul a fost dedicat și memoriei deținuților politici care au suferit în perioada comunistă, astfel că Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici, a evidențiat importanța evenimentelor din decembrie 1989, dar și jertfa eroilor și deținuților politici care au luptat pentru salvarea demnității poporului român și a credinței strămoșești.

„Importanța celor ce s-au petrecut în decembrie 1989 este cu atât mai mare, cu cât cei pe care îi reprezint eu au parcurs o etapă tristă, rușinoasă din istoria poporului român. Reprezint suferința neamului românesc, a acelora care au luptat pentru salvarea demnității acestui popor, întru salvarea credinței strămoșești. De asemenea, reprezint suferința acelora care mai presus de propria lor ființă i-au pus pe Dumnezeu și Biserica noastră stră­moșească, a acelora care în fața torturilor, a bătăilor, a înfometării, a muncilor silnice, a lipsirii de minimele condiții de igienă și asistență medicală, au suferit, au murit cu gândul la Dumnezeu și la Biserica noastră”, a spus Octav Bjoza.

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod

În continuare, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod, a prezentat volumul „Mărturii și evocări din lagăre și închisori. 30 de ani de la căderea comunismului în România marcați prin interviuri cu 30 de deținuți politici din ­perioada comunistă”, alcătuit de părintele diacon Dumitru Bogdan Bădiță, producător general ­în cadrul TRINITAS TV. Apărut la Editura ­TRINITAS, Colecția Media Christiana, Seria TRINITAS TV, volumul conține și un DVD cu înregistrările interviurilor.

„Aceste 30 de interviuri au fost luate pe parcursul anului 2017, an pe care Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la propunerea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, l-a dedicat omagierii Patriarhului Justinian și mărturisitorilor Ortodoxiei din timpul regimului comunist. Din cei 30 de mărturisitori, opt au trecut deja la viața veșnică. În această carte avem la un loc intelectuali și oameni simpli, țărani sau chiaburi, avem laici, preoți și călugări, 12 femei și 18 bărbați, unii dintre ei tineri în momentul arestării, înainte de vârsta majoratului. De asemenea, în mod zguduitor, avem în acest volum mărturiile a trei oameni care s-au născut în pușcărie și, după aceea, au suferit consecințele pedepselor pe care le-au primit părinții lor”, a spus Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

De asemenea, Preasfinția Sa a subliniat faptul că aceste interviuri ne descoperă în mod neașteptat o lume a rugăciunii intense și a credinței neclintite. „Volumul este extrem de valoros și de emoționant. Pe de o parte, cititorul poate cunoaște universul infernal carceral comunist, unde execuția, crima, tortura de o diabolică cruzime și diversitate, munca silnică, izolarea, înfometarea, umilința permanentă, interzicerea oricărei manifestări spirituale religioase au transformat aceste închisori într-un adevărat iad. S-a spus pe drept cuvânt că dacă Dante ar fi trăit în perioada comunistă, ar fi dat o formă cu totul diferită, infinit mai înfricoșătoare, Infernului pe care l-a scris. Pe de altă parte, aceste interviuri ne descoperă în mod neașteptat o lume a rugăciunii intense, a credinței neclintite, a speranței nezdruncinate și a solidarității creștine ideale. Lume care a atins culmea sfințeniei și a experiențelor mistice inefabile, care le-au adus celor aflați în lanțuri cel mai profund sentiment de libertate și de fericire”, a spus Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

După prezentarea volumului au fost difuzate trei filme documentare realizate de TRINITAS TV: „Decretul 410/1959”, „Mărturisitori ai Ortodoxiei în temnițele comuniste” și „Revoluția din 1989”.

În continuare, Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, dirijat de arhidiaconul protopsalt Mihail Bucă, a susținut un scurt concert de colinde și cântări pe versurile unor foști deținuți politici.

 

Expoziție dedicată publicației
„Vestitorul Ortodoxiei”

În timpul evenimentelor din decembrie 1989 a apărut și publicația „Vestitorul Ortodoxiei”, atunci cu numele „Vestitorul Ortodoxiei Românești”, care a însemnat începutul unei noi perioade din viața Bisericii în care libertatea a fost îmbinată cu responsabilitatea și intensificarea misiunii. Astfel, după ședința solemnă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de luni, 16 decembrie, a fost vernisată în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei expoziţia „Vestitorul Ortodoxiei Româ­nești, martor al unui nou început în viața Bisericii”. Expoziția a fost prezentată de diplomatul și teologul Teodor Baconschi.

Teodor Baconschi,
diplomat și teolog

Fostul ministru de externe a evocat contextul în care a apărut publicația bisericească, făcând şi un rezumat istoric al ideologiei regimului politic comunist. „S-a produs o uzurpare demonică a erei creştine, o substituire deliberată, profund violentă a ordinii creştine. Nici un creştin nu a câştigat ceva în timpul acestui regim. Pe unii, comunismul i-a făcut martiri. Pe alţii i-a împins pe calea unei duplicităţi tragice. Cea mai mare parte a creştinilor au fost marginalizați în cenuşiul unei condiţii sociale aproape invizibile. Era mare confuzie. Pe străzi încă se trăgea. În sunetul rafalelor de mitralieră ne-am apucat să facem acest prim număr din «Vestitorul Ortodoxiei». În paginile primelor numere se poate vedea amestecul dintre vechi şi nou, inerţie şi speranţă, clişeu şi vocea impetuoasă a libertăţii”, a spus Teodor Baconschi.

Numele expoziţiei a fost ales pentru a ilustra modul cum a evoluat denumirea primei publicaţii bisericeşti apărute după căderea regimului comunist. Dacă iniţial titlul ales a fost „Vestitorul Ortodoxiei Româneşti”, în 1992 a fost restrâns la „Vestitorul”, un an mai târziu stabi­lindu-se titlul actual, „Vestitorul Ortodoxiei”. Expoziţia din Sala „Europa Christiana” a fost deschisă publicului în perioada 16-20 decembrie.

„Vestitorul Ortodoxiei”, la trei decenii de apariție neîntreruptă

Nr. 557-558// în / de

Mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, transmis la împlinirea a 30 de ani de la publicarea primului număr al periodicului Patriarhiei Române, 29 decembrie 2019

 

Evenimentele de acum treizeci de ani, care au provocat schimbarea de regim politic în România, au avut ecouri în organizarea şi în viaţa Bisericii Ortodoxe. Prima mărturie scrisă a Bisericii noastre, privind transformările din societate, a fost reprezentată de publicaţia „Vestitorul Ortodoxiei Româneşti”.

Tipărirea primului număr în zilele tensionate ale finalului lunii decembrie din anul 1989 a legat începutul periodicului Patriarhiei Române de chemarea jertfelnică a Bisericii lui Hristos, caracteristică eroismului românilor care au făcut posibilă căderea regimului comunist. Pe de o parte, în a treia zi de Crăciun, la praznicul Sfântului Apostol, întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist a binecuvântat iniţiativa Noastră, pe atunci protosinghel şi consilier în cadrul Departamentului „Teologie Contemporană şi Dialog Ecumenic” al Administraţiei Patriarhale, de a pregăti un nou proiect editorial. Acestei iniţiative i s-au alăturat Înaltprea­sfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, pe atunci arhimandrit şi inspector patriarhal pentru învăţământul teologic, vrednicul de pomenire Episcop-vicar Roman Ialomiţeanul al Arhiepiscopiei Bucureştilor şi domnul Teodor Baconschi, la acea vreme doctorand şi redactor la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Astfel că, sub inspiraţia bucuriei darului libertăţii adus de ieşirea de sub dictatura comunistă, în mai puțin de trei zile a fost realizat primul număr al periodicului „Vestitorul Ortodoxiei Româneşti”. Acesta a fost tipărit în noaptea dintre 28 şi 29 decembrie, la efortul colegiului redacţional asociindu-se cel al ostenitorilor Tipografiei Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, aflaţi sub coordonarea regretatului părinte director Sabin Verzan.

Început la 27 decembrie 1989, cu prilejul pomenirii Sfântului Apostol, întâiul Mucenic şi Arhidiacon Ştefan, acest nou proiect de presă scrisă bisericească s-a concretizat în 29 decembrie 1989, la pomenirea Sfinţilor 14.000 de prunci ucişi din porunca lui Irod. Comemorarea uciderii pruncilor din Betleem a marcat simbolic apariția periodicului cu referire directă la prima săptămână trecută de la începutul Revoluţiei române, când au murit mulți tineri români.

Astfel, primul număr al Vestitorului a însumat patru pagini în care au fost grupate: în secţiunea „Biserica strămoşească, alături de popor” – mesajul de adeziune al Sfântului Sinod la înnoirile politice din ţară, apelul la unitate şi îndemnul pastoral de Crăciun şi de Anul Nou, articole privind jertfa eroilor revoluţionari, cu supratitlul „Pomenirea lor din neam în neam!”, eseuri privind „Libertatea – renaşterea comuniunii” şi „Puterea înnoitoare a adevărului”, după denumirea secţiunilor de la ultimele două pagini. De la primul număr al ziarului se profila modalitatea misionară în care Biserica, recunoscătoare pentru darul libertăţii, împărtăşit pe fondul jertfei ­sângeroase a poporului român, era pregătită să descopere Vestea cea Bună (Evanghelia Domnului nostru Iisus Hristos) fiilor săi şi fiicelor sale duhovniceşti, greu încercaţi în timpul regimului ateu comunist.

Deja, de la al doilea număr (12 ianuarie 1990), proiectului editorial al Patriarhiei Române i s-au asociat autori de marcă, fiind publicate articole semnate de părintele profesor Dumitru Stăniloae, părintele profesor Constantin Galeriu şi de părintele profesor Mircea Păcurariu. Apoi, ierarhi, teologi şi intelectuali creştini şi-au adus contribuţia la apariţia neîntreruptă prin implicarea directă în colegiul redacţional şi/sau prin semnarea unor articole de excepţie. Amintim pe vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania (pe atunci arhimandrit), părintele profesor Ion Bria, părintele profesor Dumitru Popescu, părintele profesor Viorel Ioniţă, părintele profesor Nicolae Necula, părintele profesor Ştefan Buchiu, părintele profesor Constantin Coman (care a fost redactor responsabil în perioada 1990-2007), academician prof. dr. Virgil Cândea, academician prof. dr. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, academician Marin Sorescu, lector dr. Ioan Alexandru şi lista poate continua.

De asemenea, sunt câteva momente însemnate în parcursul neîntrerupt al acestui proiect de presă scrisă bisericească. Mai întâi, Sfântul Sinod, întrunit în şedinţa din zilele de 18-19 ianuarie 1990, a adoptat oficial publicaţia lansată cu binecuvântarea Patriarhului Teoctist, iar pentru coordonarea echipei editoriale, l-a desemnat pe vrednicul de pomenire Episcop Damaschin, la acea dată Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, cu titlul de `Severineanul”. Episcopul Damaschin a fost președintele Colegiului de redacție din ianuarie 1990 până în decembrie 2007. Trebuie precizat că, până la jumătatea anului 1992, ziarul și-a păstrat denumirea inițială: „Vestitorul Ortodoxiei Româ­nești”. Apoi, pentru un an, s-a numit, într-un singur cuvânt: „Vestitorul”. De la nr. 94/15 mai 1993, a fost stabilit titlul păstrat până în prezent: „Vestitorul Ortodoxiei”. Din anul 1993, a fost adăugată o subredacție a „Vestitorului Ortodoxiei”, care s-a ocupat de publicarea revistei pentru copii a Patriarhiei Române. Cu apariție lunară, această publicație a fost intitulată „Chemarea Credinței”.

În anul 2008, „Vestitorul Ortodoxiei” s-a alăturat Publicațiilor LUMINA – cotidianul „Ziarul Lumina” și săptămânalul „Lumina de Duminică”. Cu această ocazie, a fost inaugurată o serie nouă a „Vestitorului Ortodoxiei”, care, începând cu nr. 415/ianuarie 2008, a devenit revista lunară de informație bisericească a Patriarhiei Române. Din anul 2009, preșe­­dintele Colegiului de redacție este Prea­sfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal.

În decembrie 2014, cu prilejul aniversării unui sfert de secol de apariție neîntreruptă a „Vestitorului Ortodoxiei”, a fost realizat un set de două DVD-uri, care conțin arhiva digitalizată a publicației pentru anii 1989-2014, și a fost lansat site-ul www.vestitorulortodoxiei.ro. Conți­nutul setului de DVD-uri este disponibil integral la secțiunea „Arhiva digitalizată a publicației pentru anii 1989-2014” de pe site-ul mensualului de informație bisericească din Patriarhia Română.

Colecția anilor recenţi cuprinde ediții tematice dedicate unor evenimente şi realizări deosebite, între care sfinţirea Altarului Catedralei Naţionale (Catedrala Mântuirii Neamului) în 25 noiembrie 2018. O ediție specială este cea aniversară, pe lunile iulie-septembrie 2017, dedicată împlinirii a zece ani de slujire patriarhală a Noastră, ediție apărută atât în limba română, cât și în limba engleză.

După multele îmbunătățiri ale designului și condițiilor grafice, noua serie a publicației prezintă documente oficiale ale Sfântului Sinod și ale Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române și reportaje despre activitatea bisericească din țară și de peste hotare. Articolele sunt ilustrate color și sunt organizate pe secțiuni: Hotărâri Sinodale; An omagial și comemorativ; Biserică și societate; Biserică și educație; Istorie și cultură; Misiune și mass-media; Viața eparhiilor; Diaspora ortodoxă română; Mapamond creștin; Agenda Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române și multe altele.

Revenind la momentele de început ale „Vestitorului Ortodoxiei”, trebuie amintit evenimentul din acest sfârșit de an prin care Patriarhia Română a dorit să marcheze împlinirea celor treizeci de ani de la schimbarea de regim din România. Luni, 16 decembrie 2019, după slujba de pomenire a eroilor Revoluției Române din decembrie 1989 și ședința solemnă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, manifestările au fost întregite de vernisarea în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei a expoziţiei „Vestitorul Ortodoxiei Românești, martor al unui nou început în viața Bisericii”. Prezentată de Excelența Sa, diplomatul și teologul Teodor Baconschi, expoziția a adunat 25 de panouri conţinând fotocopiile unor file din numerele din anii 1989-1990. Pornind de la tematica expoziției de presă scrisă bisericească, s-a dorit ilustrarea: (1) inaugurării unei noi perioade din viața Bisericii Ortodoxe Române în condiții istorice și socio-politice noi, redând primele luări de poziție și primele acțiuni ale Bisericii sub imboldul schimbării sistemului politic în decembrie 1989; (2) încercării de fixare a unor repere teologice și canonice ale schimbării; spiritului de înnoire prin alegerea de ierarhi tineri, dar cu bogată experiență academică și administrativă, cu studii la universități de prestigiu din Occident; luărilor de poziție ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române față de disputele politice în perspectiva menținerii solidarității sociale și a unității naționale; (3) (re)introducerii învățământului religios în școli; (4) intervențiilor teologice și pastorale care să-i edifice pe membrii Bisericii asupra învățăturii de credință și a experienței ascetice și mistice după lunga perioadă de ideologie atee asupra programului pe termen lung al Bisericii care să reflecte și să asigure o transformare spirituală temeinică; (5) preocupării pentru recuperarea memoriei eroilor, prin comemorarea cu predilecție a unor figuri cu viață sfântă și prin sublinierea sensului jertfelnic al eroismului de la Revoluția din decembrie 1989; (6) deschiderii de punți pastorale pentru fiii duhovnicești ai Bisericii Ortodoxe Române din diasporă.

Plecând de la aceste direcții, „Vestitorul Ortodoxiei” a reprezentat un reper pentru presa scrisă bisericească, toate centrele eparhiale din Patriarhia Română editând treptat un periodic local. În final, includerea sa în corpul Publicaţiilor LUMINA (2008), amintită mai sus, confirmă complementaritatea dintre cotidianul „Ziarul Lumina” şi săptămânalul „Lumina de Duminică”, pe de o parte, şi periodicul „Vestitorul Ortodoxiei”, pe de altă parte. Acest triptic al presei scrise din cadrul Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române este urmarea faptului că experiența jurnalistică bisericească adunată în primii cincisprezece ani de apariție de două ori pe săptămână a „Vestitorului Ortodoxiei” a fost completată de contribuţia misionară a laicatului şi clerului ortodox din Iaşi, care a realizat publicarea primului cotidian creştin din istoria presei româneşti: „Ziarul Lumina”, fondat în anul 2005 cu binecuvântarea şi susţinerea Noastră ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

La împlinirea a treizeci de ani de apariție a „Vestitorului Ortodoxiei”, mulţumim Preasfintei Treimi pentru darul făcut Bisericii noastre prin lucrarea de misiune mediatică, realizată şi prin apariția neîntreruptă a acestei publicaţii bisericeşti. Acum, îi felicităm şi îi binecuvântăm pe membrii Colegiului redacţional, pe toţi ostenitorii, susţinătorii şi cititorii publicației. Continuăm să ne rugăm ca Dumnezeu să sporească bucuria celor ce vestesc iubirea smerită şi milostivă a lui Hristos şi lucrarea Bisericii Sale în viaţa poporului român.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Rugăciune și recunoștință în ziua onomastică a Patriarhului României

Nr. 557-558// în / de

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sărbătorit prin rugăciune ziua onomastică pe 17 decembrie, de pomenirea Sfântului Proroc Daniel. Prăznuirea Prorocului Daniel, sfântul protector al Patriarhului României, a început după rânduială dimineaţă, la Catedrala Patriarhală, cu Sfânta Liturghie săvârşită de Întâistătătorul Bisericii noastre, înconjurat de 32 de ierarhi membri ai Sfântului Sinod. Dumnezeiasca Liturghie a fost urmată de o slujbă de Te Deum, săvârşită în prezenţa Preafericirii Sale de Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului. S-a adus mulţumire lui Dumnezeu pentru toate binefacerile revărsate asupra Patriarhului României, a Bisericii noastre şi a poporului român dreptcredincios.

 

„Patriarh puternic pentru vremuri dificile”

În continuare, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului a rostit un cuvânt de felicitare, în care a reliefat că în viaţa şi activitatea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel sunt prezente virtuţile Sfântului Proroc Daniel. Dacă Prorocul Daniel a fost un profet puternic în vremuri grele – a subliniat Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei -, Preafericirea Sa este un Patriarh puternic pentru vremuri dificile. „Nu am fi sinceri dacă nu am recunoaşte că vremurile pe care le trăim sunt dificile. Sunt dificile nu numai când ne referim la situaţia economică, ci şi când ne referim la viaţa spirituală. În atmosfera de secularizare sunt tot mai dese atitudinile potrivnice Bisericii (…). Dar vremurile trebuie înfruntate şi învinse. Purtătorul de steag în această luptă este Preafericitul Părinte Daniel, Patriarh puternic pentru vremuri dificile. Iar unul dintre bastioanele importante pe care le-a ridicat în calea valului vremelniciei ce ne-ar putea îneca este Catedrala Mântuirii Neamului. Pe această ctitorie pentru veşnicie am avut bucuria de a o vedea târnosită în anul 2018”, a subliniat ierarhul.

Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Andrei a arătat că Preafericitul Părinte Patriarh Daniel este înrădăcinat în tradiţia înaintaşilor săi, crezând şi mărturisind aşa cum au făcut-o moşii şi strămoşii noştri. „Crede în Dumnezeul Care ne-a ocrotit şi ne-a înălţat peste veacuri în glia pe care ne-a dăruit-o ca să ne rodească tărie trupului şi înţelepciune (…). În lupta cu provocările contemporaneităţii, cu secularismul şi cu materialismul, Patriarhul este purtătorul de steag al păstrării tradiţiei ortodoxe şi a valorilor naţionale”, a precizat Înaltpreasfinţia Sa.

După cuvântul de felicitare, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului i-a dăruit Patriarhului României, din partea ierarhilor membri ai Sfântului Sinod, o icoană cu Mântuitorul Iisus Hristos.

 

Este nevoie să arătăm prin fapte ceea ce predicăm

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a mulţumit Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Andrei pentru evocarea Sfântului Proroc Daniel şi pentru aprecierile adresate Preafericirii Sale. „Noi ne gândim mai mult la ceea ce lipseşte în lucrarea Noastră, și nu la ceea ce s-a făcut deja. Aprecierile laudative trebuie înţelese mai mult ca o încurajare decât ca o confirmare a realităţii (…). Suntem conştienţi că în Biserică toate lucrările bune se fac împreună cu clerul, credincioşii, autorităţile de stat, cu oamenii harnici şi darnici şi, desigur, împreună cu toate instituţiile, care au fiecare rolul lor specific. Trăim o vreme în care limbajul s-a degradat, cuvântul şi-a pierdut din forţa sa spirituală, dacă nu este însoţit de fapte vizibile, concrete. Ajungem la ceea ce spunea Sfântul Isaac Sirul: «Taci tu ca să vorbească faptele tale!» Adică este nevoie ca în toate domeniile de activitate să arătăm prin fapte ceea ce predicăm prin toată teologia academică şi pastorală şi astfel împlinind prin faptă iubirea milostivă a lui Hristos. De aceea, considerăm că sfatul cel mai bun este acesta al Sfântului Apostol Pavel, care zice că de fapt contează credinţa lucrătoare prin iubire”, a spus Preafericirea Sa.

 

Moment festiv în Palatul Patriarhiei

După oficierea Sfintei Liturghii şi a slujbei de Te Deum în Catedrala Patriarhală, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei a avut loc un moment festiv, prezentat de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal. Reprezentanţi ai unor instituţii publice, partenere ale Patriarhiei Române în numeroase proiecte sociale şi culturale, au rostit cuvinte de felicitare cu ocazia sărbătoririi zilei onomastice a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

La eveniment au fost prezenți ierarhi membri ai Sfântului Sinod, membri ai Administraţiei Patriarhale şi ai Admi­nistrației eparhiale a Arhiepiscopiei Bucu­reștilor, reprezentanţi ai autorităţilor publice, precum şi clerici şi credincioşi care au dorit să fie alături de Preafericirea Sa la ceas aniversar.

Ministrul educaţiei şi cercetării, Monica Cristina Anisie, l-a felicitat pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel cu ocazia zilei onomastice, dar şi pentru întreaga activitate în folosul societăţii: „Vă felicităm pentru întreaga activitate pe care cu multă energie şi iniţiativă o coordonaţi în misiunea Bisericii de a fi mai aproape de oameni şi de nevoile lor spirituale, materiale şi educaţionale. Considerându-vă un reper al slujirii aproapelui, vă asigurăm de întreaga preţuire şi de tot sprijinul nostru în demersurile Preafericirii Voastre”.

În continuare, Victor Opaschi, secretarul de stat pentru culte, a transmis un cuvânt de felicitare Patriarhului României, realizând şi un rezumat al proiectelor pe care instituţia de stat le desfăşoară în colaborare cu Biserica Ortodoxă Română de la începutul păstoririi ca Patriarh a Preafericitului Părinte Daniel: „Imaginea pe care ne-o oferă astăzi Preafericirea Sa este aceea a unui Patriarh al unei Biserici Ortodoxe pe deplin implicate în viaţa cetăţii, în mijlocul cetăţii, la locul care i se cuvine, pe de o parte, prin angajarea deplină a Bisericii în societate, iar pe de altă parte, prin dezvoltarea parteneriatului cu statul român. Putem spune că astăzi parteneriatul dintre stat şi cultele religioase nu are doar o valoare democratică, fiind consecinţa logică şi directă a exercitării libertăţii religioase, ci şi profunde valenţe istorice şi politice, prin faptul că regimul democratic de astăzi are datoria şi reuşeşte să vindece răni ale trecutului. Sprijinul Preafericirii Voastre este pentru noi un semnal încurajator. Acest sprijin are o dimensiune instituţională, dar este ceva mai mult decât atât. Are şi o dimensiune foarte umană. Astăzi, Biserica Ortodoxă Română este o Biserică dinamică, vizibilă în faptele şi atitudinile sale. Timpul a trecut cu folos, iar şantierul Catedralei Naţionale continuă să fie un adevărat model de responsabilitate faţă de utilizarea banului public şi un exemplu de bună practică pe care noi îl dăm cu fiecare ocazie şi altora”.

Mircea Dumitru, rectorul Universităţii din Bucureşti, a transmis un mesaj de felicitare în care este exprimată recunoştinţa instituţiei pentru activitatea Preafericirii Sale: „Vă asigurăm şi cu acest prilej de profunda admiraţie şi adâncul nostru respect pentru opera de reconstrucţie spirituală pe care v-aţi asumat-o. Vă rugăm să primiţi recunoştinţa noastră pentru relaţia afectuoasă şi de bun augur pe care aţi cultivat-o de-a lungul anilor cu Universitatea din Bucureşti”. De asemenea, conducătorul universităţii bucureştene l-a felicitat pe Patriarhul României şi în nume personal, arătând faptul că Preafericirea Sa a fost întotdeauna un model: „Când l-am întâlnit pentru prima oară pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, am avut experienţa covârşitoare de a vedea o personalitate care poate să sintetizeze calităţi şi virtuţi care rareori pot fi, de fapt, sintetizate de o singură persoană. Până atunci nu avusesem experienţa unei astfel de întâlniri admirabile şi nici de atunci până astăzi. Pot spune că norocul vieţii mele a fost acela să stau de mai multe ori în preajma Preafericirii Voastre şi să declar aici că aţi fost întotdeauna pentru noi o personalitate care ne-a inspirat şi care ne-a motivat”.

Părintele Ioan Ivanov, delegat al Înalt­preasfinţitului Părinte Naum, Mitropolit de Ruse din Patriarhia Bulgariei, a transmis felicitări Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, exprimându-şi recunoştinţa pentru relaţiile frumoase de frăţietate dintre cele două Biserici-surori.
De asemenea, a oferit în dar Patriarhului României noastre o icoană cu Prorocul Daniel în groapa cu lei, realizată din porţelan după o tehnică tradiţională.

Corala „Cuza” a Liceului Teoretic „Alexandru Ioan Cuza”, coordonată de profesorul de religie Alin Bolboaşă Şofaru, a susţinut un minirecital de colinde tradiţionale. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit daruri tuturor membrilor coralei.

În încheiere, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a rostit un cuvânt de binecuvântare, mulţumind tuturor celor care au transmis mesaje de felicitare, exprimându-şi dorinţa unei relaţii cât mai strânse între instituţiile responsabile pentru propăşirea societăţii româneşti: „Avem o bucurie deosebită să exprimăm recunoştinţa noastră, să mulţumim celor care ne-au ajutat în toată lucrarea noastră de până acum şi avem speranţa că vom continua buna cooperare cu instituţiile statului şi mai ales în domeniul educaţiei, pentru că e mare nevoie de o cooperare, iar pe baza coresponsabilităţii să creăm mai multă comuniune, mai multă unitate, mai mult respect reciproc şi mai multă dorinţă de vindecare a demnităţii poporului român, atât în interiorul ţării, cât şi în relaţiile noastre internaţionale”.

 

Centenarul Universității „Babeș-Bolyai”, sărbătorit la Cluj-Napoca

Nr. 557-558// în / de

Luni, 4 noiembrie, în Aula Magna a Univer­sității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca s-a desfă­șurat „Gala Centenar UBB”, o sesiune solemnă prilejuită de împlinirea unui secol de la înfi­in­țarea Univer­sității românești, în toamna anului 1919. Cu acest prilej, pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu, vicar eparhial onorific al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a transmis mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat: „O prestigioasă Universitate românească și europeană la ceas aniversar”.

 

La acest eveniment festiv au fost prezenţi, alături de conducerea şi Senatul Universităţii, numeroşi oaspeți din țară și străinătate: rectori și prorectori ai universităților clujene (membre ale Uniunii Universi­tăților Clujene), rectori ai univer­sităților membre ale Consorțiului Universitaria, rectori de la uni­versități din țară, rectori, prorectori, decani sau profesori de la univer­sități din Ungaria, Polonia, Ucraina, Portugalia, Austria, Germania, Franța, Armenia și Japonia.

În discursul inaugural al galei, acad. prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române şi rector al UBB, a făcut o scurtă incursiune istorică în contextul european al apariţiei centrelor de excelenţă în studiu şi cunoaştere reprezentate de universităţi, referindu-se şi la începuturile învăţământului superior românesc în oraşul de pe Someş. Au luat apoi cuvântul: pr. prof. univ. dr. Ioan Chirilă, preşedinte al Senatului Universităţii; Înaltprea­sfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului; Arhiepiscopul Miguel Maury Buendía, Nunţiul Apostolic de la Bucureşti; Preasfinţitul Părinte Florin Crihălmeanu, Episcopul Eparhiei gre­co-catolice de Cluj-Gherla.

O prestigioasă Universitate românească și europeană la ceas aniversar

Nr. 557-558// în / de

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, transmis cu ocazia aniversării centenarului Universității `Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, 4 noiembrie 2019

 

Sărbătorirea a 100 de ani de existență a Universității `Babeș-Bolyai~ din Cluj-Napoca reprezintă un moment semnificativ în viața academică și culturală națională, întrucât este, pe de o parte, un prilej de apreciere a generațiilor de profesori care au onorat această insti­tuție de învățământ, cercetare și cultură, iar pe de altă parte, o ocazie de a reafirma vocația și valoarea Universității în contextul societății contemporane.

Înființarea acestei prestigioase Universități românești, precedată în acest oraș de alte instituții academice, coincide cu realizarea României Mari, reprezentând împlinirea unei aspirații naționale și constituind, totodată, un model de colaborare interetnică, interculturală și interconfesională. Funcțio­narea a patru facultăți de teologie în cadrul acestei Univer­sități, caz unic în Universitățile europene, are la bază respectul, dialogul și cooperarea fructuoasă a cultelor religioase din țara noastră, în scopul edificării moral-spirituale a tinerelor generații de studenți.

În spiritul tradițional al învăță­mântului academic românesc, Universitatea are menirea sau vocația să formeze personalități competente și întreprinzătoare, promovând o cunoaștere pentru acțiune, utilă nu doar pentru școală, ci și pentru calitatea vieții umane în societate. În același timp, ea are și vocația de a fi un spațiu al dialogului și de valorificare a reflecției în întâlnirea dintre știință, filosofie, teologie, artă și cultură. Mai ales în contextul lumii de astăzi, când asistăm la o fragmentare accelerată a domeniilor științei și la o hiperspecializare a educației, este nevoie de recuperarea și de valorificarea perspectivei interdisciplinare a cu­noașterii în folosul vieții umane.

De asemenea, în mediul universitar de astăzi este necesară promovarea dorinței de a fructifica propriile tradiții naționale în dialog cu realizările științifice și cu tra­­dițiile altor popoare. În acest sens, apreciem activitatea Universității `Babeș-Bolyai~ din Cluj-Napoca de a contribui la intensificarea cooperării academice în plan național și internațional.

Pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu, vicar eparhial onorific al Arhiepiscopiei Bucureștilor

Prezența Facultății de Teologie Ortodoxă în cadrul Universității `Babeș-Bolyai~ contribuie la apropierea și cooperarea dintre Biserică și Universitate, dintre credință și cultură, teologie și știință, depășin­du-se divergențe artificiale și descoperindu-se bucuria dialogului și utilitatea cooperării, pentru binele societății.

În încheiere, îi felicităm pe organizatorii evenimentului solemn de sărbătorire a 100 de ani de la înființarea Universi­tății `Babeș-Bolyai~ din Cluj-Napoca, pe profesorii și studenții acestei Universități, rugându-ne Milostivului Dumnezeu să-i binecuvânteze și să-i ajute pe toți cei care lucrează în această înaltă instituție academică și contribuie la afirmarea valorilor academice românești, la nivel național și internațional.

 

Întru mulți și fericiți ani!

Cu aleasă prețuire și binecuvântare,

 † Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Aprobarea modificărilor Statutului Bisericii Ortodoxe Române

Nr. 557-558// în / de

În ziua de 16 decembrie 2019, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Prea­fericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul căreia a fost aprobat documentul care include toate modificările Statutului pentru organizarea și funcțio­narea Bisericii Ortodoxe Române adoptate de Sfântul Sinod în perioada 2008-2019.

De asemenea, a fost aprobat textul consolidat al Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, care con­ține toate modificările și completările aprobate de Sfântul Sinod în perioada 2011-2019.

Aceste două documente vor fi transmise, spre recunoaștere, Secretariatului de Stat pentru Culte, urmând ca textul aprobat al prezentului Statut să fie publicat în Monitorul Oficial.

Sfântul Sinod a exprimat grija şi preocuparea Bisericii pentru sprijinirea eparhiilor din diaspora română.

Lucrări importante la acoperișul și icoanele Catedralei Naționale

Nr. 557-558// în / de

Lucrările la Catedrala Națională avansează conform graficului de execuție, într-un ritm susținut. După finalizarea structurii de rezistență a corpului principal al edificiului, au început tencuirea și placarea cu piatră a coloanelor exterioare. Muncitorii finalizează montajul învelitorii din tablă peste cupola Altarului și a început așezarea acesteia și în zona pronaosului. În interior, în laturile icoanei Maicii Domnului din absida Altarului au fost montate icoanele în mozaic ale Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, iar scena „Cortul Mărturiei” la care s-a lucrat în atelier a fost finalizată.

 

Echipele de muncitori au realizat progrese importante pe șantierul Catedralei Naționale, care au culminat cu demararea lucrărilor de tencuire și finalizarea șarpantei de la turla „Pantocrator”. La exterior se lucrează în continuare la porticurile amplasate în dreapta și în stânga edificiului și la subsolurile adiacente din partea de nord și de sud a catedralei.

Stadiul lucrărilor pe șantierul Catedralei Mântuirii Neamului ne-a fost prezentat de inginerul Vlad Florin Popescu. „În momentul de față lucrăm la acoperiș, la pronaos, șarpanta și învelitoarea de tablă. La pronaos și la turla «Pantocrator», același lucru: se completează astereala și învelitoarea cu tablă de cupru auriu. Se mai lucrează la placarea cu piatră la coloanele turlei-clopot­niță și turlelor adiacente turlelor-clopotniță, iar sus, la cota 45, se lucrează la tencuirea turlei «Pantocrator» de la cota 45 la cota 65. În interior se lucrează la mozaic, la conca Altarului de la cota 27 până la cota 42. În exterior, lucrăm la structura subsolurilor adiacente, de la vest spre est. În funcție de cota la care sunt, se plachează cu plumb, se toarnă trepte, mai jos se toarnă elemente verticale și se lucrează chiar și la radier”, ne-a spus ing. Vlad Florin Popescu.

În interior, în jurul icoanei Maicii Domnului din absida Altarului a fost realizat un tron inspirat din ceremonialul imperial bizantin, iar în cele două laturi au fost montate icoanele în mozaic ale Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.

Despre lucrările care se desfășoară în prezent în atelier și stadiul acestora ne-a vorbit pictorul bisericesc Daniel Codrescu. „Am montat icoana Maicii Domnului, icoana cu cei doi Arhangheli Mihail și Gavriil, iar acum se lucrează la partea de font. Încercăm să închidem absida și să finalizăm semicupola din Altar. De asemenea, în paralel lucrăm în atelier. Am terminat scena «Cortul Mărturiei», iar acum se lucrează la «Împărtășirea Apostolilor». Am făcut câteva veșminte, iar portretele sunt aproape gata. Încercăm să avansăm și cu partea de proiect pentru turlă, lucrându-se în momentul de față la partea de iconografie. Lucrăm la împărțirea registrelor, se elaborează proiectul general al catedralei, cu toate scenele care vor face parte din acest ansamblu. Proiectul este într-un stadiu destul de avansat, aproape de finalizare”, ne-a explicat pictorul Daniel Codrescu.

Jertfa lor – temelia libertăţii noastre. Cinstirea eroilor Revoluţiei române din decembrie 1989

Nr. 557-558// în / de

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, rostit la împlinirea a 30 de ani de la Revoluția română din decembrie 1989, Palatul Patriarhiei, 16 decembrie

 

Împlinirea a 30 de ani de la căderea comunismului constituie un prilej de a mulțumi lui Dumnezeu pentru darul libertății poporului român, a cinsti memoria celor care au suferit în timpul regimului comunist, precum şi memoria eroilor care s-au jertfit pentru libertatea şi demnitatea poporului român în decembrie 1989.

Comemorarea sau pomenirea lor în stare de rugăciune şi comuniune spirituală este o datorie morală a noastră, a românilor de pretutindeni. Este un act de recunoștință şi prețuire a jertfelniciei lor, precum şi expresia cea mai reală şi profundă a cultivării legăturii noastre de iubire fraternă cu ei, iubire mai tare decât moartea trupului şi opacitatea mormântului. Iar dacă nu-i pomenim pe eroi, îi îngropăm în uitarea noastră. Însă pomenirea lor în nădejdea Învierii şi a vieții veșnice este recunoașterea demnității lor şi speranța împlinirii dreptății pentru ei.

Cei care s-au jertfit pentru libertatea şi demnitatea poporului român în decembrie 1989 au fost în majoritate tineri.

Acești tineri au arătat nu numai curaj, ci şi foarte multă credință, moștenită de la părinții şi bunicii lor. Mulți dintre ei au îngenuncheat şi au rostit rugăciunea Tatăl nostru, deși în școli nu s-a mai permis predarea religiei după instalarea regimului comunist ateu în România.

În decembrie 1989, tinerii au simțit prezența lui Dumnezeu şi s-au jertfit pentru eliberarea poporului din absurditatea doctrinei politice atee, impusă ca ideologie oficială a comunismului ateu şi opresiv. De aceea, în mod spontan, tinerii au strigat în multe locuri din țară: „Dumnezeu este cu noi!” sau „Vom muri şi vom fi liberi!”

Acești tineri eroi care s-au jertfit pentru credința, libertatea şi demnitatea poporului român sunt pomeniți în rugăciunile Bisericii noastre, în fiecare zi, la Sfânta Liturghie. Ei ne cheamă azi să nu despărțim darul libertății de darul credinței, al sfințeniei vieții şi al demnității naţionale.

Comemorarea eroilor români din decembrie 1989 ne îndeamnă să-i preţuim mai mult pe toţi cei care luptă şi lucrează pentru libertatea şi demnitatea poporului român, în orice vreme, dar mai ales când acesta se află în pericol de-a pierde identitatea şi unitatea sa.

Să ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos pentru ca jertfa celor care au sacrificat viața lor pentru libertatea şi demnitatea poporului român, în decembrie 1989, să fie roditoare de credință mai puternică, de fapte bune mai multe şi de comuniune frățească mai intensă.

Să ne ajute Dumnezeu să unim permanent libertatea cu responsabilitatea, democrația cu unitatea românească, demnitatea naţională cu solidaritatea internaţională!

 

Veșnică pomenire eroilor români din decembrie 1989!

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Parastas în Catedrala Patriarhală pentru eroii Revoluţiei române

Nr. 557-558// în / de

Cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la Revoluţia română din decembrie 1989, la Catedrala Patriarhală a fost săvârşită, în 22 decembrie 2019, o slujbă de pomenire pentru eroii căzuţi pentru libertatea, credinţa şi demnitatea poporului român. Slujba Parastasului a fost oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în prezenţa dlui Klaus Iohannis, preşedintele României; dlui Ludovic Orban, prim-ministru al României; precum şi a unor reprezentanţi ai instituţiilor statului.

 

În toate locaşurile de cult ortodoxe din Patriarhia Română au fost trase duminică, 22 decembrie, clopotele şi au fost oficiate slujbe de pomenire a eroilor din Bucureşti şi din alte localităţi ale ţării, care în urmă cu 30 de ani s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară. De asemenea, în zilele de 20, 21 şi 22 decembrie, la cimitirele, monumentele şi troiţele închinate eroilor din decembrie 1989 din întreaga ţară, s-au oficiat slujbe de pomenire.

În Bucureşti, slujbe de pomenire a eroilor din decembrie 1989 au fost săvârşite la locul unde a fost aruncată cenușa eroilor împușcați la Timișoara și arși la crematoriul din București (localitatea Popești-Leordeni, vineri, 20 decembrie), la Troiţa din Cimitirul Eroilor Revoluţiei (cartierul Pieptănari, sector 4, sâmbătă, 21 decembrie), la troiţele de la Piaţa Universităţii, sâmbătă, 21 decem­brie, la Monumentul pentru Cinstirea Eroilor Revoluţiei (Piaţa Revoluţiei), la Troiţa de la Radiodifuziunea Română, la Troiţa de la Televiziunea Română şi la Troiţa Paraşutiştilor din curtea Televiziunii Române, duminică, 22 decembrie.

Concertul de colinde „Răsăritul cel de Sus” sub semnul Satului românesc

Nr. 557-558// în / de

În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei din București a avut loc marți, 17 decembrie 2019, tradiționalul concert de colinde „Răsăritul cel de Sus”. În acest an, concertul a fost susținut de Corul „Cantate Domino” al Seminarului Teologic Ortodox din București și de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale. La final, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit cuvântul intitulat „Satul românesc exprimă bucuria Crăciunului prin colinde”.

Evenimentul de tradiție organizat de Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române în preajma sărbătorii Nașterii Domnului a avut loc în prezența Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a unor ierarhi români, a membrilor Permanenței Consiliului Național Bisericesc și ai Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor și a unor colaboratori şi sprijinitori ai Centrului de Presă BASILICA, profesori de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” și de la Seminarul Teologic „Nifon Mitropolitul” din Bucu­rești, reprezentanți ai autorităților de stat centrale și locale și numeroși invitați.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a fost felicitat cu prilejul sărbătorii Sfântului Proroc Daniel, ocrotitorul spiritual al Patriarhului României, și a primit un buchet de flori din partea organizatorilor.