Proclamarea Anului omagial şi comemorativ 2019 în Patriarhia Română

Document citit în Catedrala Patriarhală, marţi, 1 ianuarie 2019

 

În şedinţele sale de lucru din 4-5 iulie 2017 şi 25 octombrie 2018, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât:

Declară anul 2019, în Patriarhia Română, drept „Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)” și „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești”.

Aprobă programul-cadru (teologic-educațional, cultural și mediatic) intitulat „2019 – Anul omagial al satului românesc (al preo­ților, învățătorilor și primarilor gospodari) și Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bise­ricești”.

Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române (Radio TRINITAS, TRINITAS TV, Ziarul LUMINA) va realiza programe și emisiuni, filme documentare, materiale publicistice etc., pentru promovarea, în anul 2019, a „Anului omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)” și a „Anului ­comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești” în ­Patriarhia Română.

Realizarea de studii, comentarii, bibliografii și cărți de reflec­ție cu conținut biblico-patristic, moral, liturgic, catehetic, pastoral, social-filantropic, intercreștin, cultural-educativ și istoric pentru prezentarea „Anului omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)” și a „Anului comemorativ al patriarhilor ­Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești” în Patriarhia Română.

La nivelul Patriarhiei Române se va organiza un simpozion in­ternațional, cu invitați din celelalte Biserici ­Ortodoxe surori, având tema: „Traducători și traduceri în limbi verniculare de texte biblice, patristice și liturgice în Biserica Ortodoxă”.

La nivelul eparhiilor și al instituțiilor de învățământ teologic se vor organiza dezbateri, colocvii și seminarii pe tema: „2019 – Anul omagial al satului românesc 
(al preoților, învățăto­rilor și primarilor gospodari) și Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești”.

Patriarhia Română va organiza un simpozion național dedicat temei „2019 – Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)”, precum și dezbateri, colocvii și seminarii în eparhii și institu­țiile de învățământ teologic pentru valorificarea moștenirii istorice, culturale și spirituale caracteristice satului românesc autentic.

În cursul anului 2019, în Biserica Ortodoxă Română, vor fi organizate colocvii și simpozioane, precum și întâlniri, expoziții, mărturii, evocări ale unor renumiți preoți, învățători și primari gospodari din satul românesc, precum și ale patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și ale traducătorilor de cărți biseri­cești.

La Conferința pastoral-misionară semestrială din primăvara anului 2019 se va trata tema „2019 – Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățăto­rilor și primarilor gospodari)”, iar la Conferința pastoral-misionară semestrială din toamna anului 2019 se va trata tema „2019 – Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești” în Patriarhia Română, cu posibilitatea aprofundării acestora și la conferințele preoțești administrative lunare pe care le va stabili fiecare eparhie, precum și în cadrul cercurilor pastorale.

În luna octombrie din anul 2019, la Palatul Patriarhiei, se va organiza o ședință solemnă a Sfântului Sinod cu tema „Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)” și „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți biseri­cești” în Patriarhia ­Română.

 

Preşedintele Sfântului Sinod

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

2019 – Anul satului românesc și al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu

În prima zi a anului calendaristic, marți, 1 ianuarie 2019, la Catedrala Patriarhală, Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și Prea­sfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de soborul de preoți și diaconi. După rostirea Sfintei Evanghelii (Luca 2, 20-21; 40-52), Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a reliefat înțele­surile duhovni­cești ale praznicului Tăierii-împrejur după trup a Pruncului Iisus Hristos, petrecut la opt zile de la Naşterea Sa. În cuvântul de învățătură, Patriarhul României a evidențiat cultura și faptele credinței marelui părinte și învățător al Bisericii, Sfântul Vasile cel Mare, care a creat o tradiție în Răsărit și Apus a operei filantropice a Bisericii.

După Sfânta Liturghie, a fost săvârșit Te Deum-ul la Anul Nou de către Prea­sfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, înconjurat de un sobor de slujitori. La finalul slujbei de Te Deum a avut loc proclamarea solemnă a anului 2019 drept „Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)” și „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bise­ricești”. Actul oficial de proclamare a fost citit de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod. În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh ­Daniel a rostit un cuvânt legat de procla­marea Anului omagial și comemorativ 2019 și a prezentat icoana omagială a Cinei de la Emaus, pentru că în acel sat Domnul Iisus Hristos S-a făcut cunoscut ucenicilor la frângerea pâinii. Psalți din Grupul „Tronos” al Catedralei Patriarhale au intonat o cântare compusă special de pr. Cristian Alexandru pentru omagierea satului românesc.

 

Ședința anuală de lucru a Adunării Naționale Bisericești

În Palatul Patriarhiei din București a avut loc miercuri, 20 februarie, ședința anuală de lucru a Adunării Naționale Bisericești, sub președinția Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. După lucrările comisiilor per­manente, au fost prezentate în ședință plenară referatele asupra Raportului general anual al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2018, privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română (sinteză).

 

În deschiderea ședinței de lucru a organismului central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române, Preasfințitul Părinte Ioan Casian, Episcopul ortodox român al Canadei, a săvârșit o slujbă de Te Deum în Catedrala Patriarhală, în pre­zența ierarhilor Sfân­tului Sinod și a membrilor clerici și mireni ai Adunării Națio­nale Bise­ricești. Răspunsurile liturgice au fost oferite de membri ai Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, condus de arhid. protopsalt Mihail Bucă.

Ședința de lucru a Adunării Naționale Bisericești avut loc în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei. După citirea Apelului nominal de către secretarul general, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de deschidere, cu referire specială la rapor­tul-sinteză intitulat „Catedrală Națională și lucrare socială”.

„Acest raport prezintă în mod sintetic, concentrat, activitatea pastoral-liturgică și administrativă, cultural-misionară și social-filantropică a Bisericii Ortodoxe Române în «Anul omagial al unității de credință și de neam» și «Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918». Evenimentul cel mai important a fost sfințirea Altarului Catedralei Națio­nale, care reprezintă spiritualitatea românească și unește simbolic iubirea față de Dumnezeu a poporului român cu recu­noștința datorată eroilor neamului și înaintașilor. Catedrala a fost un simbol de cinstire deosebită din partea Bisericii a Centenarului Marii Uniri din 1918. […] Activitatea social-filantropică a Bisericii noastre la nivelul Patriarhiei Române a continuat și a avut o încărcătură deosebită, arătând că ne ocupăm nu numai de zidirea de locașuri sfinte, ci și de zidirea duhovnicească a Bisericii din sufletele oamenilor, prin educație, prin slujire liturgică și în mod deosebit prin opera filantropică. Pentru susţinerea întregii activităţi de asistență socială și filantropică şi pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2018, la nivelul Patriarhiei Române, a fost cheltuită suma de 114.142.717,61 lei. În această sumă nu intră cheltuielile privind o mulțime de activităţi caritabile ale parohiilor şi mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor și săracilor, care nu au fost cuantificate financiar şi, ca atare, nici raportate sistematic centrelor eparhiale”, a evidențiat Preafericirea Sa.

După suspendarea ședinței plenare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a invitat pe membrii ­Adunării Naționale Bise­ri­cești să participe la ședin­țele comisiilor permanente repartizate în diferite saloane ale Palatului Patriarhiei: Comisia administrativ-juridică și de validare; Comisia socială și pentru comunicații media; Comisia culturală și educațio­nală; Comisia economică, bugetară și de patrimoniu imobiliar (bunuri bise­ricești); Comisia pentru românii ortodocși de peste hotare și pentru relații externe bisericești.

După întocmirea referatelor de către comisiile permanente, ședința plenară a fost reluată în Aula Magna „Teoctist Patriarhul”, în cadrul căreia raportorii au prezentat rezultatele lucrărilor comisiilor. În continuare, au fost invitați să ia cuvântul mem­bri delegați de Adunările eparhiale din țară şi din vecinătatea graniţelor în Adunarea Națio­nală Bisericească.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a mulţumit tuturor membrilor Adunării Naţionale Bisericeşti prezenţi, raportorilor, precum şi celor care au redactat textele citite în cadrul întrunirii. „S-a făcut o prezentare de ansamblu a multor lucrări, iar toate acestea arată conştiinţa eclesială, responsabilitatea socială şi elanul misionar al Bisericii. Însă, în raport cu ceea ce mai este de făcut, adică în raport cu câtă lume ar mai trebui ajutată în domeniul activităţilor social-filantropice, construcţii şi reparaţii de biserici ş.a., mai avem foarte multe de făcut. În general, ne uităm la ce am făcut, ca să mulţumim lui Dumnezeu şi oamenilor şi îndată după aceea ne gândim câte mai avem de făcut, ce este încă necesar […]. Trebuie să ne încurajăm unii pe alţii, să ne ajutăm mai mult. Există posibilităţi de solidaritate mai mare între parohiile mai înstărite şi cele mai sărace, între eparhiile mai înstărite şi cele mai sărace. Aceste întâlniri ale noastre ne arată că avem nevoie de mai multă solidaritate”, a subliniat Întâi­stătătorul Bisericii noastre.

În urma supunerii la vot, au fost aprobate hotărârile ședinței.

Toţi cei prezenţi au primit, la ieşirea din Aula Magna „Teoctist Patriarhul”, din partea Patriarhului României, mai multe cărţi apărute la Editurile Patriarhiei Române.

Ședința de constituire a Adunării Naționale Bisericești pentru legislatura 2018-2022 a avut loc în 29 septembrie 2018. Adunarea Naþionalã Biseri­ceascã este organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române, pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice și patrimoniale.

Catedrală Naţională şi lucrare socială

Raportul general anual al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2018 privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română (sinteză)

Activitatea internă şi externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2018, proclamat în Patriarhia Română drept „Anul omagial al unității de credință și de neam“ şi „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918“, este sintetizată şi prezentată din punct de vedere pastoral-liturgic şi administrativ, cultural-misionar şi social-filantropic.

 

  1. Activitatea pastoral-liturgică 
şi administrativă

Printre evenimentele importante din viața Bisericii Ortodoxe Române în anul 2018, din punct de vedere pastoral-liturgic, evocăm:

– sfințirea Altarului Catedralei Naționale, edificiu reprezentativ al spiritualității românești, care unește simbolic iubirea față de Dumnezeu a poporului român cu recunoștința datorată Eroilor Nea­mului și înaintașilor (duminică, 25 noiembrie);

– oficierea, de către Patriarhul României, a primei slujbe de pomenire pentru Eroii Neamului în Catedrala Națională (sâmbătă, 24 noiembrie);

– activităţile sacramental-liturgice: 6.159 Sfinte Liturghii; 1.377 alte Sfinte Taine; 645 hirotonii de preoți și diaconi pentru parohii și mănăstiri; 129 sfințiri de biserici noi și 247 resfințiri de biserici restaurate; 3.611 ierurgii și slujiri misionare; 134 sfințiri și inaugurări de așezăminte eclesiale noi și 72 resfințiri de așe­zăminte eclesiale restaurate sau reparate; 7.682 vizite pastorale în parohii/filii, mă­năstiri/schi­turi, școli teologice, așeză­minte sociale și medicale; 506 conferințe preo­țești pastoral-misionare și administrative; 54 sinaxe monahale eparhiale și mitropolitane; 613 vizite canonice efectuate de Patriarhul României și de ceilalți ierarhi ai Sfântului Sinod, precum și pelerinaje cu sfinte moaște în diferite eparhii; 654 participări și susțineri de comunicări la conferințe, simpozioane, seminarii (în țară – 580 și în străinătate – 74); 20.186 primiri oficiale și audiențe acordate, precum și 1.804 zile activitate de teren, desfășurată de episcopii-vicari și arhiereii-vicari;

– manifestările prilejuite de proclamarea solemnă a canonizării Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, și a Sfântului Gheorghe Pelerinul (Catedrala Mitropolitană din Iași, 24-25 martie 2018);

– participarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Șe­dința solemnă comună a Senatului și Camerei Deputaților pentru Celebrarea Centenarului Unirii Basarabiei cu România (27 martie 2018), precum și la manifestările naționale organizate la Alba Iulia și dedicate Centenarului Marii Uniri de la 1918 (1 decembrie 2018);

– participarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Confe­rința internațională „România și evenimentele istorice din perioada 1914-1920. Desăvârșirea Marii Uniri și Întregirea României”, organizată de Academia Română și Președinția României (Ateneul Român, 18 septembrie 2018);

– participarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Sesiunea omagială a Academiei Române, dedicată Centenarului Unirii Basarabiei cu România (26 martie), și la Ședința solemnă a Camerei Deputaților și Senatului, consacrată celebrării Centenarului Marii Uniri (Palatul Parlamentului, 28 noiembrie 2018);

– participarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Întâlnirea Internațională a Tinerilor Orto­docși, organizată la Sibiu, în perioada 6-9 septembrie 2018. Evenimentul a reunit peste 3.000 de tineri, din țară și din străinătate, și a avut tema: „Unitate. Credință. Neam”;

– în data de 15 februarie 2018, Sfântul Sinod l-a ales pe părintele arhimandrit Atanasie (Tudor) Rusnac în demnitatea de Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, cu titulatura: de Bogdania;

– în ziua de 15 februarie 2018, Sfântul Sinod l-a ales pe părintele arhimandrit Teofil (Petru) Roman în demnitatea de Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, cu titulatura: de Iberia;

– în ziua de 24 mai 2018, Sfântul Sinod l-a ales pe Preasfințitul Părinte Antonie de Orhei (Telembici), Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, în demnitatea de Episcop de Bălți;

– în data de 24 mai 2018, Sfântul Sinod l-a ales pe părintele arhimandrit Veniamin (Veaces­lav) Goreanu în demnitatea de Episcop al Basarabiei de Sud;

– în 24 mai 2018, Sfântul Sinod l-a ales pe părintele arhimandrit Timotei (Cristian-Simion) Bel în demnitatea de Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului;

– declararea, de către Sfântul Sinod, a anului 2020 ca „Anul omagial al pastorației părinților și copiilor“ și „Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români“ în Patriarhia Română;

– aprobarea canonizării Episcopului Dionisie Erhan al Cetății Albe-Ismail (1868-1943) (zi de pomenire 17 septembrie);

– aprobarea înscrierii în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Sfintei Matrona de la Moscova (zi de pomenire 2 mai);

– aprobarea înscrierii în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a cinstirii Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Siriaca”, de la Mănăstirea Ghighiu, Arhiepiscopia Bu­cu­reștilor (pomenire în ziua praznicului Izvorului Tămăduirii) și a cinstirii Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Îndrumătoarea”, de la Mănăstirea Neamț, Arhiepiscopia Iașilor (zi de pomenire 9 iulie).

În plan administrativ au fost organizate: 3 ședințe de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române; 1 ședință solemnă a Sfântului Sinod; 1 şedinţă de lucru a Consiliului Naţional Bisericesc; 1 şedinţă de lucru a Adunării Naţionale Bisericeşti; 1 ședință de constituire a Adunării Naționale Bisericești (mandatul 2018-2022); 46 de ședințe de lucru ale Permanenței Consiliului Național Bisericesc.

 

  1. Activitatea cultural-misionară

Principalele activități ale Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern, raportate prin Sectorul relații bisericești şi interreligioase, au vizat, pe de o parte, legăturile sale tradiționale cu Bisericile Ortodoxe surori, iar pe de altă parte, promovarea rela­țiilor de respect şi cooperare intercreştină şi interreligioasă, inclusiv prin intermediul comuni­tă­ților ortodoxe române din străinătate, după cum urmează:

participarea delegaţiei Patriarhiei Ecumenice, condusă de Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului, şi a delegaţiei Mitropoliei de Patra, condusă de Înaltprea­sfinţitul Părinte Mitropolit Hrisostom, la sfinţirea Catedralei Naţionale, în data de 25 noiembrie 2018;

participarea delegaţiei Patriarhiei Ierusalimului, condusă de Preafericitul Părinte Patriarh Teofil III, la manifestările prilejuite de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, O­cro­titorul României, hramul Catedralei Naţionale (30 noiembrie 2018) şi la Ziua Naţională a României (Alba Iulia, 1 decembrie 2018);

participări ale unor ierarhi şi profesori de teologie la evenimente organizate de celelalte Biserici Ortodoxe surori: manifestările dedicate Sfântului Apostol Pavel (Veria, Grecia, 26-29 iunie 2018); a XXX-a Consfătuire a repre­zentanților Bisericilor Ortodoxe și ai Sfintelor Mitropolii pe teme de erezii și parareligii, cu tema Considerații eretice despre Sfintele Taine (Leptokarya-Pireia, 22-24 octombrie 2018).

Grija pentru românii orto­docși din țările vecine şi din diasporă a continuat şi s-a dezvoltat şi în anul 2018, în prezent fiind înregistrate 14 eparhii, cu 1.303 de parohii şi filii, deservite de 1.098 de clerici, care desfășoară ample programe pastorale, culturale şi sociale. În cadrul acestor parohii şi comunități ortodoxe românești, au fost oficiate, în cursul anului 2018, 26.008 botezuri, 5.132 cununii şi 3.504 înmormântări.

Dintre activitățile Bisericii Ortodoxe Române în plan teologic-educațional în anul 2018, men­ționăm:

– organizarea celui de-al 8-lea Congres Național al Facultăților de Teologie Ortodoxă din Patriarhia Română (Oradea, 8-10 octombrie 2018);

– implementarea Programului Naţional de Tabere pentru Tineret Tradiție şi noutate (iulie – august 2018), ediția a 3-a, în colaborare cu centrele mitropolitane, având ca beneficiari 172 de tineri;

– organizarea a două pelerinaje în Ţara Sfântă adresate tinerilor;

– implementarea unui proiect educațional-catehetic în Italia, în colaborare cu Fundația World Vision România şi Episcopia Ortodoxă Română a Italiei;

organizarea unor evenimente cu caracter naţional şi internaţional: Concursul naţional cultural-artistic Unirea: libertate şi unitate, 21 noiembrie 2017 – 21 mai 2018; Concursul naţional Icoana ortodoxă – lumina cre­dinței, ediția a 7-a, 1 februarie – 21 mai 2018; Congresul național de teologie Unitate eclesială şi unitate naţională. Aspecte istorice şi teologice, Palatul Patriarhiei, 20-24 mai 2018; Congresul naţional Hristos împărtăşit copiilor, ediţia a 11-a, Centrul social-pastoral „Sfânta Cruce”-Caraiman, 17-19 septembrie 2018; Festivalul-concurs național de muzică bisericească Lăudați pe Domnul!, ediția a 11-a, 1 martie – 27 octombrie 2018;

– au fost semnate trei noi contracte de finanţare pentru proiectul Alege şcoala!, desfăşurat de Patriarhia Română în parteneriat cu Fundația World Vision România, pentru o nouă perioadă de 3 ani, începând cu data de 20 aprilie 2018, cu o valoare totală de 24.928.126,84 lei.

În anul şcolar 2017-2018, au predat disciplina religie 6.384 de profesori, dintre care 4.384 titulari, 148 titulari de altă specialitate, care au în completarea normei ore de religie, şi 1.852 suplinitori; 1.309 sunt clerici, 4.935 laici cu studii teologice şi 140 laici cu alte studii. Dintre profesorii de religie, 840 sunt debu­tanți, 1.363 au obținut definitivatul în învățământ, 1.485 gradul didactic II, 2.512 gradul didactic I, iar 184 au doctoratul în teologie. În Inspectoratele Șco­lare Județene, şi-au desfăşurat activitatea specifică 42 inspectori de religie, dintre care 40 cu studii de specialitate şi 2 cu alte studii.

Pentru dezvoltarea cooperării în vederea susținerii şi îmbu­nătățirii orei de religie, la nivelul întregii țări, în anul 2018, au fost încheiate 5.185 parteneriate între parohii şi școli, în cadrul cărora au fost desfăşurate activităţi şcolare şi extraşcolare diverse.

În cadrul Patriarhiei Române funcţionează 28 de seminarii teologice; 7 licee teologice ortodoxe; un liceu pedagogic şi un liceu tehnologic, având clase de teologie. În anul şcolar 2017-2018, au fost şcolarizaţi 4.517 elevi la nivel liceal; dintre cei 1.135 elevi în clasa a XII-a, 889 au obţinut diplomă de bacalaureat. În şcolile teologice preuniversitare au fost şcolarizaţi 113 elevi din afara graniţelor ţării, 86 provenind din Republica Moldova, 22 din Ucraina, 4 din Serbia şi 1 din Italia. În anul şcolar 2018-2019, au fost înscrişi în clasa a IX-a 1.135 elevi, iar pentru anul şcolar 2019-2020 au fost solicitate 1.415 locuri.

În cadrul unităţilor de învăţământ teologic ortodox preuniversitar îşi desfăşoară activitatea didactică 1.028 de profesori; dintre aceştia, 582 sunt titulari, 446 sunt suplinitori, iar 91 dintre profesori sunt doctori în teologie. Fondurile alocate acestor şcoli au fost în valoare totală de 369.500 de lei, dintre care 219.500 de lei au fost investiţi de centrele eparhiale.

În cuprinsul Patriarhiei Române funcţionează 11 facultăţi de teologie (Bucureşti, Iaşi, Sibiu, Craiova, Cluj, Constanţa, Târgovişte, Piteşti, Alba Iulia, Arad şi Oradea) şi 4 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi (Timişoara, Galaţi, Baia Mare şi Reşiţa).

În anul universitar 2017-2018, au fost şcolarizaţi 4.521 studenţi. În anul 2018, au absolvit 953 de studenţi, iar în anul universitar 2018-2019 s-au înscris 1.324. În cadrul specializării Teologie Pastorală au fost şcolarizaţi 3.285 de studenţi, iar 659 absolvenţi au obținut diplomă de ­li­­cenţă. În anul universitar 2017-2018, numărul masteranzilor a fost de 1.963, dintre care 801 absolvenți, iar în anul universitar 2018-2019 s-au înscris 1.087. Studiile de doctorat se organizează în opt centre universitare, fiind înscrişi în prezent 373 de doctoranzi, dintre care 176 în anul universitar 2018-2019 (în anul I). În anul universitar 2017-2018, 67 de doctoranzi au obţinut titlul de doctor în teologie.

În anul universitar 2017-2018, 360 de cadre didactice au activat în cadrul învăţământului teologic superior, dintre care 72 profesori, 93 conferenţiari, 147 lectori, 48 asistenţi. În prezent, sunt înscrişi la facultăţile de teologie din cadrul Patriarhiei Române 55 de cetăţeni străini (printre care şi etnici români, 28 din Republica Moldova), atât la studii universitare, cât şi postuniversitare.

În Patriarhia Română, cu binecuvântarea Sfântului Sinod, există două asociaţii de tineri: Asociaţia Studenţilor Creștin-Orto­docși Români (ASCOR) şi Liga Tinerilor Creștin-Ortodocși Români (LTCOR), cu filiale în toate centrele universitare din ţară. De asemenea, există 86 de asociaţii şi ONG-uri de tineret care îşi desfăşoară activitatea în eparhii, cu binecuvântarea chiriarhului, şi 131 grupuri de tineri. Centrele eparhiale, prin departamentul de tineret, au iniţiat 148 de proiecte, cu scopul apropierii tinerilor de Biserică.

În contextul „Anului omagial al unităţii de credinţă şi de neam“ şi „Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918“, Sectorul cultură şi patrimoniu religios a participat la diferite manifestări culturale, congrese şi simpozioane, organizate de Academia Română, muzee, biblioteci și alte instituții culturale și bisericești, prezentând mesaje, comunicări, conferințe, precum: „Rolul preoțimii româ­nești în Primul Război Mondial”, în cadrul vernisajului expoziției „Averescu și Prezan – mareșalii României Mari” – Muzeul Național de Istorie a României; „Devenirea statală a poporului român”, la sediul Inspectoratului Jandarmeriei Bu­curești; „Unirea Basarabiei cu România”, organizată de Academia Oamenilor de Știință din România la Palatul Parlamentului; „Starea noastră de conștiință în Anul Centenar al Marii Uniri”, la filialele ASCOR București şi Cluj-Napoca.

De asemenea, în cadrul grilei de programe a postului de televiziune TRINITAS TV al Patriarhiei Române, Sectorul cultură şi patrimoniu religios a realizat mai multe emisiuni, precum: „Biserica Ortodoxă Română și Marea Unire”, „Comori ale Ortodoxiei” ş.a.

Comisia de pictură bisericească, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte, a organizat Conferința națională Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească, cu tema Patrimoniul Național Bisericesc: Mărturie vie a unității de credință și de neam.

În anul 2018, Radio TRINITAS a lansat rubricile „Oamenii Unirii”, „Drumul spre Unire”, „Minutul Marii Uniri”, „Memoria liturgică” și „Români despre România”, prin care a edificat publicul cu privire la personalitățile implicate în procesul reîntregirii nea­mului românesc, dar și la contextul care a dus la înfăptuirea celui mai mare proiect de țară din istoria noastră.

Radio TRINITAS a organizat, în 2018, Concursul de creație literară „100 de ani în 1000 de cuvinte”, adresat elevilor de gimnaziu și liceu. Elevii câștigători au fost premiați de Patriarhul României, în cadrul evenimentului organizat în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, în ziua de 4 decembrie 2018. În data de 7 iunie 2018, Radioul Patriarhiei Române a obținut, în cadrul concursului organizat de Consiliul Național al Audiovizualului, frecvența de 92 MHz pentru localitatea Gura Humorului. În prezent, Radio TRINITAS emite pe 53 de frecvențe terestre.

Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române a diversificat categoriile de producții, cea mai importantă creștere fiind cea a filmelor documentare (19), atât cu tematică religioasă, cât și laică, prezentate în țară și în străinătate. Dintre emisiunile dedicate Centenarului României amintim: „Uni­rea din 1918, Istoria unui ideal”, „100 de adevăruri istorice”, precum şi emisiuni dedicate perso­na­lităților Marii Uniri. În cadrul Jurnalului TRINITAS, au fost difuzate peste 3.500 știri, din care aproximativ 1.900 au fost dedicate Anului omagial și comemorativ 2018.

Conform Asociației Române pentru Măsurarea Audiențelor, în anul 2018, ratingul TRINITAS TV la nivel național a atins 0,118, o creștere de 31% față de 2017.

Cu mijloacele specifice presei tipărite şi cu prezenţa în universul digital prin site-urile web şi paginile din rețeaua Facebook, cele trei publicaţii periodice (cotidianul Ziarul Lumina, săptămânalul Lumina de Duminică şi revista de informaţie bisericească Vestitorul Ortodoxiei) şi-au continuat şi în 2018 activitatea de slujire mediatică a Bisericii în societate.

Au fost publicate documentare istorice şi materiale inedite despre contribuția Bisericii Ortodoxe Române la Marea Unire, au fost realizate portrete jurnalistice ale unor personalități marcante, oameni dedicați plenar făuririi, fructificării şi consolidării Marii Uniri de la 1918.

Cu un tiraj lunar mediu difuzat de 22.400 de exemplare, Ziarul Lumina se menține pe locul trei în grupul celor 60 de cotidiene care se tipăresc, în prezent, în România.

Activitatea Agenţiei de ştiri BASILICA s-a concretizat în numărul mare de ştiri, interviuri, documentare şi fotografii, publicate pe site-ul www.basilica.ro. Au fost postate aproximativ 4.500 de articole în limba română, dintre care peste 700 de articole au fost traduse în limba engleză.

Biroul de presă şi relații publice al Patriarhiei Române a contribuit la marcarea Centenarului României prin articole dedicate evenimentului, pre­zența în emisiuni TV și diverse acțiuni culturale.

Anul 2018 a fost și anul în care s-a desfășurat Referendumul pentru redefinirea căsătoriei în Constituție. Alături de toate celelalte structuri ale Bisericii Ortodoxe Române și în mod concertat cu celelalte componente ale Centrului de Presă BASILICA, Biroul de presă, prin repre­zentanții săi, a făcut toate eforturile pentru a explica într-un mod cât mai clar și mai convingător miza referendumului. Din nefericire, campania de dezinformare și demobilizare fără precedent cu care s-au confruntat susţinătorii referendumului a determinat absența de la urnele de vot a unui mare număr de români care erau de acord cu modificarea, dar au fost manipulați sau intimidaţi.

Pentru Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (edituri și tipografii), din punct de vedere statistic, anul 2018 se prezintă astfel: 323 titluri de carte, dintre care 113 titluri inedite publicate de Editurile Patriarhiei Române (dintre acestea 81 sunt titluri de carte teologică, 24 titluri carte de cult, 4 titluri carte patristică şi 4 titluri carte pentru copii şi tineret) şi 18 numere noi din revistele centrale bise­ricești.

În total, Tipografiile Patriarhiei Române au tipărit, împreună, 465.462 exemplare carte. De asemenea, au mai fost realizate: 62.809 Biblii (în diferite formate) şi 40.000 Noul Testament cu Psalmii; 529.273 broșuri, cataloage, ghiduri şi pliante; 485.052 cărți de rugăciuni; 88.300 pastorale; 17.691 felicitări; 807.060 calendare, 646.652 icoane, Ziarul Lumina, Lumina de Duminică, cu suplimentele Lumina Pelerinului, Lumina Educației, Lumina Literară şi Artistică şi Lumina Cărților, precum şi lucrări primite din exterior.

În anul 2018, la Atelierele Institutului Biblic au fost realizate obiectele și veșmintele liturgice necesare pentru Sfințirea Altarului Catedralei Naționale. De asemenea, au mai fost realizate 90 engolpioane – „Ordinul Sf. Ap. Andrei – pentru arhierei”, Chivotul mare din argint – ­macheta Catedralei Naționale, Evan­­ghelia praznicală – din argint cu icoane email, Candela mare suspendată, cizelată manual după un model brâncovenesc, 100 seturi de veşminte preoţeşti, 28 seturi veşminte diaconeşti ş.a.

În cursul anului 2018, Sectorul pelerinaje al Patriarhiei Române a organizat pelerinaje în ţară şi în afara graniţelor ţării (Israel, Iordania, Egipt, Turcia – Cappadocia şi Istanbul, Grecia, Muntele Athos, Italia, Bulgaria, Rusia, Ţările Nordice, Ţările Baltice, Austria, Belgia şi Republica Moldova), la care au participat 39.042 de pelerini (489 pelerinaje interne şi 414 pelerinaje externe).

Sectorul monumente şi construcții bisericeşti al Patriarhiei Române a desfășurat în anul 2018 importante lucrări pentru edificarea Catedralei Naţionale şi pregătirea evenimentului sfințirii din 25 noiembrie. Astfel, au fost realizate în proporție de 94% lucrările de execuție a suprastructurii Ca­tedralei Națio­nale, între cotele 
+ 45,00 m ÷ + 90,00 m, respectiv montarea structurii 
metalice a acoperișului la șapte turle (fără turla principală), absidele de nord și sud și pronaos. A fost executată structura metalică de susținere a celor 6 clopote, care au fost montate; a fost executată și montată pictura în tehnica mozaic a catapetesmei Catedralei Naționale şi s-au executat subsolurile adiacente pe latura de vest, respectiv spațiu liturgic exterior („Peștera Sf. Andrei”);

În anul 2018, Palatul Patriarhiei (Centrul de confe­rințe) a desfășurat 246 de evenimente și a fost vizitat de peste 42.500 de persoane din țară şi străinătate. În anul 2018, cu sprijinul Admi­nistrației Monumentelor și Patrimoniului Turistic – București, au fost reabilitate scările monumentale ale Palatului Patriarhiei.

Sectorul stavropighii patriarhale şi centre sociale, prin echipa de întreținere ARCADA, a continuat lucrările de renovare şi modernizare la Centrul cultural-misionar „Familia”-Pantelimon. În anul 2018 au fost finalizate lucrările de construire, finisare şi dotare a bisericii cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului, „Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul” și „Sfântul Cuvios Teoctist” a Mănăstirii „Sfânta Maria”-Techirghiol, care a fost sfințită în data de 9 decembrie 2018. De asemenea, în data de 7 septembrie 2018, a avut loc sfințirea Centrului social-pastoral „Sfântul Ilie”-Călimăneşti, după finalizarea lucrărilor de renovare a imobilului.

III. Activitatea social-filantropică

În anul 2018, lucrarea social-filantropică și medicală la nivelul eparhiilor Patriarhiei Române a fost desfășurată cu implicarea a 11.568 de persoane, după cum urmează: 29 consilieri eparhiali, 19 inspectori de specialitate și eparhiali, 461 asistenți sociali, 1.486 persoane cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, juriști, psihologi, personal administrativ), dar şi a 9.573 voluntari. Atât în Bucureşti, cât şi în diferite localități din cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, au fost desfășurate activităţi în 815 instituții și servicii sociale.

Diagrama așezămintelor social-filantropice cuprinde: 146 cantine sociale și brutării, 43 instituții care oferă servicii medicale și farmacii, 104 centre de zi pentru copii, 20 centre de zi pentru vârstnici, 47 centre re­zidențiale pentru vârstnici, 31 birouri de asistență socială și centre comunitare, 48 centre de tip familial, 61 grădinițe sociale și after-school, 14 locuințe protejate, 106 centre de informare, de consiliere și centre de resurse, 2 instituții de învățământ pentru adulți, 18 centre de urgență (pentru persoane fără adăpost, pentru victime ale violenței domestice şi pentru victime ale traficului de persoane), 26 campusuri de tabără, 48 centre educaționale și alte 101 instituții/servicii cu specific diferit.

În Patriarhia Română, sunt în derulare 551 proiecte și programe sociale, dintre care: 30 cu finanţare externă, 56 cu finanţare publică, 414 finanțate din fonduri proprii şi 51 cu finanţare mixtă. În așezămintele sociale au primit asistență 104.957 beneficiari, după cum urmează: a) 36.216 copii din așezămintele sociale ale Bisericii Ortodoxe Române, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, sau cu părinţii aflaţi la muncă în alte ţări; b) 4.718 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infectate cu HIV/SIDA; c) 34.329 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate; d) 24.329 şomeri, adulți în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenței familiale, deţinuţi eliberaţi, victime ale calamităților naturale; e) 5.365 din alte categorii.

Asistența religioasă în unităţile militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială este asigurată de 513 preoți, dintre care: 17 preoți în unități ale Ministerului Afacerilor Interne, 82 preoți în unități militare, 33 preoți în sistemul penitenciar şi 381 preoți în spitale, așezăminte de ocrotire socială, unități de învățământ etc. În toate unitățile menţionate mai sus există în prezent 431 biserici şi capele sfințite, iar 78 sunt în diferite stadii de construcţie şi amenajare.

În cadrul Federației Filantropia, au fost obţinute fonduri din partea Organizației Interna­ționale pentru Caritate Creștin-Orto­doxă (International Orthodox Christian Charities – IOCC) pentru 2 proiecte, în valoare de 10.000 de dolari fiecare. Au fost încheiate diverse proiecte de colaborare cu Universitatea VIA College din Danemarca, Misiunea Socială Diaconia a Mitropoliei Basarabiei şi retailerul PROFI România.

Programul „Masa Bucuriei”, care se desfășoară la nivel național în parteneriat cu magazinele Selgros Cash&Carry şi Carrefour România SA constă în donarea săptămânală de bunuri alimentare şi igienico-sanitare pentru centrele sociale; valoarea bunurilor donate prin acest program, în anul 2018, este de 1.086.685 de euro. Pentru acest program, în data de 19.03.2018 a fost semnat contractul cu Columbus Operațional SRL (entitate juridică care reprezintă lanțul de magazine Billa, preluate de Carrefour România SA).

Programul de ajutor alimentar „Gustul binefacerii” este derulat în Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Arhiepiscopia Timișoarei și Episcopia Oradiei, în colaborare cu retailerul Auchan România SA.

Caravana medicală „Sănătate pentru sate”, desfăşurată de voluntarii de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, a realizat 59 deplasări, înregistrând 7.890 de beneficiari. Componenta „Educație şi preven­ție și pentru sănătate”, care este o extensie a campaniei „Sănătate pentru sate”, în cele 52 de ediții organizate de-a lungul anului 2018, a ajuns la 12.000 de beneficiari.

Totodată, din data de 13.01.2018 a început colaborarea Patriarhiei Române cu Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu”, Fundeni, Bucu­rești, pentru Campania de pre­venție și diagnosticare a cancerului de col uterin, fiind organizate până în prezent 9 acți­uni, cu un total de 340 de beneficiare.

Campania națională „Donează sânge! Salvează o viață!” a Patriarhiei Române, care are ca scop informarea şi conștien­tizarea cu privire la nevoia reală de sânge pentru transfuzii din spitalele românești, a beneficiat în anul 2018 de sprijinul a 3.500 de voluntari donatori, ajungând astfel, la nivel național, să recolteze peste 16 tone de sânge. Totodată, voluntarii de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului au sprijinit, în anul 2018, dotarea Centrelor de Transfuzii din Bucureşti, Ploieș­ti şi Constanţa cu aparatură medicală în valoare totală de 72.000 de euro.

În concluzie, în cadrul activităţii filantropice a Bisericii ­Or­­to­doxe Române din anul 2018 au fost acordate ajutoare financiare directe în valoare de 15.986.669,41 lei şi ajutoare materiale în valoare estimată de 38.799.137,58 lei.

Pentru susţinerea întregii activităţi de asistență socială și filantropică şi pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2018, la nivelul Patriarhiei Române, a fost cheltuită suma de 114.142.717,61 lei.

În această sumă nu intră cheltuielile privind o mulțime de activităţi caritabile ale parohiilor şi mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor și săracilor, care nu au fost cuantificate financiar şi, ca atare, nici raportate sistematic centrelor eparhiale.

Aşadar, analizând datele existente în raportul de față, observăm că Biserica Ortodoxă Română a urmărit cu fidelitate responsabilitatea sa majoră privind viața spirituală, educația religioasă a tinerilor şi misiunea social-filantropică. Milostenia materială poate fi hrană pentru cel flămând, haine pentru cei lipsiți de ele, medicamente pentru cei bolnavi, ajutor material pentru cei săraci și altele asemenea. În multe și diferite forme putem arăta iubire milostivă față de semeni, care au nevoie de ajutorul nostru. În mâna întinsă a omului aflat în nevoie sau dificultate trebuie să vedem mereu mâna întinsă a lui Hristos către noi. În chip tainic și duhovnicesc, mâna săracului care ne cere ajutor se întâlneşte cu mâna lui Hristos din noi care oferă acest ajutor celor aflați în nevoie.

Apreciem eforturile spirituale şi materiale ale tuturor celor care sprijină multiplele activități ale Bisericii Ortodoxe Române. Exprimăm recunoștință şi prețuire faţă de toţi cei care ajută Biserica noastră: clerici şi credincioși mireni, autorități centrale şi locale, sponsori şi voluntari.

Ne rugăm lui Dumnezeu să le dăruiască tuturor sănătate şi mântuire, ajutor şi bucurie în viață!

 

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

 

Noi hotărâri ale Sfântului Sinod

În ziua de 21 februarie 2019, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române.

 

  1. Au fost apreciate acțiunile bogate și multiple realizate în Patriarhia Română în Anul Centenar 2018, care au culminat cu evenimentul sfințirii Altarului Catedralei Naționale din data de 25 noiembrie 2018.
  2. Totodată, au fost evidențiate numeroasele activități social-filantropice, în valoare de peste 114 milioane de lei, aproximativ 24 de milioane de euro.
  3. În mod deosebit, au fost apreciate activitățile ierarhilor și clericilor români desfășurate în diasporă și în eparhiile din vecinătatea granițelor țării pentru păstrarea identității, spiritua­lității și culturii române.

Privitor la situația bisericească din Ucraina, Sfântul Sinod a subliniat următoarele aspecte:

  1. Timp de aproape 30 de ani nu a fost rezolvată problema schismei din Ucraina și nici nu s-a făcut apel la o mediere pan-ortodoxă, așa cum s-a procedat în cazul schismei din Bulgaria. Constatându-se acest impas în rezolvarea situației, Patriarhia Ecumenică a acordat Tomosul de autocefalie ierarhilor, clericilor și credin­cio­șilor care se aflau în schismă cu Biserica Ortodoxă Rusă și cu întreaga Ortodoxie, însă acest tomos a fost acceptat doar de către orto­docșii ucraineni care nu se aflau în comuniune cu Patriarhia Moscovei. Prin urmare, problema uni­tății ecleziale în Ucraina nu este în prezent rezolvată deplin și pentru că aici există o mare populație de etnie rusă care păstrează legătura directă cu Patriarhia Moscovei.
  2. Privitor la această situație bisericească tensionată din Ucraina, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române reiterează punctul de vedere exprimat anterior în cadrul ședințelor sale din 24 mai 2018 și din 25 octombrie 2018. S-a recomandat atunci ca Patriarhia Ecumenică şi Patriarhia Moscovei să identifice, prin dialog, o soluție a diferendului bisericesc amintit, prin păstrarea unității de cre­dință, respectarea libertății administrativ-pastorale a clerului şi credincioșilor din această țară (inclusiv dreptul la autocefalie) și restabilirea comuniunii euharistice. În caz de nereușită a dialogului bilateral, este necesară convocarea unei sinaxe a tuturor întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe pentru rezolvarea problemei existente.
  3. Pentru o decizie concretă şi corectă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la o viitoare ședință a Sfântului Sinod se va ține seama cu prioritate de faptul că în Ucraina există 127 de parohii ortodoxe românești, în special în zona Bucovinei de Nord, aflate în jurisdicția Bisericii Ortodoxe din Ucraina – Patriarhia Moscovei. Este necesară o consultare reală a acestor orto­docși români, care sunt preo­cupați de păstrarea identității lor etnice şi lingvistice. În acest sens, este necesară obți­ne­rea de garanții scrise din partea autorităților bisericești şi ale statului ucrainean că identitatea etnică şi lingvistică a românilor va fi respectată, precum şi că acești ortodocși români vor avea posibilitatea de a se organiza într-un Vicariat Ortodox Român şi a cultiva legături spirituale cu Patriarhia Română, spre a fi sprijiniți prin trimiterea de cărți de cult şi de teologie în limba lor maternă, adică limba română. S-a men­ționat faptul că, în România, funcționează deja un Vicariat Ortodox Ucrainean, începând cu anul 1990.
  4. De asemenea, Patriarhia Română va solicita Patriarhiei Ecumenice o lămurire privind solu­ționarea problemei ierarhilor şi preoților necanonici din Occident care au aparținut fostului „Patriarhat al Kievului”.

În urma consultărilor men­ționate mai sus, Sfântul Sinod va exprima poziția sa oficială privind situația Ortodoxiei din Ucraina.

 

Ziua Culturii Naționale, la Ateneul Român

Academia Română a organizat marți, 15 ianuarie 2019, în Sala Mare a Ateneului Român, sesiunea festivă „Ziua Culturii Naționale”, dedicată lui Mihai Eminescu. La eveniment au participat președintele României, Klaus Iohannis, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, precum şi oficialităţi ale statului, academicieni, oameni de cultură din ţară şi din străinătate, studenţi şi elevi. Manifestarea a fost moderată de academicianul Ioan-Aurel Pop, preșe­dintele Academiei Române.

În deschiderea sesiunii festive, acad. Ioan-Aurel Pop a vorbit despre semni­ficația Zilei Culturii Naționale pe 15 ianuarie, ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu. Apoi, preşedintele Academiei Române a vorbit despre importanţa calităţii educaţiei tinerilor din România. Klaus Iohannis, preşedintele României, a adus un elogiu tuturor celor care în Anul Centenar au promovat cultura românească. În cadrul sesiunii festive, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat mesajul intitulat „Biserica a plămădit şi promovat cultura poporului român”. Din partea Academiei Române, acad. Eugen Simion, președintele Secției de filologie și literatură, a susţinut prelegerea „Cultura: A câta putere în stat?”, în care a subliniat că literatura şi cultura reprezintă cea mai bună politică a unui stat. În continuare, ministrul educației națio­nale, Ecaterina Andronescu, a evidenţiat obiectivele şcolii româneşti în zilele noastre. De asemenea, Valer Daniel Breaz, ministrul culturii și identității naționale, a vorbit despre valorile, permanențele și perspectivele culturii naționale în context european, spunând că preluarea Preșe­dinției Consiliului Uniunii Europene de către România reprezintă un fericit prilej pentru relansarea interesului față de ţara noastră, ca destinație culturală. Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, a susținut un referat despre statalitatea românească și vechile sale locașuri. La final, academicianul Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române, a vorbit despre raportarea lui Eminescu față de Basarabia, pe care o considera o chestiune de existență pentru tot poporul român. Sesiunea festivă a fost urmată de un recital de poezie oferit de actorul Dorel Vișan și de un concert susținut de „Camerata Regală”.

 

 

Biserica a plămădit şi promovat cultura poporului român

Cuvântul rostit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, la Ziua Culturii Naționale, marți, 15 ianuarie 2019, Ateneul Român

 

Biserica Ortodoxă Română a avut o con­tri­bu­ție majoră la formarea şi promovarea culturii neamului românesc. Odată cu primele încercări de organizare statală, rolul Bisericii în dezvoltarea culturii şi civilizației românești a urmat modelul bizantin; o seamă de personalități eclesiale: episcopi, preoţi sau călugări, dintre care vom menționa doar câteva nume, au îndrumat principala activitate culturală din epocă.

Mihai Eminescu, cunoscând rolul Bisericii și al credinței creștine în dezvoltarea culturii și a limbii române ca veșmânt viu al învăță­turilor de credință și al cultului liturgic, a numit Biserica Ortodoxă Românămaica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii și unitatea etnică a poporului” 1.

  1. Primele tipografii din spațiul românesc au apărut la mai puțin de o jumătate de veac de la invenția lui Gutenberg (1455), funcționând, în incinta unor mănăstiri sau centre episcopale, la Târgoviște, București, Iași, Buzău, Snagov, Râmnic ori Neamț, iar primii meșteri tipografi au făcut parte din cler: ieromonahul Macarie, diaconul Coresi, ieromonahul Mitrofan, Sf. Antim Ivireanul, viitorul mitropolit, și alții. Unele tipărituri au fost premiere internaționale, precum Liturghierul de la Târgo­viște, tipărit în 1508 în slavonă, fiind primul Liturghier ortodox din lume.
  2. Pleiade întregi de episcopi sau mitropoliți au fost scriitori, poeți, traducători sau creatori de cultură, artă şi civilizație românească. În Ţara Românească, au promovat cultura Mitropoliții: Teofil (†1648), Ştefan I (†1668) Varlaam (†1679) şi Teodosie I (†1708), aceștia din urmă fiind sprijinitori ai activității cultu­ral-artistice sub domnitorii Șer­ban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu, una din realizările culturale fiind Biblia de la Bucu­rești, din anul 1688. În Moldova, au sprijinit cultura poporului român Mitropoliții: Teoctist II (†1528), Teofan I (†1530) și Grigorie Roșca (†1570), ultimii doi contribuind la împodobirea Mănăstirii Voroneț cu celebrele fresce interioare și exterioare, iar Mitropolitul Anastasie Crimca (†1629) a fost ultimul mare miniaturist moldovean. Sfântul Mitropolit Varlaam (†1657) a tipărit Cartea românească de învățătură (1643), iar Sfântul Mitropolit Dosoftei (†1686) a fost primul mare poet român (Psaltirea în versuri, 1673) şi traducător al Liturghierului (1679) şi Molitfelnicului (1681) în limba română. În Transilvania, ierarhul erudit şi patriot statornic Andrei Șaguna (†1873) a unit în mod pilduitor mărturisirea credinței ortodoxe cu dezvoltarea culturală şi socială a românilor. A înființat o tipografie eparhială la Sibiu (1850), existentă și azi, în care a tipărit, pe lângă toate cărțile de slujbă, manuale didactice, lucrări istorice și de alt gen, ziarul Telegraful Român, care apare fără întrerupere din 1853 până azi. În 1861, Andrei Șaguna s-a numărat printre cei care au înființat Asociația transilvană pentru cultura și literatura poporului român din Transilvania (Astra), fiind primul ei președinte.
  3. Între monahii erudiți care au contribuit la dezvoltarea culturii naționale se află Sf. Cuv. Ioan Casian (sec. 5), considerat unul dintre cei mai de seamă promotori ai monahismului în Occident, scriitor şi traducător din limbile greacă şi latină, Sf. Cuv. Dionisie Exiguul (sec. 6), teolog, astronom, matematician, a inițiat „cronologia erei creștine”, împăr­țind istoria în două perioade – „înainte de Hristos” şi „după Hristos”, Sf. Niceta de Remesiana (†414), a compus imnul Te Deum laudamus, iar mai târziu Sf. Cuvios isihast ucrainean Paisie de la Neamţ (†1794) a tradus Filocalia în limba slavonă (Dobrotoliubie), fiind ajutat de ucenici români, buni eleniști, ca Sf. Ierarh Grigorie Dascălul (†1834).
  4. Reprezentative pentru cultura şi arta românească sunt o mulțime de biserici şi mănăstiri ortodoxe, adevărate cărți de identitate prin care ne putem prezenta geniul creator în fața altor popoare: Voroneț, Neamţ, Putna, Cozia, Curtea de Argeș, Sfinții Trei Ierarhi-Iași, Hurezi, Secu, Dragomirna, Văratec, Agapia, Lainici, Antim, Stavropoleos ş.a. În toate aceste mănăstiri s-a desfășurat o intensă activitate cultural-artistică, au fost scrise primele Letopisețe și Cronici ale istoriei românilor.
  5. Primele școli primare, cu predare în slavonă sau română, au luat ființă în incinta mănăstirilor, apoi a bisericilor de mir: Colțea, „Sfântul ­Gheorghe”-Vechi, Antim sau ­Biserica Domnița Bălașa, în ­Bucureşti, Biserica Barnovschi, „Sfânta Vineri” și „Sfântul ­Nicolae”, în Iași. Primele școli medii şi primele școli superioare au fost înființate, de asemenea, cu sprijinul Bisericii: Colegiul de la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, Academia de la Mănăstirea „Sfântul Sava” din București.
  6. În toate mănăstirile mari s-au desfășurat însemnate activități artistice. Astăzi, majoritatea colecțiilor muzeale din țară, care expun Artă veche românească, sunt constituite în cea mai mare parte din obiecte de cult provenite de la mănăstirile şi bisericile ortodoxe românești. Icoane, fragmente de frescă, broderii, manuscrise, tipărituri, argintărie, sculptură în lemn sau piatră, toate ilustrează modul în care Biserica, fidelă artei bizantine, dar receptivă la influenţele artei occidentale, ori tradiționale, a creat o artă proprie, originală. Prin toată această activitate culturală a Bisericii a fost cultivată şi sprijinită însăși aspirația poporului pentru cultura proprie, pentru păstrarea identității naționale şi pentru dobândirea independenței naționale.

Crearea statului român modern a deschis o epocă nouă, iar Biserica Ortodoxă Română a rămas pe mai departe sprijinitoarea fidelă a idealurilor naționale, contribuind la promovarea învă­țămân­tului și culturii românești.

  1. După anul 1944, odată cu instaurarea regimului comunist ateu, Biserica Ortodoxă Română a fost înlăturată treptat din viața socială şi culturală. În 1948 a fost eliminat învățământul religios din școli, au fost interzise slujbele religioase în spitale, aziluri și cazărmi, au fost suprimate publicații bisericești ale eparhiilor, au fost desființate multe școli de teologie şi a fost oprită catehizarea tineretului. Peste o mie de preoți ortodocși (la care se adaugă și mulţi roma­no-catolici, greco-catolici și protes­tanți) au fost arestați, aruncați în închisori, supuși la muncă silnică sau deportați. Între cei aruncați în închisori se numără și teologi, oameni de cultură de mare prestigiu, precum: Nichifor Crainic, Ioan Savin, Dumitru Stăniloae, Liviu G. Munteanu, Ilarion Felea, Ion V. Georgescu (deportat în Siberia) și mulți alții.

În anii ΄80, sub dictatura comunistă au fost demolate peste 20 de locașuri de închinare, monumente de arhitectură bisericească din București (ca de pildă: mănăstirile Cotroceni, Văcărești, Pantelimon, bisericile „Sfânta Vineri”, „Sfântul Spiridon”-Vechi, Alba-Postăvari, Enei, Spirea Nouă, Izvor, „Sfânta Treime”Dudești etc.).

  1. După căderea comunismului, consecventă tradiției multiseculare de a fi „maica spirituală a poporului român” – cum o numea Mihai Eminescu, Biserica Ortodoxă Română continuă să fie protectoare și promotoare a valorilor culturale românești. În anii care au urmat după 1990, au fost restabilite raporturile firești tradiționale dintre Biserica Ortodoxă Română și mediul cultural şi academic din România. Astfel, în anul 1990, Academia Română a reabilitat memoria ierarhilor, preoților și teologilor ortodocși excluși din Academie în anul 1948 de către regimul totalitar, iar în anii care au urmat, noi slujitori ai Bisericii au fost primiți în cel mai important for al excelenței științifice și culturale românești, precum părintele Dumitru Stăniloae sau părintele Mircea Păcurariu.

De asemenea, Academia Română şi Patriarhia Română au inițiat mai multe programe comune, dintre care cel mai important este elaborarea Istoriei mo­nahismului românesc în trei tomuri masive și valoroase, iar bunele relații, cultivate cu respect reciproc de ambele instituții, ne îndreptățesc să sperăm la o permanentă cooperare fructuoasă pentru binele poporului român.

Adresăm mulțumiri domnului Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, pentru invitația de a participa la această sesiune științifică dedicată Zilei Culturii Naționale, felicităm și binecuvântăm pe toți cei care contribuie prin multiplele lor eforturi ca această Zi a Culturii Naționale să devină o sărbătoare a afirmării tuturor valorilor culturale şi spirituale ale poporului român.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Notă:

  1. Timpul, 14 august 1882, în: Mihai Eminescu, Opere, vol. 13, Bucureşti, Ed. Academiei, 1989, pp. 168-169.

 

 

Unirea Principatelor Române, sărbătorită la Patriarhia Română

La împlinirea a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, joi, 24 ianuarie, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a săvârșit slujba de Te Deum în Catedrala Patriarhală, în prezența Președintelui României, Klaus Werner Iohannis. În continuare au avut loc depunerea unor coroane de flori la statuia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza și sesiunea de comunicări științifice „Unirea Principatelor Române, bază a Statului Român modern”, găzduită în Aula „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei.

La slujba de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru realizarea acestui act fundamental din istoria noastră naţională, la care Biserica Ortodoxă Română a contribuit în mod semnificativ, au participat, alături de președintele României, acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, academicieni, reprezen­tanți ai Guvernului României, în frunte cu secretarul de stat pentru culte Victor Opaschi, Preasfințiții Episcopi-vicari Varlaam Ploieș­teanul și Timotei Prahoveanul, membri ai Permanenței Consiliului Național Bisericesc și ai Perma­nenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, profesori de teologie, studenți, elevi și credincioși. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, condus de arhid. Mihail Bucă. La sfârșitul slujbei, clopotele Catedralei Patriarhale au fost trase timp de un minut.

În continuare, lângă statuia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul” a interpretat Imnul Națio­nal. În fața statuii a urmat ceremonia depunerii coroanelor de flori din partea Președintelui României; a Se­natului României; a Camerei De­pu­taților; a Primarului General al Munici­piului București; a Patriarhiei Române, de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel; a Academiei Române; a Aso­ciației Naționale a Veteranilor de Război; a Asociației Diploma­ților Militari în Rezervă și în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” și a Ministerului Apărării Nați­onale.

  

Evenimentul care a pus baza 
Statului Român modern

În Aula „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a avut loc apoi sesiunea de comunicări științifice „Unirea Principatelor Române, bază a Statului Român modern”, organizată de Academia Română în colaborare cu Patriarhia Română și moderată de acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.

Cuvântul de deschidere a fost rostit de Klaus Werner Iohannis, președintele României. În continuare, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit cuvântul intitulat „Unirea Principatelor Române – bază a Statului Român modern”.

În partea a doua a sesiunii au avut loc patru comunicări știin­țifice. Acad. Ioan Aurel Pop a vorbit despre înscrierea românilor în șuvoiul mișcării europene celei mai avansate de afirmare a unității naționale.

Acad. Dan Berindei a vorbit despre lecția de unitate pe care ne-o oferă evenimentul istoric al Unirii Principatelor de la 24 ianuarie 1859.

Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreșe­dinte al Academiei Române, a prezentat o serie de trăsături comune și unificatoare în vechea artă eclezială a românilor.

Acad. Victor Spinei, vicepre­ședinte al Academiei Române, a susținut o comunicare științifică despre sintagmele „dubla Valahie” și „cealaltă Valahie” atestate în izvoarele medievale și renascentiste, dovezi ale conștiinței ro­manității și unității etnice a românilor.

La final, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a prezentat mai multe apariții recente ale Editurii BASILICA a Patriarhiei Române: „Unirea Principatelor Române”, ediția a II-a; Ioan Lupaș, „Istoria unirii românilor”; pr. prof. Vasile Oltean, „Pași spre Marea Unire. Mărturii din Șcheii Brașovului”, în 2 volume; „Satul românesc – factor de coeziune și unitate românească. Incursiune literară”.

În încheiere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat mulțumiri pentru participare tinerilor studenți teologi, elevilor și elevelor de la seminariile teologice din Arhiepiscopia Bucu­reștilor. Aceștia au primit, la ieșirea din Palatul Patriarhiei, un exemplar din Noul Testament cu Psalmii – ediția jubiliară a Anului Centenar și volumul „100 de lumini din timpul edificării Catedralei Naționale”, apărut recent la Editura BASILICA a Patriarhiei Române. 
De asemenea, Preafericirea Sa a adresat mulțumiri celor care au contribuit la organizarea ­aniversării Unirii Principatelor Române la Patriarhia Română.

Unirea Principatelor Române – bază a Statului Român modern

Cuvântul rostit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, în deschiderea sesiunii solemne de comunicări științifice organizate de Academia Română și Patriarhia Română cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, Palatul Patriarhiei, joi, 24 ianuarie 2019

 

Desfășurarea sesiunii solemne de comunicări științifice, organizată de Academia Română și Patriarhia Română, cu prilejul împlinirii a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române, este în același timp un eveniment patriotic, cultural şi spiritual, bazat pe necesitatea cunoașterii mai profunde a trecutului istoric al poporului român, dar şi un semn de omagiu şi recunoștință pentru memoria Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a Mitropolitului Nifon al Ţării Româneşti, a Mitropolitului Sofronie Miclescu al Moldovei şi a tuturor făuritorilor Unirii Principatelor Române.

Ziua de 24 ianuarie 1859 a fost numită de români în epocă „Ziua cea mare a veacului”, şi aceasta pe bună dreptate, pentru că Unirea Principatelor Române, începută la Iași în data de 5 ianuarie 1859 şi desăvârşită la Bucureşti în data de 24 ianuarie 1859, nu a fost „Unirea mică”. Această formulare superficială şi incorectă diminuează importanţa evenimentului istoric de la 24 ianuarie 1859. Unirea Principatelor Moldova şi Țara Românească este de fapt „Unirea de bază”, deoarece ea a constituit temelia pentru formarea statului român modern, în anul 1862, numit ROMÂNIA, temelie pentru obţinerea independenţei naţionale româneşti (9 mai 1877) în urma Războiului de Independenţă din anul 1877, temelie pentru ridicarea României la rang de Regat în anul 1881, şi mai ales temelie pentru Marea Unire din 1 decembrie 1918, de la Alba Iulia, ca Unire a Transilvaniei cu România, precedată de Unirea Basarabiei cu România, la 27 martie 1918 şi Unirea Bucovinei cu România, la 28 noiembrie 1918.

Totodată, Unirea Principatelor Române a fost bază pentru recunoașterea oficială a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române în anul 1885, iar Unirea de la 1 decembrie 1918 a constituit un argument solid pentru ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie, în anul 1925.

Organizat în ultimii zece ani de Academia Română la Palatul Patriarhiei, situat pe locul unde a fost vechea clădire a Mitropoliei Țării Românești în care s-au desfășurat lucrările Adunării elective a Munteniei din 24 ianuarie 1859, acest eveniment solemn dedicat Unirii Principatelor Române confirmă în fiecare an lumina acestui loc binecuvântat, care a traversat istoria şi vitregiile vremurilor, păstrându-şi identitatea şi vocația.

În acest loc, pe cunoscutul ­Deal al Mitropoliei, reper al istoriei, credinței şi culturii românilor, s-au desfășurat unele dintre cele mai importante evenimente istorice care au orientat viața poporului român şi au antrenat contribuția activă a Bisericii Ortodoxe Române la realizarea marilor deziderate ca libertatea şi unitatea națională: Proclamarea Independenței de stat a României (1877), Revoluția de la 1848, Unirea Principatelor Române din anul 1859, Proclamarea Regatului României în anul 1881. De asemenea, aici au avut loc evenimentele bisericești cele mai importante din viața Bisericii noastre: dobândirea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (1885) şi ridicarea acesteia la rang de Patriarhie (1925).

Se cuvine să exprimăm şi astăzi, în prezența preşedintelui României, a reprezentanților Guvernului României, a membrilor Academiei Române, a reprezentanţilor multor instituţii bisericeşti şi civile, administrative, sociale şi culturale, omagiul şi recunoştinţa noastră memoriei Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Mitropolitului Nifon al Ţării Româneşti şi tuturor făuritorilor Unirii. Totodată, ne rugăm Preasfintei Treimi, icoana şi izvorul unităţii şi al comuniunii, să ne ajute să cultivăm permanent unitatea naţională, convieţuirea paşnică şi cooperarea demnă cu alte popoare spre binele României.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Delegații bisericești în vizită la Patriarhia Română

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a primit luni, 28 ianuarie 2019, la Re­șe­dința Patriarhală, delegațiile Comitetului Reprezentanților Bisericilor Ortodoxe pe lângă Uniunea Europeană (CROCEU), Comisiei Conferințelor Episcopale Romano-Catolice din Uniunea Europeană (COMECE) și Con­fe­rin­ței Bisericilor Europene (CEC), prezente la București în contextul preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene (UE) de către România la 1 ianuarie 2019.

Preafericirea Sa a prezentat viziunea președinției române a Consiliului UE și prioritățile acesteia, și anume conver­gența și siguranța Europei, înțele­gerea Europei ca actor global și ca loc al valorilor comune, solidaritatea și coeziunea acesteia. Această președinție reprezintă o ocazie de a evidenția valorile creștine centrate pe demnitatea și unicitatea persoanei umane.

Biserica Ortodoxă Română, cea mai mare Biserică Ortodoxă din Uniunea Europeană, sprijină cooperarea și solidaritatea europeană și participă, în virtutea Articolului 17.3 a Tratatului de la Lisabona, la dialogul cu instituțiile europene.

Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Athenagoras Peckstadt, reprezentantul CROCEU, a mul­țumit Preafericirii Sale pentru primire, subliniind nevoia de a include între prio­rități şi problema schimbării climatice, precum și necesitatea alfabetizării religioase a tineretului european prin predarea religiei în școli.

Părintele Olivier Poquillon, reprezentantul COMECE, a prezentat o reflecție a Bisericii Catolice cu privire la prioritățile Președinției României asupra Consiliului Uniunii Europene. Acesta a amintit provocările cauzate de revoluția tehnologiei digitale, problemele demografice generate de fenomenul migrației, atât ca mobilitate a forței de muncă în interiorul Uniunii Europene, cât și ca imigrație externă, precum și problema fragi­li­tății instituției familiei.

Părintele Heikki Huttunen a prezentat din partea CEC analiza priorităților președinției române a Consiliului Uniunii Europene, subliniind valorile comune creș­tine, provocările legate de migraţie şi discriminare, de revoluția digitală, dar și nevoia de securitate regională şi mondială.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh a mulțumit oaspe­ților pentru vizită și a binecuvântat activitatea acestora desfă­șurată pe lângă instituțiile europene.