Proclamarea canonizării Sfântului Ierarh Dionisie Erhan – Tomos Sinodal

Nr. 555-556// în / de

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

 

Preaiubitului cler, cinului monahal şi
dreptcredincioşilor creştini din Patri­arhia Română,

Har, pace şi bucurie de la Dumnezeu,
iar de la Noi, arhiereşti binecuvântări!

 

După sfintele predanii ale iubitorilor de Dumnezeu Apostoli şi ale Sfinţilor noştri Părinţi, lucru drept şi folositor este pentru plinătatea Bisericii a cinsti cu evlavie pe sfinţii care, cu dragoste şi cu bună cuviinţă, au urmat lui Hristos. Cinstind pe sfinţi, Îl cinstim de fapt pe Dumnezeu, „Cel minunat întru sfinţii Săi” (Psalm 67, 36) şi, aducând lauda slujitorilor Săi, mintea ni se luminează, inima se încălzeşte şi voinţa se întăreşte spre buna lucrare a faptelor celor mântuitoare. De aceea, prorocul David glăsuieşte: „Eu am cinstit foarte pe prietenii Tăi, Dumnezeule, şi foarte s-a întărit stăpânirea lor” (Psalm 138, 17).

Unul dintre aceşti prieteni ai lui Dumnezeu este şi Episcopul Dionisie Erhan, cinstit de popor şi cu numele de Vlădica Dionisie. Acesta s-a născut în satul Bardar, judeţul Lăpuşna din Basarabia, la 2 noiembrie 1868, primind la botez numele Dimitrie. La vârsta de 15 ani, simţind dorul de Dumnezeu şi dorinţa de a îmbrăca haina monahală, Dimitrie a intrat în obştea Mănăstirii Suruceni, aflată în apropierea Chişinăului. După şapte ani de ascultare a fost făcut ra­so­for, iar după alţi nouă ani a fost tuns în monahism, în anul 1899, primind numele Dionisie. În anul 1900 a fost hirotonit ierodiacon, iar în 1904 a fost hirotonit ieromonah. Remarcân­du-se printr-o viaţă aleasă, prin rugăciune stăruitoare şi prin participare cu multă evlavie la sfintele slujbe, prin dragoste de Dumnezeu, prin blândeţe, dar şi fermitate şi demnitate în apărarea credinţei şi a neamului, ieromonahul Dionisie s-a bucurat de aprecierea credincioşilor care îl căutau pentru sfat duhovnicesc. În anul 1908, Preacuviosul Părinte Dionisie Erhan a fost ales stareţ al Mănăstirii Suruceni. Tânărul stareţ a avut un rol de seamă în acele vremuri grele, lucrând cu osârdie la realizarea idealului de unitate al românilor, în perioada premergătoare momentului istoric de la 27 martie 1918, dar şi după acesta.

Pentru activitatea sa bisericească deosebită, dar şi pentru viaţa sa duhovnicească prin care ajunsese foarte cunoscut şi iubit de toţi basarabenii, a fost ales Arhiereu-vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului, fiind hirotonit la 22 iulie 1918, în Catedrala Mitropolitană din Iaşi. În anul 1932 a fost numit Locţiitor al eparhiei vacante a Cetăţii Albe-Ismail, iar în şedinţa din 18 aprilie 1934 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a validat ca episcop al acestei eparhii. În această slujire, a contribuit la resta­urarea şi zidirea de biserici în eparhia sa, la intensificarea vieţii duhovniceşti prin înfiinţarea de instituţii pentru formarea clerului, s-a îngrijit de educaţia tinerilor prin înfiinţarea sau dotarea corespunzătoare a unor şcoli şi prin acordarea unor burse de studiu, a susţinut material familiile defavorizate, a înfiinţat aziluri şi orfelinate, precum şi o asociaţie care să sprijine soţiile văduve ale preoţilor. De asemenea, s-a îngrijit de publicaţiile eparhiale, de activitatea mănăstirilor şi a parohiilor şi a lucrat cu multă râvnă la înnoirea duhovnicească în sudul Basarabiei. Sfintele slujbe le săvârşea întotdeauna cu evlavie şi în linişte, nevorbind cu nimeni, ci fiind neîncetat în stare de rugăciune.

Preasfinţitul Părinte Episcop Dionisie Erhan a păstorit Eparhia Cetăţii Albe-Ismail până în 28 iunie 1940, când, din cauza anexării Basarabiei de către Uniunea Sovietică, s-a refugiat în Episcopia Argeşului, unde a păstorit între anii 1940 şi 1941. Apoi, după eliberarea Basarabiei (1941-1944), împovărat de ani şi suferinţă, s-a retras la mănăstirea sa de metanie, Suruceni, trecând la Domnul, întru mireasma sfinţeniei, la data de 17 septembrie 1943. Sfintele sale moaşte au fost descoperite neputrezite în anul 2018, la împlinirea a 100 de ani de la hirotonirea sa în arhiereu.

Ţinând seama de viaţa sa sfântă şi de râvna lui mare pentru luminarea turmei sale duhovniceşti şi de roadele minunate ale lucrării şi păstoririi sale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 25 octombrie 2018, a găsit că este bineplăcut lui Dumnezeu şi folositor obştii dreptcredincioşilor ca el să fie preţuit cu cinstirea cuvenită şi să fie înscris în rândul sfinţilor ierarhi din calendarul ortodox. Drept aceea, pe temei canonic şi sinodal, chemând în ajutorul nostru harul Preasfintei, de viaţă făcătoarei şi nedespărţitei Treimi,

 

HOTĂRÂM

Ca, de acum înainte şi până în veac, Părintele nostru Dionisie Erhan, Episcopul Cetăţii Albe-Ismail, să fie cinstit în rândul Sfinţilor Ierarhi de întreaga Biserică Ortodoxă Română, cu numele de Sfântul Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe-Ismail.

Pentru pomenirea sa statornicim ziua de 17 septembrie a fiecărui an, când a trecut la cele veşnice, urmând ca această prăznuire să fie înscrisă în Sinaxar, în cărţile de cult, precum şi în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.

De asemenea, rânduim să se tipărească viaţa, slujba şi acatistul Sfântului Ierarh Dionisie, să i se zugrăvească icoana, care să fie primită cu toată evlavia de dreptcredincioşii creştini, iar chipul său să fie zugrăvit la loc potrivit, alături de ceilalţi Sfinţi Ierarhi de neam român, în bisericile care se vor ridica din temelie sau se vor zugrăvi de acum înainte. De asemenea, mai rânduim ca el să fie şi ocrotitor al unor sfinte locaşuri noi sau reînnoite.

Pentru deplina statornicire a celor pe care le-am hotărât în chip sinodal şi canonic, am întoc­mit şi întărim cu semnăturile noastre acest Tomos Sinodal de proclamare a canonizării Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe-Ismail, pe care îl aducem la cunoştinţa preacucernicului cler, a preacuviosului cin monahal şi a dreptcredincioşilor creştini din Patriarhia Română.

Acest Tomos Sinodal de canonizare se proclamă astăzi, 27 octombrie, din anul mântuirii 2019, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti.

Harul Domnului nostru lisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu-Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi! (2 Corinteni 13, 13)

Președintele Sfântului Sinod
al Bisericii ­Ortodoxe Române,

 

† Daniel
Arhiepiscopul Bucureștilor,
Mitropolitul Munteniei și Dobrogei,
Locțiitor al tronului Cezareei Capadociei și
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române,
și membrii Sfântului Sinod
al Bisericii Ortodoxe Române

Progrese importante pe șantierul Catedralei Naționale

Nr. 555-556// în / de

În primele trei trimestre ale anului 2019, lucrările pe șantierul Catedralei Mântuirii ­Neamului au continuat într-un ritm susținut. La începutul lunii septembrie a fost finalizată structura de rezistență a edificiului, iar clădirile auxiliare prind din ce în ce mai mult contur. În interior au fost montate icoanele în mozaic ale Maicii Domnului „Platytera” și Sfântului Arhanghel Gavriil, precum și vitraliul hramului. Unul dintre cele mai importante evenimente organizate în Catedrala Națio­nală în acest an a fost vizita Papei Francisc din 31 mai.

 

Lucrările s-au reluat la scurt timp după momentul istoric din 25 noiembrie 2018, când a fost sfințit Altarul Catedralei Națio­nale de către Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriar­hul Ecumenic al Constantino­polului, împreună cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, înconjurați de un ­impresionant sobor de ierarhi români și străini. Vremea favorabilă din primele zile ale anului 2019 a permis continuarea lu­­crărilor pe șantier, eforturile fiind concentrate pentru ­finalizarea zidirii turlei Pantocrator, unde se efectuau lucrări de armare, cofrare și betonare la cota de aproximativ 91 de metri. În paralel, muncitorii au lucrat la învelitorile de cupru ale turlelor mici și turlei-clopotniță, iar în interior a continuat demontarea platformelor metalice care au susținut lucrările de zidire. Totodată, în zona Altarului au început lu­crările de tencuire ca strat suport pentru mozaicul ce avea să fie aplicat pe boltă. Deoarece iarna nu a ridicat mari pro­bleme meteorologice, graficul lucrărilor a putut fi respectat atât la exterior, cât și în interior.

În perioada de primăvară, în pofida vremii ploioase, muncitorii au realizat progrese importante, ajungând la turnarea cupolei de beton ce acoperă turla Pantocrator. După finalizarea învelitorii din tablă, deasupra turlei-clopotniță a fost așezată Sfânta Cruce. Cele două mari fronturi de lucru au fost corpul principal al catedralei și spațiile liturgice exterioare cu căile de acces aferente. Tur­narea cupolei de beton ce acoperă turla Pantocrator s-a încheiat la finalul lunii mai, când a început montarea structurii metalice a șarpantei. Operațiunea de betonare a fost deosebit de complexă, deoarece s-a desfășurat la înălțimea de 115 metri dea­supra cotei 0 a terenului natural. Diametrul cupolei este de 18 metri, înălțimea de 9 metri, iar forma este de semisferă perfectă. În acel moment, patru dintre turlele mici erau complet finalizate. Treptele exterioare de acces în locaș au fost îmbrăcate în marmură Vratza, iar la interior pardoseala și coloanele au început să fie placate cu marmură de Rușchița.

Pregătirea și desfășurarea vizitei Papei Francisc la Catedrala Națională din 31 mai au influențat ritmul lucrărilor pe șantier, care în anumite intervale au fost întrerupte. După încheierea vizitei, au fost reluate în efectiv complet de muncitori. În perioada imediat următoare s-a lucrat la șarpanta metalică a turlei principale, precum și la acoperirea turlelor finalizate și a acoperișului Altarului cu tablă din cupru. Porticurile din zona Altarului de vară, amplasate în dreapta și în stânga căii principale de acces în edificiu, au început să prindă contur, iar lucrările au avansat și la subsolurile adiacente din părțile de nord și de sud ale construcției.

Icoana Maicii Domnului „Platytera” pe absida Sfântului Altar

Tot în primăvara acestui an au fost montate mozaicul icoanei Maicii Domnului „Platytera” de pe absida Sfântului Altar și o mare parte din vitraliul icoanei hramului principal „Înălțarea Domnului” de pe peretele vestic. Icoana „Împărăteasa cerurilor” a fost aplicată pe bolta Altarului de echipa coordonată de pictorul bisericesc Daniel Codrescu, care a realizat și mozaicurile iconostasului catedralei, sfințit în cadrul slujbei săvârșite în 25 noiembrie 2018. Aplicarea pieselor a început în luna aprilie și s-a încheiat în ziua de 7 mai 2019. Icoana Maicii Domnului impresionează prin frumusețe și dimensiuni, măsurând aproximativ 16 metri de la bază până la vârful aureolei. Suprafața bolții Altarului, pe care se aplică aceste
mozaicuri, măsoară aproximativ 800 de metri pătrați. Teserele fabricate în atelierul Orsoni din Veneția sunt așezate în atelier pe suprafață plană, în timp ce pereții bisericii au în multe porțiuni formă de cupolă, iar specialiștii trebuie să aprecieze acest decalaj între formele curbate și plate. În unele zone, echipa de pictori care aplică pe suprafața peretelui piesele de mozaic lucrează la înălțimea de 40 de metri. Icoana Maicii Domnului de deasupra Sfântului Altar domină întreaga perspectivă, fiind vizibilă încă de la primii pași făcuți în interiorul catedralei. Născătoarea de Dumnezeu Îl poartă în brațe pe Pruncul Iisus și este așezată pe un tron inspirat din ceremonialul imperial bizantin.

Tot pe timp de vară au fost finalizate și mozaicurile Sfintei Cruci cu molenii ce domină registrul superior al catapetesmei Catedralei Naționale, la cota +18 metri. Icoanele Maicii Domnului și Sfântului Apostol Ioan Teologul la picioarele Crucii Mântuitorului Iisus Hristos au fost realizate în tehnică bizantină adaptată la școala picturală românească.

Vitraliul hramului principal

În ziua de 24 mai, în timp ce ultimul strat de beton era turnat la cupola turlei Pantocrator, pe suprafața peretelui vestic a fost montat în proporție de mai mult de două treimi vi­traliul ce reprezintă icoana Înălțării Domnului, hramul principal al Catedralei Mântuirii Neamului. Recent a fost montată și partea de jos a icoanei hramului, cu reprezentarea în vitralii a Sfântului Apostol Andrei împreună cu Sfinții Cuvioși Daniil Sihastrul și Ioan Iacob de la Neamț.

La prăznuirea Schimbării la Față a Domnului, la finalul Sfintei Liturghii oficiate în Catedrala Patriarhală, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a anunțat că arhimandritul Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, a oferit pentru Catedrala Națională 16 icoane de dimensiunea 70 x 70 de centimetri, lucrate în atelierul de pictură al aşezământului monahal, cu reprezentările sărbătorilor închinate Mântuitorului, Maicii Domnului, Sfintei Cruci, Sfântului Apostol Andrei și Sfântului Ierarh Vasile cel Mare.

Icoana în mozaic
a Sfântului Arhanghel Gavriil

La 13 septembrie, membrii Comisiei de pictură bisericească a Patriarhiei Române au desfășurat o vizită de lucru la șantierul Ca­tedralei Naționale. A fost analizat stadiul lucrărilor de împodobire cu pictură în mozaic la nivelul bolții Sfântului Altar și au fost supravegheate momente din aplicarea pe zid a icoanei Sfântului Arhanghel Gavriil care flanchează icoana Maicii Domnului „Platytera”.
Întrucât o mare parte a acestei reprezentări a fost aplicată pe perete curbat, manevrarea și montarea pieselor au fost destul de anevoioase. Din punctul de vedere al surselor de inspirație, echipa de pictori a desfășurat în prealabil o muncă de documentare și a prezentat Patriarhului României mai multe modele bizantine. Icoana Sfântului Arhanghel Gavriil este inspirată din pictura Bisericii „Sfinții Îngeri” din Larnaca, datând din secolul al 6-lea, adaptată stilului atelierului de pictură căruia i-a fost încredințată misiunea împodobirii cu veșmânt pictural a Catedralei Naționale. De la finalizarea catapetesmei, echipa coordonată de pictorul Daniel Codrescu lucrează continuu la aplicarea teserelor pentru registrele următoare. Astfel, mozaicul de pe bolta Sfântului Altar a fost finalizat în proporție de 60%-70%, iar în atelier se lucrează la aplicarea teserelor pentru reprezentarea ­icoanelor „Împărtășirea Sfinților Apostoli” și „Cortul Mărturiei”, precum și la proiectele pentru absida Altarului și turla Pantocrator.

Finalizarea lucrărilor
la structura edificiului

În prima parte a lunii septembrie s-au încheiat lucrările de rezistență la corpul Ca­tedralei Naționale, odată cu finalizarea structurii metalice a șarpantei ce acoperă turla Pantocrator. În continuare s-a lucrat la zona de acces în catedrală, la betonarea rampelor și scărilor de acces și la subsolurile din părțile de nord și de sud. În zona pronaosului s-a lucrat la finalizarea învelitorii de lemn a șarpantei, pentru pregătirea învelirii cu tablă. Deasupra naosului au fost montate grinzi din lemn care compun șarpanta turlei, iar în zona Altarului a fost încheiat montajul tablei. În mai multe locuri clădirea este îmbrăcată în schelă pentru demararea lucrărilor de tencuieli.

În paralel au continuat lucrările la corpurile de clădire care înconjoară catedrala pe partea de nord, est și sud, care vor avea destinații uti­litare și tehnice. În zona Altarului a fost fina­lizat radierul corpului din prelungirea catedralei, iar în partea de vest au început săpăturile pentru încă două spații. Cele șase turle mici trec prin procese de finisaje după ce au fost acoperite cu tablă, iar asupra arcadelor și stâlpilor sunt în continuare aplicate pavaje cu piatră.

De-a lungul primelor nouă luni ale anului 2019, pe șantierul Catedralei Naționale au lucrat în schimburi între 400 și 600 de oameni, numărul variind în funcție de importanța fazelor de construcție.

 

Simpozion despre satul românesc la Palatul Patriarhiei

Nr. 555-556// în / de

În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a avut loc luni, 7 octombrie 2019, sesiunea festivă de deschidere a lucrărilor Simpozionului Național de Teologie „Satul românesc: vatră a plămădirii, păstrării și promovării ființei naționale și a credinței ortodoxe”. Lucrările simpozionului au fost deschise de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit cuvântul „Prețuire și responsabilitate pentru valorile satului românesc”.

 

La eveniment au participat şi au luat cuvântul Ionel Florian Lixandru, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației Na­ționale; acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedintele Academiei Române; Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte; prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul Univer­sității din București. Sesiunea festivă a Simpozionului Național de Teologie „Satul românesc: vatră a plămădirii, păstrării și promovării ființei naționale și a cre­dinței ortodoxe” a fost moderată de Preasfin­ți­tul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal. În partea a doua a zilei, în Sala Conventus a Palatului Patriarhiei au avut loc două sesiuni de comunicări în care au fost tratate teme ce au evidențiat ethosul spi­ritual și cultural al poporului român. De asemenea, alte sesiuni de comunicări ştiinţifice au avut loc marţi, 8 octombrie, ultima zi a simpozionului.

Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte

Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedintele Academiei Române

Prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universității din București

Ionel-Florian Lixandru, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației Naționale

Ionel Florian Lixandru, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației Naționale, a subliniat relația vitală dintre familie, Biserică și școală pentru crearea unui nivel superior de viață în mediul rural românesc. „Triada familie, școală, Biserică în orice comunitate sătească și sănătatea acestei relații definitorii pentru comunitatea rurală sunt rețelele care ne pot seta anumite așteptări de la satul respectiv. Într-un sat cu familii funcțio­nale, cu o școală prezentă, cu o Biserică activă, ne putem aștepta la lucruri cu totul spectaculoase, întrucât fundamentul este bine așezat. Ancorele familiei, edu­cația dată de școală și morala creștină sunt o bază de pornire în viață, pe care se vor așeza toate celelalte: oportunitățile și perspectivele de educație și dezvoltare profesională, integrare socială, o viață cu bune repere pentru momentele grele și deciziile complicate”, a precizat Ionel Florian Lixandru. Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, a evidențiat faptul că mediul rural a fost baza care a oferit patrioți, artiști, teologi și scriitori cu o pregătire profundă. „Satul românesc, izvor perpetuu de ­cultură și credință ortodoxă, omagiat astăzi în chip fericit de Patriarhia Română, a fost pentru Academia Română, dincolo de preocuparea istorică, sociologică, artistică permanentă, și un prilej de solemnă evocare, cel puțin cu două cadre de referință. Au rămas în analele culturii naționale două celebre discursuri de recepție: cel din 5 iunie 1937, al lui Lucian Blaga, «Elogiul satului românesc», și cel din 29 mai 1940, al lui Liviu Rebreanu, «Laudă țăranului român». Ambele texte academice au pus în lumină tot ce datorăm ca români satului și sătenilor numiți țărani, după legătura lor cu țara, cu țărâna, cu latinescul «terra», urmași ai unor locuitori sedentari, de obârșie latină, în mijlocul unei Europe Răsăritene cu migratori slavi și asiatici, de creștini sub semnul Romei și celei de-a doua Rome, în mijlocul unei Europe Răsăritene”, a spus acad. Răzvan Theodorescu. Următorul cuvânt a fost rostit de Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte, care a expus o analiză asupra satului contemporan și a apreciat activitățile filantropice, sociale, culturale și pastorale ale Bisericii Ortodoxe Române, mai ales în mediul rural. De asemenea, a subliniat rolul fundamental al colaborării dintre Biserică și Stat în lucrarea pentru emanciparea satului românesc. „Apreciez în mod deosebit faptul că manifestările ­organizate de Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel dedicate satului românesc nu se rezumă doar la celebrarea idealizată a satului românesc cu întreaga sa bogăție spirituală, ci vizează mai ales abordarea problemelor prezentului. Această viziune ne face să înțelegem faptul că trecutul, prezentul și viitorul sunt legate cu nenumărate fire unul de celălalt. Pentru a răspunde problemelor prezentului este important să ne uităm la moștenirea trecutului, unde găsim deopotrivă lecții importante cu privire la ceea ce trebuie îndreptat și, totodată, posibile soluții pentru rezolvarea sau diminuarea dificultăților actuale. Satul românesc este matricea spirituală a poporului român, este locul în care s-a format și s-a consolidat identitatea lui națională, spirituală, ethosul, tot ceea ce alcătuiește unicitatea neamului românesc”, a precizat secretarul de stat pentru Culte, Victor Opaschi. În încheiere, prof. univ. dr. Mircea Dumitru, rector al Universității din București, a analizat secularizarea ca fenomen complex, cu urmări imprevizibile, și a apreciat implicarea Sectorului teologic-educațional al ­Patriarhiei Române în organizarea unor astfel de conferințe și simpozioane.

În sesiunea a doua de comunicări au fost tratate teme ce evidențiază ethosul spiritual și cultural al poporului român: „Satul românesc – moștenire istorică, zestre spirituală, trăinicie a credinței ortodoxe, garanție a securității și siguranței alimentare” (acad. Cristian Hera); „Ritmurile vieții cotidiene și timpul calendarului creștin ortodox” (acad. dr. Cornelia-Sabina Ispas); „Rolul Bisericii Ortodoxe Române în educarea tinerilor din mediul rural” (prof. univ. dr. Nicolae Istudor).

După-amiază a avut loc cea de-a treia sesiune de comunicări științifice, organizată în două părți, în cadrul căreia au fost programate prelegeri pe diferite teme: „Dimitrie Gusti și satul satelor” (conf. univ. dr. Paulina Popoiu); „Rolul credinței ca factor de promovare și consolidare a unității spirituale în comunitatea satului” (pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu); „Satul ca unitate dăinuitoare a identității de neam” (prof. univ. dr. Ilie Bădescu); „Sentimen­tul religios la români: rugăciunea țăranului” (prof. univ. dr. Doru Radosav); „Rânduiala sătească: Comoara de învățăminte pierdută și regăsită” (Daniel Leș); „Impactul socio-medical al programelor de voluntariat «Sănătate pentru sate», «Educație și prevenție pentru sănătate», «Campania de prevenție și diagnosticare a cancerului de col uterin» și «Vino să donezi sânge, salvează o viață!»” (Dănuț Prună).

A doua zi a simpozionului a debutat cu cea de-a patra sesiune de comunicări ştiinţifice intitulată „Şcoala din tinda Bisericii: primele forme de educaţie în satul românesc” şi moderată de pr. dr. Florin Marica, consilier patriarhal, coordonator al proiectului „Alege şcoala!” În primul referat din cadrul acestei sesiuni, „Şcoala din Biserică. Începuturile şi evoluţia învăţământului (teologic) în (şi prin) Biserică. Şcoli bisericeşti şi şcoli domneşti”, pr. prof. dr. Ioan Moldoveanu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti a reliefat faptul că în spaţiul românesc şcoala nu a fost separată de Biserică. În continuare, pr. conf. dr. Nicuşor Beldiman, consilier patriarhal, a arătat în referatul „Rolul predicii în promovarea valorilor religioase şi culturale în satul românesc” importanţa cultică a predicii, mai ales în satul românesc, aceasta răspunzând în permanenţă preocupărilor spirituale ale credincioşilor. Ultimul referat din cadrul celei de-a patra sesiuni, „Ernest Bernea – un primus inter pares al etnografiei româneşti”, a fost susţinut de dr. Costion Nicolescu, cercetător la Muzeul Ţăranului Român. Acesta a evocat figura marelui etnograf, care a cunoscut şi cercetat satul în mod nemijlocit, revelându-i adevăratul spirit.

A cincea sesiune de comunicări ştiinţifice, intitulată „Forme şi manifestări de organizare administrativă a satului românesc”, a fost moderată de prof. dr. Nicu Gavriluţă, decanul Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. În referatul de deschidere al acestei sesiuni, „Iubirile mântuitoare ale ţăranului român: moşia, neamul, lumina cunoştinţei, cerul”, prof. dr. Gheorghiţă Geană, cercetător la Institutul de Antropologie al Academiei Române, a arătat care sunt valorile fundamentale şi definitorii ale satului autentic românesc. În al doilea referat, „Funcţiile laice ale Bisericii în satul românesc din Transilvania, la mijlocul secolului al XIX-lea”, dr. Simion Retegan, cercetător la Institutul de Istorie din Cluj-Napoca al Academiei Române, a precizat faptul că, în spaţiul intracarpatic, preotul de sat a avut și responsabilități administrative față de obște. În continuare, Temistocle Diaconu, primarul comunei Pădureni, judeţul Vaslui, a exemplificat modul în care satul poate îmbrăţişa modernitatea, păstrându-şi, în acelaşi timp, spiritul său autentic, tradiţional. În ultimul referat al acestei sesiuni de comunicări, „Simbolismul crucii în arta populară românească”, prof. dr. Doina Işfănoni, cercetător etnolog, a arătat faptul că la sat crucea este prezentă în toate locurile fundamentale, fiind unul dintre reperele esenţiale care ghidează viaţa ţăranului.
În partea a doua a zilei a avut loc ultima sesiune de comunicări ştiinţifice, intitulată „Criza actuală a satului românesc şi implicarea Bisericii Ortodoxe Române în atenuarea acesteia”.

Prețuire și responsabilitate pentru valorile satului românesc

Nr. 555-556// în / de

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, rostit la Simpozionul Național de Teologie „Satul românesc: vatră a plămădirii, păstrării și promovării ființei națio­nale și a credinței ortodoxe”, Palatul Patriarhiei, 7 octombrie 2019

 

Simpozionul Național de Teologie Satul românesc: vatră a plămădirii, păstrării și promovării ființei naționale și a credinței ortodoxe, organizat de Patriarhia Română, prin Sectorul teologic-educaţional, în cooperare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Universităţii din Bucu­rești, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, reprezintă un eveniment deosebit în cadrul manifestărilor prilejuite de Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari).

Acest eveniment academic se desfășoară în perioada 6-9 octombrie 2019, la Palatul Patri­arhiei din București, și reunește reprezentanţi ai instituţiilor de stat, academicieni, preoţi, profesori și specialiști din ţară.

Lucrările simpozionului sunt structurate în următoarele cinci secțiuni:

  1. Biserica – centrul vieții spirituale a satului
    românesc    .
  2. Credința ca factor de unitate spirituală, coeziune socială și înnoire culturală în comu­nitățile sătești.
  3. Școala din tinda bisericii: primele forme de educație în satul românesc.
  4. Forme și manifestări de organizare administrativă a satului românesc.
  5. Criza actuală a satului românesc și contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la atenuarea acesteia.

Omagierea satului românesc și a contribuției sale majore la devenirea istorică a poporului român este o necesitate și o demnitate. Satul românesc, păstrător fidel al tradiției bisericești și al culturii naționale, a fost, de-a lungul timpului, spațiul în care s-au dezvoltat și s-au desăvârșit valorile spirituale, culturale și morale ale poporului român. Parohiile ortodoxe românești au reprezentat atât la sat, cât și la oraș, alături de Școală și de Familie, principalii factori de coeziune și unitate românească.

Satele românești, cu biserici și case țărănești, cu cimitire și morminte străjuite de cruci, cu ulițe și porți primitoare, sunt purtătoarele unui limbaj tainic și vizibil al tradiției, al conti­nuității fizice și spirituale a poporului român, sunt oglinzi ale sufletului românesc, în care se arată astăzi, după caz, hărnicia sau delăsarea noastră, responsabilitatea sau indiferența noastră.

Astăzi, se constată o criză a satului românesc din punct de vedere practic și spiritual. Mai precis, satul este răstignit între idealizare nostalgică și abandonare practică, între identitate tradițională și supraviețuire precară. Prin urmare, criza actuală a satului românesc este amplificată și de tensiunea existentă între potențialul de dezvoltare și neputința de afirmare. Criza spirituală și materială care afectează satele românești în zilele noastre cere de la noi toți mai multă implicare. Satele au nevoie de primari harnici, de învățători de vocație, de preoți duhovnicești și milostivi, dar și de săteni sănătoși și bucuroși să cultive pământul.

Agricultura este parte a culturii. Natura trebuie mereu cultivată cu responsabilitate, ca fiind dar al lui Dumnezeu, pentru noi și pentru generațiile viitoare. În acest sens, părintele Dumitru Stăniloae afirma: „Natura nu-şi îndeplineşte rolul ei fără om, sau printr-un om care lucrează contrar ei. Prin coruperea, sterilizarea şi otrăvirea naturii, omul face imposibilă existenţa sa şi a semenilor săi. Astfel, natura nu este numai condiţia existenţei omului singular, ci şi a solidarităţii umane. Natura apare într-un mod cu totul clar ca mediul prin care omul poate face bine sau rău semenilor săi, dezvoltându-se sau ruinându-se el însuşi din punct de vedere etic sau spiritual”.1

Biserica Ortodoxă Română susține dezvoltarea satului la nivel social, cultural și bisericesc. Acolo unde există cooperare strânsă între preot, primar, învățător și medic, se creează speranță mai multă și comuniune spirituală mai intensă. Biserica militează cu responsabilitate pentru dezvoltarea rurală și pentru salvarea satului românesc, deoarece majoritatea populației sărace din mediul rural aparține Bisericii noastre, iar preoții noștri de la sate se confruntă cu multe probleme de ordin economic, social și pastoral. Din acest motiv, Biserica se străduiește ca satul românesc să fie un sat în care viața să fie o binecuvântare, nu o înstrăinare a oamenilor de propriul pământ și de propria identitate.

În sprijinul zonei rurale se desfăşoară proiectul Sănătate pentru sate, organizat de Patriarhia Română în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii. Acest proiect, iniţiat şi dezvoltat mai ales de voluntarii de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, aduce multă bucurie în casele locuitorilor de la sate. Deplasările caravanei Sănătate pentru sate în localităţi rurale au avut ca rezultat, până în prezent, peste 8.000 de beneficiari, în majoritate vârstnici şi copii, care au fost consultaţi medical cu multă atenţie şi mult profesionalism. Proiectul Sănătate pentru sate reuneşte entuziasmul şi disponibilitatea voluntarilor şi a medicilor voluntari cu buna cooperare a preoţilor parohi şi a primarilor din sate, mobilizând astfel populaţia din mediul rural spre a beneficia de consultaţii medicale gratuite.

De asemenea, eparhiile din Patriarhia Română organizează tabere în satele românești pentru copii și tineri care provin din familii defavorizate, pentru a ajuta tânăra generație să cunoască și să prețuiască valorile poporului român.

Prin urmare, se constată că este necesară o mai intensă solidaritate între parohiile urbane și cele rurale și mai multă cooperare cu autori­tățile locale, regionale şi centrale pentru a susţine şi ameliora viaţa satelor.

În mod deosebit, slujitorii sfintelor altare, împreună cu toţi credincioșii ortodocşi şi cu autorităţile locale sunt chemaţi să conserve şi să pună în valoare, cu multă responsabilitate, bisericile de la sate, crucea eroilor şi cimitirul, dar şi clădirea şcolii. De asemenea, este urgent necesară întocmirea de monografii pentru toate satele româneşti, însoţite de imagini. În acest sens, de mare folos sunt interviurile înregistrate audio sau audio-video cu persoane vârstnice din mediul rural.

Îi felicităm pe organizatori şi-i binecuvântăm pe toţi participanții la Simpozionul Național de Teologie Satul românesc: vatră a plămădirii, păstrării și promovării ființei naționale și a credinței ortodoxe, cu speranţa că acest eveniment academic va contribui la evidențierea valorilor spirituale şi culturale ale satului românesc şi la cooperarea mai intensă între oraşe şi sate pentru promovarea comuniunii şi demnităţii poporului român.

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Notă

1 Pr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă,
vol. I, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1997, p. 223.

Festivalul-concurs „Lăudaţi pe Domnul!” dedicat Anului omagial al satului românesc

Nr. 555-556// în / de

În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a avut loc, în perioada 26-27 octombrie, etapa finală a celei de-a XII-a ediții a Festivalului-concurs național de muzică bisericească „Lăudați pe Domnul!”, la care au participat cinci coruri reprezentative la nivel național și internaţional. Evenimentul a fost organizat la București de Patriarhia Română și a fost dedicat Anului omagial al satului românesc.

 

În acest an, secțiunea Interpretare a festivalului-concurs a fost necompetitivă. Au fost invitate coruri cu apariții deosebite în viața culturală a României, mixte sau de voci egale, precum și un cor parohial sătesc. Repertoriul muzical abordat a fost în limba română și a conținut cântări religioase, patriotice, dar și lucrări de folclor autentic sau prelucrat.

Formațiile invitate au fost corul Parohiei Irești din județul Vrancea; Corul vocal-folcloric „Tinerii Argeșeni”; Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române; Corul de copii și tineret „Symbol” și Corul bărbătesc „Cantus Domini”. Aceste coruri au oferit în perioada 26-27 octombrie 2019 răspunsurile la Sfânta Liturghie sau au susținut concerte la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București și la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis Patriarhal.

 

Concertul de la Palatul Patriarhiei a evocat prin muzică și poezie lumea satului românesc.

 

În cadrul secțiunii Compoziție, concurenții înscriși au realizat o creație corală modală, de inspirație folclorică românească, pentru cor de voci egale (copii), sau a cappella, cu durata între 4 și 7 minute. Lucrările au fost evaluate în ziua de 15 septembrie 2019 de un juriu format din prof. dr. Dan Buciu, de la Universitatea de Muzică din București, arhid. Jean Lupu, fondator și dirijor al Corului „Symbol” al Patriarhiei Române, și domnul Voicu Popescu, fondator și dirijor al Corului Sound.

La finalul recitalului de muzică și poezie, părintele Nicușor Beldiman, consilier patriarhal la Sectorul teologic-educațional, a anunțat câștigătorii secțiunii Compoziție a Festivalului-concurs național de muzică bisericească „Lăudați pe Domnul!”. Premiul I a fost obținut de Matei Pop, dirijor și compozitor; premiul al II-lea, de Andrei Petrache, student la Facultatea de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie muzicală din București; premiul al III-lea a fost acordat lui Alexandru Semeniuc, student la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași.

Lucrarea câștigătoare se numește „Sufletul nostru de lemn” și a fost interpretată în primă audiție de Corul „Symbol” în cadrul concertului de la Palatul Patriarhiei.

Premiile au fost oferite de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și au constat în diplome cu medalie, cărți și bani. De asemenea, fiecare formație corală invitată a primit din partea Preafericirii Sale Diploma Anului omagial al satului românesc și a Anului comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu cu medalie.

După ceremonia festivă, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul de binecuvântare, intitulat „Valorificarea moștenirii spirituale și culturale a satului românesc prin promovarea creațiilor muzicale specifice”.

Scopul organizatorilor Festiva­lu­lui-con­curs național de muzică bisericească „Lăudați pe Domnul!” a fost de a contribui la cunoașterea lui Dumnezeu prin muzica bisericească, de a evidenția rolul muzicii în lumea satului românesc și de a încuraja copiii și tinerii să interpreteze muzica bisericească, precum și de a îmbogăți repertoriul liturgic și muzical românesc, stimulând creativitatea compozitorilor de muzică. “

Valorificarea moştenirii spirituale și culturale a satului românesc prin promovarea creațiilor muzicale specifice

Nr. 555-556// în / de

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, rostit la etapa finală a Festivalului-concurs național de muzică bisericească „Lăudați pe Domnul!”, ediția a XII-a, Palatul Patriarhiei, duminică, 27 octombrie 2019

 

Încă de la începutul său, din anul 2008, Concursul național de muzică bisericească Lăudați pe Domnul! nu a avut un scop publicitar (de imagine) și nici unul pecuniar (de a atrage fonduri de la sponsori), ci unul educațional, de promovare a tinerelor talente în domeniul muzicii bisericești şi româneşti.

Anul acesta, Festivalul-concurs naţional de muzică bisericească Lăudaţi pe Domnul!, ediția a XII-a, este organizat de către Patriarhia Română, în parteneriat cu Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti din București, în perioada 20 iunie – 27 octombrie 2019 și cuprinde două secțiuni: A. Interpretare și B. Compoziție. Acest eveniment este organizat în contextul Anului omagial al satului românesc, cu scopul de a evidenția rolul muzicii în lumea satului și de a îmbogăți repertoriul muzical românesc, stimulând creativitatea compozitorilor din țară.

După cum arăta părintele Dumitru Stăniloae, țăranul român s-a simțit, de-a lungul veacurilor, „înfrățit cu plaiul, cu câmpul, cu codrul, împletindu-și cântecul cu trilurile păsărilor” (Reflecţii despre spiritualitatea poporului român). Creaţiile muzicale ale țăranului român păstrează esenţialul, unind smerenia şi delicateţea sufletului cu dorinţa de frumuseţe veşnică, netrecătoare.

În acest context, în cadrul Secțiunii A. Interpretare, au fost aduse împreună coruri reprezentative la nivel local, național și internațional, inclusiv un cor parohial sătesc, repertoriul abordat fiind în limba română. Corurile invitate au dat răspunsurile la Sfânta Liturghie sau au participat la concerte în următoarele locuri din București: Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti, Catedrala Mitropolitană Sfântul Spiridon-Nou, Paraclis Patriarhal, și Palatul Patriarhiei.

În cadrul Secţiunii B. Compoziție, concurenții au realizat creații corale modale, de inspirație folclorică românească, pentru cor de voci egale (de copii), a cappella. Prin lucrările realizate, se evidenţiază frumuseţea şi diversitatea creaţiilor muzicale, specifice satului românesc, care reprezintă perpetuarea unei sensibilităţi a comunităţii rurale, păstrătoare a credinţei creştine şi a tradiţiei româneşti.

Mulţumim Muzeului Național al Satului Dimitrie Gusti din București pentru ajutorul acordat în pregătirea acestui festival-concurs. Felicităm Sectorul teologic-educaţional al Administraţiei Patriarhale, organizator al acestui eveniment, în parteneriat cu Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, Centrul de Presă BASILICA, Palatul Patriarhiei – Centrul de Conferințe, Tipografia Cărților Bisericești, Mănăstirea Radu Vodă din București, Centrul Cultural Misionar Familia – Pantelimon, Catedrala Mitropolitană Sfântul Spiridon-Nou, Paraclis Patriarhal. De asemenea, felicităm corurile participante şi pe toţi compozitorii înscrişi în concurs.

În mod deosebit, mulţumim prezentatorilor celor trei concerte din cadrul festivalului-concurs – doamna Liana Stanciu și domnul Silviu Biriș – care promovează în mod constant în spațiul public valorile spirituale, morale și culturale ale poporului român.

Mulţumim celor prezenţi la acest concert şi celor care îl urmăresc prin intermediul TRINITAS TV şi Radio TRINITAS, dorin­du-vă tuturor sănătate şi fericire, pace şi bucurie, întru mulţi şi binecuvântaţi ani!

 

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Şedinţă solemnă a Sfântului Sinod dedicată Anului omagial şi comemorativ 2019

Nr. 555-556// în / de

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a întrunit luni, 28 octombrie 2019, în şedinţa solemnă dedicată Anului omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari) şi Anului comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti. Întâlnirea din Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a fost prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

 

Şedinţa solemnă a Sfântului Sinod a fost precedată de slujba de Te Deum, săvârşită de Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului, în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale. La şedinţă au participat ierarhi membri ai Sfântului Sinod, membri ai Permanenței Consiliului Național Bisericesc și ai Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, cadre didactice ale instituțiilor teologice de învăță­mânt din eparhie, intelectuali, studenți și elevi. În deschidere, Patriarhul României a adresat un cuvânt de bun venit tuturor celor prezenţi şi a vorbit despre importanţa promovării valorilor perene ale satului românesc. „Tema principală a Anului omagial 2019 a fost satul românesc, iar acum, către sfârşitul anului, constatăm că a fost o temă inspirată, pentru că ea a avut un efect pozitiv, nu numai în interiorul Bisericii, adică în interiorul unităţilor bisericeşti, ci şi în societate, încât oameni de cultură, ai artelor şi chiar ai administraţiilor locale şi centrale au fost sensibilizaţi de această temă a satului românesc, mai puţin dezbătută. Tema satului românesc rămâne întotdeauna importantă, dar în acelaşi timp ne cheamă la mai multă responsabilitate şi la mai multă grijă pentru a păstra şi a transmite valorile perene ale satului românesc. De aceea, mulţumim tuturor celor care s-au gândit să contribuie la evidenţierea acestor valori, să le apere, să le transmită şi să desfăşoare proiecte de viitor pentru îmbunătăţirea stării spirituale şi materiale a satului românesc”, a reliefat Preafericirea Sa.

În continuare, Preasfinţitul Părinte ­Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal şi secretarul Sfântului Sinod, a prezentat raportul-sinteză, intitulat: „2019 – Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari) şi Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti”.

Distincţii acordate
de Patriarhul României

După citirea raportului-sinteză, Întâistătătorul Bisericii noastre a acordat distincţii mai multor personalităţi care au legătură cu satul românesc. Paulina Popoiu, director-general al Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, a primit din partea Preafericirii Sale `Crucea Patriarhală”, cea mai înaltă distincţie a Patriarhiei Române. La rândul ei, Paulina Popoiu i-a dăruit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel o icoană cu chipul Sfintei Muceniţe Filofteia de la Curtea de Argeş, icoană care a fost expusă la Roma în cadrul unei expoziţii referitoare la femeia satului românesc. Alex Ştefănescu, critic literar, a primit din partea Patriarhului României Ordinul „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul”, iar pr. Constantin Vânătoru a primit Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus” pentru clerici. De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acordat Marcelei Nuţă, nepoata Patriarhului Iustin Moisescu, Diploma Anului omagial 2019 şi Medalia comemo­rativă a patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu.

Cele trei personalităţi care au legătură cu satul românesc, Paulina Popoiu, Alex Ştefănescu şi pr. Constantin
Vânătoru, au fost prezentate de consilierul patriarhal coordonator Ciprian Olinici, director al Televiziunii TRINITAS a Patriarhiei Române.

Sesiunea festivă a Sfântului Sinod s-a încheiat cu vizionarea unui film realizat de TRINITAS TV despre patriarhii Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu.

 

Părintele Patriarh Daniel şi pr. Costel Vânătoru,
director al băncii de resurse genetice vegetale, Buzău

 

Părintele Patriarh Daniel şi Paulina Popoiu,
director general Muzeul Naţional al Satului

 

Părintele Patriarh Daniel şi Marcela Nuţă,
nepoata Patriarhului Iustin Moisescu

 

Părintele Patriarh Daniel şi Alex Ştefănescu, critic și istoric literar,
membru al Uniunii Scriitorilor din România

 

Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române s-au reunit la Reședința Patriarhală

Nr. 555-556//în / de

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a întrunit luni, 30 septembrie 2019, în şedinţă de lucru, în Sala Sinodală din Reșe­dința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. În cadrul şedinţei au fost pre­zentate Regulamentul organismelor centrale ale Bisericii Ortodoxe Române şi Regulamentul  administrării bunurilor bisericeşti şi s-a hotărât completarea programului-cadru „2020 – Anul omagial al pastorației părinților și copiilor și Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români”.

 

În deschiderea şedinţei de lucru a Sfântului Sinod, Întâistătătorul Bisericii noastre a amintit faptul că „Ziarul Lumina” al Patriarhiei Române a apărut într-un format editorial şi tipografic nou, conţinând 16 pagini, începând cu data de 30 septembrie. În continuare, Patriarhul României a vorbit despre cele două regulamente amintite: „Aceste regulamente sunt foarte necesare pentru timpul prezent şi mai ales pentru timpurile care vor veni. Regulamentul organismelor centrale ale Bisericii Ortodoxe Române se referă la unitatea bisericească, iar celălalt regulament se referă la modul de administrare a bunurilor Bisericii. Avem mare nevoie de texte precise, pentru că, în avalanşa aceasta de informaţii, este foarte greu să culegi din hotărâri ale Sfântului Sinod şi din canoane, lucruri pe o anumită temă, dacă nu există o lucrare deja făcută pentru orientarea concretă. Considerăm că, aşa cum pe timpul Patriarhului Justinian, Statutul Bisericii Ortodoxe Române a fost de un real folos pe parcursul perioadei comuniste, tot aşa, aceste texte juridice sunt foarte importante. Textele juridice, deşi nu sunt atractive tot timpul, precum cele filocalice, ele au o dimensiune a teologiei responsabilizării noastre ca slujitori în Biserică. Astăzi, cea mai dificilă atitudine pentru români, de la schimbările din 1989, este îmbinarea sau unirea dintre libertate şi responsabilitate. Responsabilitatea nu trebuie să fie o îngrozire, o teroare, dar nici libertatea nu trebuie să fie o rătăcire”, a reliefat Preafericirea Sa.

În continuare, Patriarhul României a precizat că regulamentele sunt necesare pentru buna funcţionare a Bisericii. „În Dreptul Canonic, un teolog este liber să lucreze, dar limita lucrării canonice este căderea din comuniunea bisericească (…). Este foarte important să ştim conţinutul acestor lucrări, pentru că va veni o vreme când vom fi traşi la răspundere despre modul cum am gestionat parohia, mănăstirea, eparhia şi atunci noi trebuie să arătăm că am lucrat conform regulilor aprobate de Sfântul Sinod (…). Legile sunt un fel de pavăză împotriva patimilor. Sfintele Canoane sunt geamanduri care îţi arată să nu mergi mai departe că te îneci în erezie, în schismă, în neascultare şi în dezbinare. Ele au fost făcute de Sfinţii Părinţi adunaţi în sinoade pe baza experienței şi, astfel, ei au făcut reguli, pentru că au văzut cât de prezente erau patimile egoiste, dorinţa de stăpânire, dorinţa de lăcomie, a slavei deşarte ş.a. În concluzie, Adam a căzut în Rai, iar Lot s-a mântuit în Sodoma. Adică, nu depinde totdeauna de context, ci de spiritul, de tăria credinţei, de tăria caracterului şi de­sigur priceperea sau competenţa administrativă”, a spus Întâistătătorul Bisericii noastre.

De asemenea, s-a dispus organizarea de evenimente și acțiuni cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la căderea regimului comunist din România, privind comemorarea jertfei creștinilor care și-au sacrificat viața în decembrie 1989 și în timpul regimului comunist pentru libertatea și demnitatea poporului român.

S-a hotărât și evidențierea modului responsabil în care Biserica Ortodoxă Română a folosit libertatea dobândită după căderea regimului comunist pentru a mărturisi prin cuvânt și faptă Evanghelia iubirii milostive a lui Hristos, prin întreaga sa lucrare misionară, educațională, social-filantropică și edilitară.

Noi hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

Nr. 555-556// în / de

În ziua de 28 octombrie 2019, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul căreia au fost luate mai multe hotărâri, între care menționăm:

  1. Declararea anului 2021, în Patriarhia Română, ca „Anul omagial al pastorației românilor din afara României” și „Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică și culturală a cimitirelor”, precum și aprobarea programului-cadru teologic-educațional, cultural și mediatic.
  2. Au fost aprobate mai multe texte liturgice: completarea Slujbei Sfintei Mari Mucenițe Chiriachi (7 iulie); Acatistul Sfinților Mucenici Nicandru și Marcian (8 iunie); Slujba și Acatistul Sfinților
    Mucenici din Dobrogea: Macrobie, Gordian, Ilie, Zotic, Lucian și Valerian     (13 septembrie) și Slujba și Acatistul Sfinților Mucenici Chiril, Chindeu și Tasie din Axiopolis (26 aprilie), precum și includerea acestor texte în cărțile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române.
  3. S-a luat act de propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Ardealului de canonizare a părintelui Arsenie Boca și de documentația înaintată în acest sens. A fost aprobată transmiterea acestei propuneri Subcomisiei sinodale pentru canonizarea sfinților români. Această comisie va invita specialiști din diferite domenii de competență să redacteze referate privind canonizarea părintelui Arsenie Boca din perspectiva expertizei lor teologice, de pictură bisericească și de discipli­nă monahală. De asemenea, vor fi evaluate și referate ale cercetătorilor istorici permanenți desemnați de mitropolii să cerceteze documentele CNSAS pentru a prezenta activitatea părintelui Arsenie Boca în perioada 1945-1989. Până la luarea unei decizii finale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe recomandă clericilor și credincioșilor – indiferent dacă susțin canonizarea sau se opun acesteia – să aștepte cu rugăciune și răbdare rezultatul final al subcomisiei sinodale, evitând atât idealizarea excesivă a persoanei părintelui Arsenie Boca, cât și denigrarea lui. Canonizarea sfinților, fiind un proces anevoios, nu se face în pripă sau sub emoții de moment, mai ales când este vorba despre persoane trecute de curând la Domnul, iar mărturiile prezente despre acestea sunt contradictorii.
  4. În perspectiva alegerilor prezidențiale din anul 2019 și a celor locale și parlamentare din anul 2020, au fost reafirmate principiile enunțate în mai multe rânduri de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române cu privire la responsabilitatea clericilor pentru păstrarea neutralității politice în perioada electorală.

Patriarhul României, la 12 ani de la întronizare

Nr. 555-556// în / de

Catedrala Patriarhală s-a dovedit neîncăpătoare pentru mulțimea de ierarhi, preoți, monahi și laici veniți luni, 30 septembrie, să se roage în comuniune cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la împlinirea a 12 ani de patriarhat. La sărbătoarea Sfântului Ierarh Grigorie Luminătorul, Patriarhul României a săvârșit Sfânta Liturghie împreună cu un sobor de ierarhi membri ai Sfântului
Sinod. În continuare a fost oficiată o slujbă de Te Deum, după care în Sala „Europa Christiana” a Palatului ­Patriarhiei a avut loc un moment aniversar.

 

La sfintele slujbe săvârșite în Catedrala Patriarhală au participat membri ai Admi­nis­trației Patriarhale și eparhiale, reprezentanţi ai autorităților centrale şi locale, personalităţi ale vieţii publice și culturale româneşti. Răspunsurile liturgice au fost oferite din cafasul catedralei de Grupul psaltic „Tronos”. La momentul chinonicului, psalții dirijați de arhid. Mihail Bucă au evocat prin cântare tradițională viața satului românesc și istoria poporului nostru.

Solemnitatea Sfintei Liturghii s-a prelungit cu săvârșirea unui Te Deum, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Bisericii Ortodoxe Române şi a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel în cei 12 ani de rodnică slujire patriarhală.

 

Principalele realizări
în cei 12 ani de patriarhat

În cuvântul aniversar rostit la final în numele ierarhilor membri ai Sfântului Sinod, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a amintit câteva dintre liniile directoare ale începutului misiunii Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. „Întronizarea Preafericirii Voastre a fost un act de preamărire a lui Dumnezeu în Biserica Ortodoxă a poporului român și ne amintim cu recunoștință de promisiunea pe care ați făcut-o mai întâi de a păstra moștenirea luminoasă a înaintașilor Preafericirii Voastre în tronul de patriarh, a tuturor ierarhilor care v-au precedat, a slujitorilor, a cinului monahal și a poporului dreptcredincios. În același timp, ați înțeles că nu tot poporul poate să intre în locașurile de închinare, care, deși s-au înmulțit, sunt destul de puține pentru mulțimea solicitărilor duhovnicești ale poporului nostru. Și ați dorit atunci să prelungiți mesajul Evangheliei slavei lui Hristos către bisericile din sufletele credincioșilor din cătune, din patul de suferință, din spitale, de la locul de serviciu și chiar de pe stradă, conducând automobilul. Ați gândit că este necesară unitatea de mărturisire de la Altarul lui Hristos spre altarul fratelui, cum ne învață dumnezeiescul Ioan Gură de Aur, care în plus ne spune că Biserica este spital, și niciodată tribunal”.

Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian a subliniat și o seamă de roade concrete ale acestor 12 ani de păstorire patriarhală: dezvoltarea Centrului de Presă BASILICA (Radio TRINITAS, TRINITAS TV, „Ziarul Lumina“ și „Lumina de Duminică~, Agenția de știri BASILICA, Biroul de presă); adoptarea unui nou Statut și elaborarea unor regulamente noi ale Bisericii Ortodoxe Române; lupta pentru menți­nerea orei de religie în școlile de stat; promovarea activităților cu tineretul; canonizările de sfinți români; înființarea de noi eparhii și vizitele pastorale din diasporă; Catedrala Națională, sfințită în Anul Centenar. „Care sunt principalele împliniri, cu voia lui Dumnezeu, cu jertfelnica slujire și neodihna Preafericirii Voastre în mijlocul ierarhilor Sfântului Sinod, al clerului, al cinului monahal, al credincioșilor, al tinerilor și al tuturor românilor? În primul rând ați considerat prelungirea Casei lui Dumnezeu spre o casă atotcuprinzătoare, Centrul de Presă BASILICA, un mod de a prelungi eclesiologia, slujirea liturgică, slujirea educațională, slujirea culturală și slujirea social-filantropică la modul real. Ați împrumutat glasul Păstorului Hristos și ni l-ați dat mai departe nouă prin postul de radio TRINITAS, care stă sub undele iubirii Preasfintei Treimi. El este fără îndoială nu numai vocea speranței, ci vocea lui Hristos către toate sufletele care s-au unit mai mult în rugăciune, în credință, în fapte bune și în iubire de Dumnezeu și de aproapele prin Radio TRINITAS, inițiat în Moldova și adus pe Colina Bucuriei ca să vibreze în toate sufletele românilor. Icoana slujirii frumoase și armonioase de aici din catedrală și de pretutindeni se evidențiază prin imagine. Trăim într-o lume a ima­ginii. Televiziunea TRINITAS propune o imagine smerită, purificată, niciodată îndreptată de cineva împotriva altcuiva, și adunarea tuturor faptelor frumoase într-un buchet. Lumina autentică a cuvântului scris în perioada cuvântului fugitiv, lupta pentru cuvântul «lumină», scris din fapte bune, se numește cotidianul «Ziarul Lumina», unic în Ortodoxie, și care de astăzi culege toate faptele bune din toată România, de la creștini slujitori și români adunate și luminate și către creștini iarăși date. Biroul de presă, de asemenea, încearcă pe cât este cu putință să dea răspunsul blând al faptelor, împotriva unor tendințe de a folosi cuvântul împotriva fratelui. Centrul de Presă al Patriarhiei Române este o formă de ­reconciliere prin cuvânt și prin chemare duhovnicească a tuturor fraților de pe poziții diferite să vadă sufletul, realitatea, frățietatea și unitatea noastră în Biserică și în poporul român, un popor deschis către popoarele lumii. De asemenea, ați luptat ca nimeni altul în cadrul Administrației Patriarhale, în simfonie deosebită cu Ministerul Educației Naționale, pentru păstrarea cu orice chip a orei de religie, ca suflu real al Domnului Hristos, Învățătorul lumii, pentru creșterea echilibrată a copiilor. Ați promovat foarte mult activitățile tineretului, România devenind un centru al întâlnirilor internaționale ITO, binecuvântate și inspirate de Preafericirea Voastră, cea mai recentă desfășurându-se în cadrul Mitropoliei Olteniei”.

 

„Bucuria rodirii vine din osteneală”

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit Preabunului Dumnezeu pentru această zi binecuvântată, nu­meroșilor ierarhi prezenți, precum și Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian pentru coerența prezentării realizărilor din ultimii ani și a impactului lor asupra societății românești: „Este datoria noastră să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru toate, pentru că toată darea cea bună și tot darul vin de Sus, de la Părintele luminilor. I-am mulțumit lui Dumnezeu prin Sfânta Liturghie, prin Te Deum, dar Îi mulțumim pururea și prin rugăciunile care se săvârșesc de fiecare dată nu numai aici în catedrală, ci și în toate eparhiile. Mulțumim celor 38 de ierarhi care au fost astăzi prezenți aici și ne rugăm lui Dumnezeu să le dăruiască bucuria rodirii, singura bucurie adevărată în lumea aceasta, căci bucuria rodirii vine din osteneală. Să continuăm lucrările bune începute, pentru că numai împreună putem să păstrăm duhul comuniunii, Duhul Sfânt care ne transmite, ne împărtășește iubirea Preasfintei Treimi”.

Preafericirea Sa a ținut cu acest prilej să mulțumească pentru prezență domnului Victor Opaschi, secretar de stat în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte, membrilor autorităților Statului și ai diferitelor instituții bisericești și sociale, colaboratorilor din Administrația Patriarhală și eparhială, clericilor și laicilor prezenți la eveniment.

Ca semn al aprecierii colective, Înaltprea­sfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian i-a dăruit Preafericirii Sale o
icoană cu chipul Maicii Domnului cu Pruncul Iisus și un buchet cu flori, despre cel din urmă Preafericitul Părinte Patriarh Daniel spunând că este „icoana tuturor celor adunați în biserică, florile credinței”. În încheierea evenimentului festiv, doi copii i-au înmânat Preafericirii Sale buchete cu flori.

Moment aniversar
în Sala „Europa Christiana”

În continuare, în Sala „Europa Chris­tiana” a Palatului Patriarhiei, ierarhii membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, membrii Permanenței Consiliului Național Bisericesc și ai Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, profesori de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, protoiereii din cadrul eparhiei şi alţi invitaţi au audiat mesajele de felicitare adresate Preafericirii Sale la împlinirea a 12 ani de patriarhat, din partea reprezentanţilor instituţiilor statului.

Au transmis mesaje de felicitare Sergiu Nistor, consilier prezidenţial, care a citit mesajul domnului Klaus Werner Iohannis, preşedintele României; Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor; Natalia Intotero, ministrul pentru românii de pretutindeni; Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte; Florin
Lixandru, secretar de stat în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale; Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti şi membru al Comisiei pentru învăţământ a Senatului.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a mulţumit tuturor celor care au transmis mesaje de felicitare, de încurajare şi de apreciere. La final, toţi invitaţii au primit din partea Patriarhului României volumul Preafericirii Sale, intitulat „Credinţa şi educaţia: principalele lumini ale vieţii”. „În acest volum sunt publicate toate luările de poziţie ale Bisericii Ortodoxe şi cultelor din România în privinţa orei de religie. Este o carte în care noi am adunat şi foarte multe idei exprimate cu prilejul începutului anului şcolar şi universitar şi cu prilejul întrunirilor internaţionale ale tinerilor ortodocşi. Exprimăm recunoştinţă sau mulţumire adusă lui Dumnezeu, dar şi oamenilor prin care Dumnezeu lucrează spre binele Bisericii şi spre binele societăţii româneşti. Numai împreună vom putea ajuta România şi poporul român pentru ca acesta să fie un popor demn, într-un context european şi într-un context universal. Uneori, sportivii noştri sunt semne încurajatoare şi desigur această apreciere trebuie să ne facă pe toţi mai dinamici, în înţelesul de a fi harnici, darnici şi înţelepţi.
Ne rugăm Preasfintei Treimi să ne binecuvânteze şi să ne dăruiască sănătate şi mântuire, pace şi bucurie”, a spus Preafericirea Sa.

Din partea colaboratorilor din Admi­nistrația Patriarhală și din Consiliul eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Întâistătătorul Bisericii noastre a primit un coş cu flori.