Sfătuire pentru educația ancorată în valorile credinței

Nr. 544// în / de

Profesorii de religie de la unităţile de învăţământ din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureştilor s-au întrunit miercuri, 17 octombrie 2018, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei. Consfătuirea cadrelor didactice a fost prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit cuvântul intitulat „Predarea religiei în contextul social de azi necesită permanentă pregătire, conştiinţă misio­nară şi multă dăruire de sine”.

 

La eveniment au participat Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, pr. prof. Gheor­ghe Dogaru, inspector școlar de specialitate la disciplina religie în cadrul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), Ioana Mihaela Neacşu, inspector școlar general ISMB, Florentina Ecaterina Costea, inspector școlar județean (ISJ) Ilfov, Romeo Moşoiu, consilier al ministrului educaţiei naţionale, Mirela Șova, membră a colectivului de autori care a realizat unul dintre manualele de religie (clasa a VI-a).

După cuvântul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pr. prof. Gheorghe Dogaru a prezentat referatul „Formarea continuă a profesorilor de religie – realități și perspective”, în care a precizat faptul că formarea continuă pentru disciplina religie se realizează pe două planuri. „Un plan îl constituie într-un mod direct participarea la gradele didactice şi avem bucuria ca, în afară de cei 11 profesori debutanţi, absolut toate cadrele didactice care predau religie în Bucureşti să fie înscrise la gradele didactice sau să fi terminat tot acest proces. De asemenea, avem foarte mulţi colegi care au obținut doctoratul sau un master în educaţie (…). Cel de-al doilea plan îl constituie programele de formare continuă, oferite de Casa Corpului Didactic”, a spus pr. prof. Gheorghe Dogaru. În continuare, inspectorul școlar de specialitate la disciplina religie a subliniat că formarea continuă reprezintă un deziderat, dar şi o obligaţie a profesorului, indiferent de disciplina pe care acesta o are la bază.

A luat apoi cuvântul Florentina Ecaterina Costea, de la ISJ Ilfov, care a vorbit despre „Mișcarea personalului didactic din perspectiva legislației actuale”: „Ca noutăţi pentru anul acesta aş începe cu cea mai importantă, şi anume, Ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale Nr. 3.218/16 februarie 2018 publicat în «Monitorul Oficial» Nr. 220/martie 2018, care spune: Cererea depusă conform alineatului 1 este valabilă pe toată perioada de şcolarizare în învăţământul preuniversitar sau până la schimbarea opţiunii, conform alineatului 3”.

Mirela Șova, membră a colectivului de autori care a realizat unul dintre manu­alele de religie, a prezentat modul în care sunt elaborate manualele de religie. Apoi, Ioana Mihaela Neacşu, inspector școlar general ISMB, a subliniat importanţa disciplinei religie în curriculumul naţional, precum şi rolul deosebit pe care profesorii de religie îl au în şcoala românească.

La finalul întrevederii, profesorii de religie au primit din partea Patriarhului ­României volumul „Istoria Unirii Românilor” de Ioan Lupaş, apărut la Editura BASILICA a Patriarhiei Române, pliantul ­„Dealul Mitropoliei din Bucureşti, 1668-2018”, pliantul „Palatul Patriarhiei – Centru de Conferinţe şi Muzeu de artă creştină” şi pliantul „Patriarhii României – promotori ai unităţii naţionale”.

 

Sărbătorirea Ocrotitorului Bucureștilor

Nr. 544// în / de

În acest an, la sărbătorirea Ocrotitorului Bucureștilor, Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, a fost cinstit în mod special și Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica. Moaștele celor doi sfinți au fost purtate joi, 25 octombrie, în tradiționala procesiune „Calea Sfinților”, pe străzi din apropierea Catedralei Patriarhale. „O sărbătorire profundă și completă a Centenarului Marii Uniri nu se poate realiza decât prin rugăciune în comun, bucurie şi pace duhovnicească, dar și prin împreună-lucrarea noastră cea roditoare întru virtuțile creștine pentru binele poporului român”, a spus Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în cuvântul de binecuvântare adresat pelerinilor, veniți la sărbătoarea hramului Catedralei Patriarhale.

 

Procesiunea „Calea Sfinților” 
a început de la două locașuri 
de rugăciune

Cu două zile înainte de ziua sărbătoririi sale, pe la orele amiezii, moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou au fost scoase din Catedrala Patriarhală de pe Colina Patriarhiei în cetatea Bucureștilor, chemând pe oameni la împreună-rugăciune și păr­tășie la binecuvântarea lui Dumnezeu. După săvârșirea în catedrală a Sfintei Liturghii și a slujbei Acatistului Ocrotitorului Bucureștilor, în glasul clopotelor, al toacei și al cântărilor bisericești, icoana și racla cu sfintele sale odoare duhov­ni­cești au fost purtate pe străzile din apropierea catedralei. În acelaşi timp, de la Catedrala „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis Patriarhal, au fost purtate în proce­siunea „Calea Sfinților” icoana și moaştele Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica.

Înaintea celor două racle au fost vestitori ai binecuvântării și bucuriei prăznuirii celor doi sfinți, și anume monahi și monahii de la mănăstirile și schiturile din Arhiepiscopia Bucureștilor; preoții consilieri eparhiali și patriarhali; preoți din cele 6 protoierii ale Capitalei; din cele două protoierii ale județului Ilfov; preoții de caritate din unitățile medicale, învă­ță­mânt, cimitire și din cadrul MAI și MApN, elevele Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfânta Muceniţă Filofteia” – Pasărea; soborul de diaconi cu cădelnițe și câte șase maici cu cățui, care au înconjurat raclele cu sfintele odoare. În urma raclelor, au fost martorii ajutorului celor doi sfinți, grabnic-ascultători, și anume pelerinii, care au purtat în mâini fire parfumate de dumitriţe, crizanteme şi busuioc şi au intonat cântări închinate Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou și Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, împreună cu membrii Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale și membrii corului Seminarului Teologic „Nifon Mitropolitul” din Bucureşti.

Un moment important al procesiunii „Calea Sfinților” s-a petrecut la Crucea brâncovenească de la baza Colinei Patriarhiei, unde s-au întâlnit cele două brațe ale procesiunii „Calea Sfinților”, cea care a venit de la Catedrala Patriarhală, condusă de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, și cea de la Catedrala „Sfântul Spiridon”-Nou, care a fost condusă de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal.

După rostirea ecteniei întreite și intonarea troparelor celor doi sfinți, procesiunea „Calea Sfinţilor” a continuat până pe esplanada Catedralei Patriarhale, moment în care sfintele racle au fost aşezate în baldachin spre închinarea pelerinilor.

 

Întâmpinarea procesiunii 
la Altarul de vară de lângă 
Catedrala Patriarhală

Alaiul clericilor și al credincioșilor a fost întâmpinat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în Altarul de vară, dimpreună cu ierarhii membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit în aceste zile în ședință de lucru și ședință solemnă dedicată Anului omagial al unității de credință și de neam și Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918.

După rostirea ecteniei întreite, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt către pelerinii veniţi la hramul Catedralei Patriarhale, sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, intitulat „Comuniunea sfinților este izvor de unitate românească în cuget și simțiri” (text redat integral la finalul acestui reportaj).

 

Sfântul Mucenic Dimitrie, 
sărbătorit la Patriarhie

Slujba Privegherii în cinstea Sfântului Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, a fost săvârșită joi seara în Catedrala Patriarhală de Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii. La finalul Vecerniei, Preasfinţia Sa le-a vorbit credincioşilor despre martiriul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie.

Vineri, 26 octombrie, pe Colina Bucuriei, pelerini din întreaga ţară au venit pentru a-l cinsti pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, împărtăşindu-se totodată şi de binecuvântarea sfinţilor ale căror moaşte s-au aflat spre închinare. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, împreună cu mai mulți ierarhi, înconjurați de un sobor de preoţi şi diaconi. În cuvântul de învăţătură, Înaltpreasfinția Sa a îndemnat: „Să fim iubitori de sfinţi şi cinstitori ai sfintelor moaşte, chiar dacă suntem batjocoriţi!”.

Împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală au mai slujit IPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, PS Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, PS Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, PS Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, PS Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, PS Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, PS Părinte Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, PS Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria, PS Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei, şi Preasfinţitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei.

Răspunsurile liturgice au fost oferite de corul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București.

 

Fidelitate în cinstire 
față de Ocrotitorul Capitalei

Slujba Privegherii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, a fost oficiată vineri, 26 octombrie, la Altarul de vară de pe Colina Patriarhiei, de Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului. În cadrul slujbei, IPS Părinte Mitropolit Andrei a vorbit despre nevoia de a urma modelul de nevoinţă oferit de Sfântul Cuvios Dimitrie în societatea contemporană secularizată. Cântările din cadrul slujbei Privegherii au fost oferite de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, dirijat de arhid. Mihail Bucă.

Sărbătoarea hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale a culminat sâmbătă, 27 octombrie, cu săvârșirea Sfintei Liturghii de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu un sobor de ierarhi români și străini, în cinstea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.

În cuvântul de învățătură rostit după citirea pericopei evanghelice, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat pilda de viețuire în rugăciune a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou: „A trăit mai întâi ca păstor de vite și apoi retras într-o peșteră unde se afla o mănăstire. Acolo a intensificat viața de rugăciune, duhovnicească. A trăit într-o mare discreție și smerenie. S-a rugat mult, a postit mult și a ajuns la o desăvârșire a sufletului încât avea mai mare bucurie de a trăi în singurătate decât printre oameni. După cele ce sunt scrise în viața lui, el a trăit în secolul al 13-lea, în timpul țaratului, regatului sau imperiului româno-bulgar, și a avut o viață de rugăciune, de pocăință. Sfântul Dimitrie cel Nou și-a făcut din rugăciune un mod de viețuire. Se spune că era atât de sensibil și de milos, încât odată, din greșeală, a călcat cu piciorul pe un pui de pasăre și l-a strivit, și a postit și s-a rugat foarte mult timp și umbla cu piciorul respectiv desculț și vara, și iarna, ca semn de pocăință și de regret, de părere de rău pentru neatenția sa”.

Preafericirea sa a vorbit și despre istoricul așezării cinstitelor moaște ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou în Catedrala Mitropolitană din București, devenită din 1925 Catedrală Patriarhală. „Sfântul Dimitrie cel Nou are moaștele în București începând cu anul 1774. La sfârșitul războiului ruso-turc, generalul rus Saltîkov, trecând prin Bucu­rești, voia să ducă moaștele din Bulgaria, de la ­Mănăstirea Basarabov, la Lavra Peșterilor din Kiev. Totuși, la un moment dat, românii l-au rugat să lase moaș­tele ca semn de mângâiere pentru multele daune pe care le-a pricinuit războiul dintre anii 1769 și 1774. Un om înstărit, Hagi Dimitrie, a oferit o anumită sumă de bani generalului pentru ca să lase aici, la București, spre cinstire, moaștele Sfântului Dimitrie. Din 1774, moaștele lui se află în această catedrală. Deși în timpul comunismului biserica ajunsese în pericolul de a fi dărâmată pentru ridicarea unei statui a conducătorului din vremea respectivă, totuși, Sfântul Cuvios Dimitrie a păzit, a păstrat, a ocrotit această biserică și astăzi moaștele lui se află tot în locașul în care au fost depuse în 1774”, a spus Preafericirea Sa.

Pelerinajul arată că suntem călători pe pământ

În continuare, Patriarhul României a vorbit despre aducerea în procesiune la hramul de toamnă al Catedralei Patriarhale a moaș­telor Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, de la a cărui mutare la cereștile locașuri s-au împlinit 150 de ani. „Sfântul Calinic de la Cernica a fost un monah foarte smerit, evlavios, un om al rugăciunii și în același timp un om foarte milostiv. Tot ce avea oferea Bisericii și săracilor. De aceea, spre sfârșitul vieții, a spus: «După moartea mea, să nu căutați argint și aur, pentru că le-am dat săracilor». El a construit 7 biserici: 4 de mănăstire și 3 de mir. A trăit toată viața sa în smerenie și milostenie. Când nu mai avea bani să ajute săracii, se împrumuta la alții ca să-i ajute pe cei nevoiași. Sfântul Calinic de la Cernica era și un om erudit, care a studiat, era foarte bine informat cu privire la ce se întâmplă în societate și a fost un fervent militant pentru Unirea Principatelor Române. Și-a dat seama că acolo unde este unire, este și putere, și demnitate. Era un foarte bun organizator și era pasionat de construirea de biserici. Avea o înclinație spre arhitectură. Totdeauna, la sfârșitul construirii bisericii, urca pe acoperiș și punea cheia de boltă. Ieri a fost pusă bolta pe clopotnița mare de la noua catedrală, și spuneam că Sfântul Calinic, fiind în București, a dat o mână de ajutor, pentru că era obișnuit să finalizeze lucrările la mănăstiri”, a amintit Patriarhul României.

De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre înțelesul și folosul pelerinajului. „Pelerinajul ne arată că «nu avem aici cetate stătătoare» pe pământ. Pelerinajul arată conștiința că suntem trecători, călători pe pământ și că totul trece repede și trecem și noi. Pentru că totul este trecător în jurul nostru, dorim o cetate netrecătoare, veșnică. Aceasta este Împărăția lui Hristos, care nu va avea sfârșit. Când trecem prin lumea aceasta, avem șansa să lăsăm în jurul nostru lumină sau întuneric. Lăsăm lumină prin credință, prin pocăință, prin rugăciune și prin fapte bune. Oricât de multe lucruri materiale am adunat în jurul nostru în lumea aceasta, nu luăm nimic cu noi din cele pe care le-am adunat. Și-atunci ce luăm cu noi, trecători prin lumea aceasta trecătoare? Doar ce am adunat în sufletul nostru. Acestea sunt comorile pe care le ducem în ceruri: lumina pe care am adunat-o în sufletul nostru prin credință, prin pocăință, prin rugăciune, prin împărtășirea cu Sfintele Taine, prin milostenie, prin faptele bune. Această lumină o luăm cu noi în sufletul nostru”, a spus Preafericirea Sa.

Veșmânt al moaștelor Sfântului 
Dimitrie pentru Mănăstirea Basarabov

La finalul Sfintei Liturghii, Patriarhul României a vorbit despre evlavia credincioșilor bulgari pentru Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, ale cărui cinstite moaște au fost adăpostite o vreme în Mănăstirea Basarabov. La solicitarea Mitropolitului Naum, Preafericirea Sa a oferit un veșmânt care a acoperit moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie în Catedrala Patriarhală din București pentru noua biserică a Mănăstirii Basarabov. De asemenea, Preafericirea Sa i-a oferit Mitropolitului Naum de Ruse o icoană cu chipul Sfântului Cuvios Dimitrie și o cruce de binecuvântare confecționată în Atelierele Patriarhiei Române. „Înaltpreasfințitul Părinte Naum, Mitropolit de Ruse, are în eparhia sa Mănăstirea Basarabov, unde au fost o vreme moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. Patriarhia Română i-a oferit, cu mai mulți ani în urmă, o icoană în care se află și un fragment din moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie. În ultima vreme, la mănăstirea respectivă a fost zidită o biserică nouă și Înaltpreasfinția Sa a solicitat un veșmânt care a acoperit moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou, pentru a-l purta în procesiune la diferite biserici. De asemenea, dorim să oferim și o icoană cu chipul Sfântului Dimitrie cel Nou, ca să fie purtată atunci când se merge în pelerinaj cu veș­mântul Sfântului prin parohii”, a spus Preafericirea Sa. Actul de donație al veșmântului Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou pentru noua biserică a Mănăstirii Basarabov a fost citit de părintele consilier patriarhal Michael Tița, în limba română, și de părintele Kiril Sinev, în limba bulgară.

Mulțumiri celor care au ajutat la 
organizarea hramului

În încheiere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat mulțumiri în mod deosebit tuturor celor care au ajutat la organizarea hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale: ierarhii slujitori la slujbele din zilele precedente și împreună-slujitori la slujba de hram; Primăria Municipiului București și direcțiile din subordine; Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic; Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București; Direcția Generală de Poliție a Municipiului București; Brigada Rutieră București; Poliția Locală a Municipiului București; Direcția Generală de Poliție Locală Sector 4; Secția 14 Poliție București; Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” București-Ilfov; Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD); Serviciul de Ambulanță București-Ilfov; Societatea Națională de Cruce Roșie din România; Inspectoratul Școlar al Municipiului București; membrii Perma­nenței Consiliului Național Bisericesc; membrii Perma­nenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor; clericii slujitori de la Catedrala Patriarhală; coralele care au înfrumusețat slujbele religioase; protoieriile și parohiile din Arhiepiscopia Bucureștilor; monahii și monahiile din mănăstirile și schiturile eparhiei; Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române; Mănăstirea Radu Vodă; Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București; Seminarul Teologic „Nifon Mitropolitul” din București; Seminarul Teologic „Sfânta Filofteia” de la Mănăstirea Pasărea; Asociația Studenților Teologi Ortodocși; Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români; Asociația Studenți pentru Viață; Liga Tineretului Creștin Ortodox, filialele București, Ilfov și Prahova; Apa Nova București; compania Maspex România SRL pentru apa minerală oferită pelerinilor; 30 de diaconi voluntari care au condus pelerinii de la punctele de intrare în Capitală spre Catedrala Patriarhală și spre spațiile de cazare; voluntarii care au contribuit la buna desfășurare a hramului. Patriarhul României a adresat în mod deosebit mulțumiri zecilor de mii de pelerini care prin răbdarea, ­evlavia și dragostea față de Biserică și de sfinții lui Dumnezeu au arătat credință vie, stăruitoare și au adus multă frumusețe și bucurie hramului Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou.

La slujba hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale au participat: Viorica Dăncilă, prim-ministrul României; Paul Stănescu, vicepremier și ministrul dezvoltării regionale și administrației publice; Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene; Natalia Intotero, ministru pentru românii de pretutindeni; Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte; repre­zentanți ai autorităților centrale și locale; prof. univ. dr. Romiță Iucu, prorectorul Universității din București; prof. univ. dr. Marian Preda, președintele Senatului Universității din București. Răspunsurile liturgice la Sfânta Liturghie au fost oferite de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, dirijată de pr. lect. dr. Stelian Ionașcu.

 

Soborul de ierarhi ortodocși la praznicul Sfântului Cuvios Dimitrie

Din soborul de ierarhi care s-au rugat împreună cu Patriarhul României la Sfânta Liturghie săvârșită în Altarul de vară din apropierea Catedralei Patriarhale au făcut parte: IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei; IPS Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului; IPS Părinte Naum, Mitropolit de Ruse (Patriarhia Bulgară); IPS Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului; IPS Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei; IPS Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului; IPS Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarh al Plaiurilor; IPS Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale; IPS Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal; IPS Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului; IPS Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei; IPS Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului; IPS Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului; IPS Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului; IPS Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei; IPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; IPS Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului; PS Părinte Qais, Episcop de Erzurum (Patriarhia Antiohiei); PS Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor; PS Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului; PS Părinte Sofronie, Episcopul ortodox român al Oradiei; PS Părinte Iustin, Episcopul ortodox român al Maramureșului și Sătmarului; PS Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei; PS Părinte Antonie, Episcop de Bălți; PS Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud; PS Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei; PS Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului; PS Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; PS Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei; PS Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria; PS Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei; PS Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord; PS Părinte Mihail, Episcopul ortodox român al Australiei și Noii Zeelande; PS Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal; PS Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal; PS Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor; PS Părinte Ilarion Făgărășeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului; PS Părinte Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei; PS Părinte Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului.

Procesiunea în jurul Catedralei 
Patriarhale a încheiat prăznuirea

În seara zilei de luni, 29 octombrie, s-au încheiat evenimentele liturgice dedicate Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.

După săvârșirea slujbei Vecerniei la Catedrala Patriarhală, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, a rostit câte un condac și icos din acatistele Sfinților Cuvios Dimitrie cel Nou și Ierarh Calinic de la Cernica. Apoi, în sunetul clopotelor, al toacei de lemn și al cântărilor psalților catedralei, în frunte cu Sfânta Cruce, ripide și steagurile bisericești, raclele cu moaștele celor doi sfinți au fost ținute pe umeri de către patru preoți și purtate în procesiune în jurul Catedralei Patriarhale.

La finalul procesiunii, racla cu moaștele Sfântului Ierarh Calinic a fost transportată la Mănăstirea Cernica, iar racla cu moaștele Sfântului Cuvios 
Dimitrie cel Nou a fost reașezată în partea din stânga a pronaosului catedralei.

 

Comuniunea sfinţilor este izvor de unitate românească în cuget şi simţiri

Nr. 544// în / de

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, către pelerinii veniţi la hramul Catedralei Patriarhale, sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, 2018

 

Iubiţi pelerini,

 

Trăim astăzi momente de binecuvântare şi bucurie duhovnicească deosebite pe care Duhul Sfânt, pentru rugăciunile Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, ni le dăruiește prin prezența moaștelor Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica (1787-1868), de la a cărui trecere la cele veșnice celebrăm anul acesta 150 de ani.

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica s-a născut la 7 octombrie 1787, în cetatea Bucureștilor, în cartierul Sfântul Visarion. Mama sfântului, Floarea, foarte evlavioasă, a insuflat copiilor ei iubirea de Dumnezeu şi râvna spre cele duhovniceşti, cei doi fii ai ei alegând să îmbrace îngerescul chip al vieţii monahale. Către sfârşitul vieţii, ea însăşi a intrat în viaţa monahală cu numele Filofteia la Mănăstirea Pasărea, unde a trecut la Domnul, în 8 noiembrie 1833.

În martie 1807, la vârsta de 20 de ani, urmând chemării sale lăuntrice, tânărul Constantin a intrat în obștea Mănăstirii Cernica, primind numele Calinic, într-o atmosferă duhovnicească însufleţită de duhul mişcării isihaste a Sfântului Paisie de la Neamţ (Velicicovschi, †1794), duh întreținut de ucenicii stareţului Gheorghe de la Cernica (†1806).

La 14 octombrie 1818, obștea Mănăstirii Cernica l-a ales stareţ pe Cuviosul Calinic, apreciind îndeosebi alesele sale calități de păstor de suflete. Timp de 32 de ani (1818-1850), ca stareț al acestei mănăstiri, a ctitorit biserica nouă a mănăstirii, cu hramul Sfântul Gheorghe, şi întreg ansamblul de chilii, a restaurat şi zugrăvit Biserica Sfântul Nicolae din ostrovul mare al mănăstirii, a construit noi chilii monahale, o nouă stăreție şi o bibliotecă, încât Mănăstirea Cernica a devenit, în timpul stăreției sale, un important centru de cultură şi spiritualitate ortodoxă.

Virtuțile sale şi împlinirile gospodăreşti l-au recomandat a fi ierarh, însă Sfântul Calinic a refuzat, în repetate rânduri, vrednicia de mitropolit al ţării. Totuși, la insistențele domnitorului Barbu Dimitrie Ştirbei (1849-1856), a primit alegerea sa ca Episcop al Râmnicului, hirotonia întru arhiereu săvârşindu-se în Catedrala Mitropolitană din Bucureşti, în urmă cu 168 de ani, la 26 octombrie 1850.

Chipul luminos al Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica a rămas întipărit în evlavia poporului ca fiind unul dintre cei mai înţelepţi păstori români din veacul al XIX-lea, prin modul cum îmbina tradiția rugăciunii neîntrerupte a sfinţilor rugători isihaşti cu elanul misionar al sfinţilor ierarhi ctitori şi constructori de locașuri sfinte, de cultură şi filantropie creștină.

Păstor şi rugător fierbinte, făcător de minuni şi tămăduitor, duhovnic înțelept şi părinte milostiv, Sfântul Ierarh Calinic a fost în acelaşi timp un om erudit, un bun organizator, un talentat constructor de biserici de mănăstire şi de parohie, şi ctitor al Catedralei Episcopale din Râmnicu Vâlcea, un patriot român devotat, militant fervent pentru Unirea Principatelor Române din anul 1859.

 

Iubiţi pelerini,

Racla cu sfintele moaște ale Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica a fost depusă lângă racla cu moaştele Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. Așadar, avem doi ocrotitori ai Capitalei noastre, care, deși nu s-au cunoscut în timpul vieții, au aceeași lucrare duhovnicească de tămăduire şi de călăuzire prin rugăciune neîncetată către tronul Preasfintei Treimi, pentru toți cei care se închină cu credință și evlavie sfintelor lor moaște. În anul acesta, 2018, în care omagiem unitatea de credință și de neam și îi comemorăm pe făuritorii Marii Uniri din 1918, ne bucurăm de acest moment al unirii întru rugăciune și mijlocire a celor doi mari sfinți pentru mântuirea sufletelor noastre. O sărbătorire profundă și completă a Centenarului Marii Uniri nu se poate realiza decât prin rugăciune în comun, bucurie şi pace duhovnicească, toate acestea fiind daruri pe care Dumnezeu le pogoară asupra noastră prin mijlocirea și purtarea de grijă a Sfinților Bisericii, dar și prin împreună-lucrarea noastră cea roditoare întru virtuțile creștine pentru binele poporului român.

Ne rugăm Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica şi Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou să dăruiască ajutor şi sănătate, pace şi bucurie tuturor pelerinilor, care arată, și în acest an, credință vie, mărturisitoare, evlavie adâncă și dragoste de Biserică. Ne rugăm, totodată, ca Dumnezeu să reverse milele Sale cele bogate spre frații noștri aflați în suferință sau în nevoi și să ne dăruiască nouă tuturor mult curaj spre a mărturisi credința noastră și a înfrunta încercările vieţii.

Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri Calinic de la Cernica şi Dimitrie cel Nou, ocrotitorii Bucureștilor, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, miluiește-ne şi ne mântuiește pe noi. Amin!

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Noi hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

Nr. 544// în / de

În ziua de 25 octombrie 2018, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul căreia au fost luate următoarele hotărâri.

A fost aprobată solicitarea Sinodului mitropolitan al Mitro­poliei Basarabiei de canonizare a Episcopului Dionisie Erhan al Cetății Albe-Ismail (1934-1943). Sfântul Ierarh Dionisie, Episco­pul Cetății Albe-Ismail, va fi înscris în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române și prăznuit anual în ziua de 17 septembrie.

Au fost aprobate mai multe texte liturgice.

A fost aprobat progra­mul-cadru pentru anul 2019, „Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari)” și „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești”.

Anul 2020 a fost declarat în Patriarhia Română „Anul omagial al pastorației părinților și copiilor” și „Anul comemorativ al filantropilor ortodocși români”.

Au fost desemnați cei trei ie­rarhi eparhioți care anual se vor adăuga la membrii de drept ai Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române (Președintele Sinodului Permanent și Mitro­po­liții din țară și străinătate). Pentru Sinodul Permanent din anul 2019 au fost desemnați Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, și Preasfințitul Părinte Ioan Casian, Episcopul ortodox român al Canadei.

A fost evidențiat sprijinul financiar oferit de către Centrele eparhiale unităților de învățământ în anul școlar 2017-2018. Valoarea totală a acestui sprijin oferit de către cele 29 de eparhii s-a ridicat la suma de 4.939.643,57 RON. Sfântul Sinod a reînnoit apelul la sprijinirea financiară și materială a unităților școlare care au această nevoie.

De asemenea, Sfântul Sinod a evaluat rezultatele referendumului pentru modificarea Art. 48 din Constituția României din 6-7 octombrie 2018. Pastorația și misiunea Bisericii trebuie să se adreseze nevoilor tinerilor și familiilor, folosind o cateheză adecvată și o prezență a păstorilor în mijlocul lor. Intensificarea slujirii liturgice, a vieții parohiale și a filantropiei sociale este o prioritate.

Avându-se în vedere evoluțiile recente ale situației bisericești din Ucraina, Sfântul Sinod rei­terează recomandarea din data de 24 mai 2018 ca Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Moscovei să ajungă împreună la o soluț­ie, păstrându-se unitatea de credință și libertatea administra­tiv-pasto­rală, acestea din urmă reprezentând o notă carac­te­ristică a Ortodoxiei. Sfântul Sinod subliniază totodată faptul că unitatea se păstrează prin coresponsabilitate și cooperare între Bisericile Ortodoxe locale, prin cultivarea dialogului și a sinodalității la nivel ­panortodox, aceasta fiind o necesitate perma­nentă în viața Bi­sericii. Unitatea Bisericii este un dar sfânt al lui Dumnezeu, dar și o mare responsabilitate a ierar­hilor, clerului și credincioșilor mireni. De aceea, Sfântul Sinod îndeamnă la înmul­țirea rugă­ciu­nii pentru unitate, la cultivarea prin dialog și reconciliere a iubirii creștine fraterne, care oferă adevărata libertate.

 

Ședință solemnă a Sfântului Sinod

Nr. 544// în / de

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a reunit vineri, 26 octombrie, în ședința solemnă dedicată Anului omagial al unității de credință și de neam și Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918. În cadrul ședinței prezidate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a avut loc prezentarea rapor­tului-sinteză al activităților principale legate de tematica anului în curs.

 

La eveniment au participat ierarhi membri ai Sfântului Sinod, membri ai Per­manenței Consiliului Național Bisericesc și ai Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, cadre didactice ale instituțiilor teologice de învă­țământ din eparhie, intelectuali, studenți și elevi.

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a citit în cadrul șe­dinței raportul-sinteză intitulat „2018 – Anul omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”. Documentul prezintă activitățile în plan religios-bisericesc, cultural-editorialistic și mediatic la nivelul tuturor unităților bisericești ale Patriarhiei Române, din țară și diasporă, în anul 2018. Raportul-sinteză este întocmit pe baza situațiilor trimise de Administrațiile eparhiale la Cancelaria Sfântului Sinod.

După prezentarea raportului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre bogăția evenimentelor organizate în acest an omagial și comemorativ: „Este impresionant faptul că această tematică a creat atât de mare interes la toate nivelurile, nu numai central și eparhial, ci și în parohii și mănăstiri și în rândul tinerilor. Avem în Anul omagial al unității de credință și de neam și în Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 o dinamică deosebită, o coresponsabilitate în cooperare și comuniune spirituală foarte binevenită, pentru că trebuie să unim deodată darul sfânt al unității și darul sfânt al libertății. Adevărata libertate nu se află în izolare, nici în situații de răzvrătire, ci în comuniune de iubire, dar nu doar o iubire emoțională, sentimentală, ci una care se manifestă în fapte concrete de cooperare, de ajutorare și de creștere a demnității noastre naționale. Unitatea națională este suportul demnității națio­nale. Biserica are nu numai vocația, ci misiunea și datoria de a cultiva deodată cu unitatea de credință și unitatea în cuget și simțiri a poporului român. Toate aceste activități enumerate succint ne arată ecoul foarte profund al temei unității de credință și neam în sufletul poporului dreptcredincios”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

În continuare, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a prezentat mai multe noutăți editoriale legate de tematica anului 2018, apărute la Editurile Patriarhiei Române.

 

 

2018 – Anul omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918

Nr. 544// în / de

Preafericite Părinte Patriarh,
Preasfințit Sinod,
Distinși participanți,

La inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca anul 2018 să fie proclamat, în Patriarhia Română, „Anul omagial al unității de credință și de neam”, respectiv „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”1. Împreună cu cele două teme, omagială și comemorativă, Sfântul Sinod a aprobat și programul-cadru național bisericesc, prin care au fost stabilite obiective privind realizarea acestui proiect religios-duhovnicesc, cultural-editorialistic, misionar şi mediatic la nivelul tuturor unităților bisericeşti ale Patriarhiei Române, din țară şi din diasporă.

Datele și rezultatele comunicate de eparhii, de sectoarele Ad­ministrației Patriarhale și de Centrul de Presă BASILICA oferă o cuprinzătoare imagine de ansamblu privind activitățile desfă­șurate în cuprinsul Patriarhiei Române în cursul Anului omagial și comemorativ 2018.

Astfel, prin Hotărârea nr. 1.029 din 15 februarie 2018, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat instituirea `Ordinului Catedrala Națională”, cu gramată, însoțită de plachetă insignă, în următoarele trei grade: Mare Ctitor, Ctitor și Binefăcător. În acest sens, în cadrul Atelierelor Institutului Biblic, cu îndrumarea și cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, au fost realizate Medalia omagială „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri 1918-2018” și Medalia omagială „Sfin­țirea Catedralei Naționale”, împreună cu Ordinul „Catedrala Națională” pentru Mare Ctitor, pentru Ctitor și pentru Binefăcător, menite a evidenția pe aceia care și-au adus contribuția la edificarea Catedralei Naționale sau la evocarea personalității făuritorilor Marii Uniri din 1918.

De asemenea, în contextul Anului Centenar, în mai multe eparhii au fost înființate ordine și distincții noi. Astfel, în Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului a fost înființat Ordinul „Mihai Vodă”, în varianta pentru clerici (forma de cruce bizantină gravată) și pentru mireni (forma de medalie aurită). Ordinul a fost înființat pentru a evidenția rolul domnitorului Mihai Viteazul în realizarea unității poporului român. În Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba Iuliei a fost înființat Ordinul „Donum sacrum unitatis”, în varianta pentru clerici (cruce pectorală) și pentru mireni (cruce pentru rever). Ordinul este acordat celor care prin activitatea lor au promovat unitatea de credință și de neam și valorile spirituale naționale ale poporului român. În Episcopia Caransebeșului, a fost înființat Ordinul „Elie Miron Cristea” – ediție centenară, cu gramată pentru clerici (arhierei, preoți și diaconi).

Proclamarea canonizării Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, în ziua de Buna Vestire, 25 martie 2018, în Catedrala Mitropolitană din Iaşi, a reprezentat o cinstire adusă unui sfânt născut în Basarabia în imediata apropiere a sărbătoririi unui secol de la unirea Basarabiei cu România (27 martie 2018). Un fragment din moaștele Sfântului Iosif au fost dăruite bisericii din satul Răzălăi din Basarabia, localitatea în care s-a născut sfântul.

Un alt eveniment cu deosebit impact misionar l-a constituit desfăşurarea, cu binecuvântarea și participarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în perioada 6-9 septembrie, a celei de-a 6-a ediții a Întâlnirii Internaţionale a Tinerilor Ortodocși – Sibiu, 2018, care a reunit peste 3.000 de tineri ortodocși, din țară și din străinătate, cu vârste cuprinse între 16 şi 35 de ani. Tema evenimentului a fost „Unitate. Cre­dință. Neam”.

În strânsă legătură cu cele două teme, omagială și comemorativă, Patriarhia Română și centrele eparhiale, în colaborare cu instituțiile de învățământ teologic și cu alte instituții publice, au organizat congrese, întâlniri, simpozioane şi colocvii, care au reunit invitați importanți din țară și din străinătate. În acest sens, amintim Congresul Națio­nal de Teologie, cu tema: „Unitate eclesială și unitate națională. Aspecte istorice și teologice” (20-24 mai, Palatul Patriarhiei), organizat de Sectorul teologic-educa­țional al Patriarhiei Române, în cooperare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București și cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte.

La nivel eparhial, au fost organizate următoarele simpozioane și congrese: Simpozionul inter­național „Local și universal în Ortodoxia românească. Credință. Unitate. Identitate”, organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, în perioada 16-19 mai; Simpozionul „Unitate și identitate. Ortodoxia românilor între comuniunea răsăriteană și dialogul cu Apusul”, care va fi organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj- Napoca, în perioada 4-6 noiembrie; Simpozionul național stu­den­țesc „Unitate de credință și de neam. Făuritorii Marii Uniri”, organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă din Craiova, la Tismana, în zilele de 24-25 aprilie; Simpozionul internațional de teologie „Credință și neam. Duhovnicie și duhovnici în Ortodoxia românească”, organizat de Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din Timișoara, în 8-9 mai; Congresul MOREOM (10-12 mai) și Congresul NEPSIS, organizate de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Europei Occidentale, la Paris, în zilele de 10-13 mai; Conferința „Europa – un dar al creștinis­mu­lui”, organizată de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, în 5-7 octombrie, la Nürnberg; Simpozionul „În oglindă cu strămoșii”, organizat de Arhiepiscopia Tomisului, în data de 22 martie; Simpozionul inter­național „Unitatea de credință și de neam în contextul unei lumi globalizate”, organizat de Facultatea de Teologie a Universității Valahia, Târgoviște, 29-30 mai; Colocviul „Chipuri de preoți de altădată”, organizat de Seminarul Teologic „Mitropolitul Dosoftei” din Suceava în luna septembrie; Simpozionul internațio­nal „Centenarul unirii românilor și Europa de azi. Religie și geopolitică”, organizat de Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba Iuliei, în 14-15 mai; Simpozionul internațional „Sfânta Cruce și unitatea de credință”, organizat de Arhiepiscopia Râmnicului, în perioada 25-26 aprilie; Simpozionul „100 de ani de la unirea Basarabiei cu România”, organizat la Bacău, în data de 26 martie, de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului; Sesiunea națională de comunicări științifice „Limbă, cultură și civilizație în și prin timp. 100 de ani de la Marea Unire”, organizată de Facultatea de Teologie, Litere, Istorie și Arte din Pitești, 24-27 mai; Conferința „Basarabia 1918-2018. Dilemele identității”, organizată în 26 martie, la Ga­lați, de către Departamentul Teologic al Facultății de Istorie, Filosofie și Teologie, Universitatea Dunărea de Jos, Galați; Simpozionul „Mai multe neamuri, o singură credință. Identitatea creștin-ortodoxă în America de azi”, organizat de University of Chicago, Divinity School, în ziua de 15 septembrie; Simpozionul interna­țional „Unitate și Dăinuire”, organizat de Episcopia Caransebe­șului, în perioada 15-17 aprilie; Simpozionul „Mircea cel Mare (1418-2018) – simbol al unității de credință și de neam”, organizat de Episcopia Severinului și Strehaiei, în parteneriat cu Facultatea de Teologie Ortodoxă a Uni­versi­tății din Craiova, în 19-20 aprilie, la Drobeta-Turnu Severin; Simpozionul „Bihorul în contextul Marii Uniri”, organizat de Episcopia Oradiei, în 27-28 aprilie; Simpozionul internațional „Maramu­reșul și Marea Unire de la 1918”, care va fi organizat de Episcopia Maramureșului și Sătmarului, în 12-13 noiembrie; Dezbaterea cu tema: „Creștinul în societatea românească contemporană”, organizată de Episcopia Devei și Hunedoarei, la Petro­șani, în 22 octombrie; Conferința „Spiritualitatea ortodoxă română în secolul douăzeci”, care va fi organizată în luna decembrie, la Roma, de către Episcopia Ortodoxă Română a Italiei; Simpozionul internațio­nal „Centenarul Marii Uniri și locul românilor în Europa”, organizat la Oslo, în 1-2 mai, de către Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord; Simpozionul „Centenarul plinătății sufletului românesc – credință, istorie și cultură”, organizat de Episcopia Ortodoxă Română a Canadei, în 21 aprilie, la Montreal.

Din datele transmise de eparhii, comunicările prezentate în cadrul conferințelor și simpozioanelor organizate au fost publicate sau sunt în curs de tipărire.

În Anul omagial și comemorativ 2018, la Editurile Patriarhiei Române au fost publicate următoarele lucrări: „Cuvinte ale credinței, lumini pentru viață – florilegiu tematic” (Ed. Basilica), autor Preafericitul Părinte Patriarh Daniel; „Biserica Ortodoxă Română și Marea Unire”, două volume: vol. 1 intitulat „Organizarea Serviciului Religios al Marelui Cartier General“, și vol. 2, cu titlul „Activitatea preoților militari în mari unități și unități operative“ (Ed. Basilica); „Biserica Ortodoxă Română și Marea Unire. Preoți în tranșee 1916-1919”, trei volume (Ed. Basilica); „Uniți în cuget și în simțiri. Unitatea de credință și de neam”, două volume (Ed. Basilica); „Activitatea preoților de armată în Campania din 1916-1918”, ediție bilingvă româno-franceză (Ed. Basilica); „Preoțimea română și întregirea neamului”, lucrare apărută în două volume: vol. 1, cu titlul „Chipuri, fapte, suferințe și pilde pentru viitor“ și vol. 2 cu titlul „Temnițe și lagăre“ (Ed. Basilica); „Reșe­dința Patriarhală. Istorie și artă” (dedicat memoriei Patriarhului Miron Cristea), în două ediții (Ed. Basilica); „Ierarhul Miron Cris­tea – Patriarhul Marii Uniri” (Ed. Basilica); „Pași spre Marea Unire. Mărturii din Șcheii Brașovului”, în două volume (Ed. Basilica); „Mucenici și făuritori ai Unirii. Preoțimea din Transilvania și Banat și Unirea din 1918”, lucrare în curs de publicare (Ed. Trinitas a Patriarhiei Române).

La editurile eparhiale au fost publicate mai multe volume și lucrări tematice, între care enumerăm: „Crestomație de texte despre unitatea națională și cea bisericească a românilor în perioada medievală și modernă a României (secolele XVII-XIX)” și „Florilegiu patristic despre unitatea de credință” (ambele lucrări publicate la Ed. „Cuvântul Vieții” a Arhiepiscopiei Bucureștilor); „Lupta Bisericii Ortodoxe Române pentru Marea Unire”, „Memoria, ca proiect de țară” și „Unire și simțire românească” (lucrări publicate la Ed. Doxologia, Iași); „Unitate românească prin Biserică” (Ed. Andreiana, Sibiu); „Prezențe clericale transilvănene la Marea Unire de la Alba Iulia” (lucrare în curs de publicare) și „Domnitorul Mihai Viteazul” (Ed. Renașterea, Cluj-Napoca); „Banatul și Marea Unire. Bănățeni la Alba Iulia” (în curs de publicare, Ed. Arhiepiscopiei Timișoa­rei); „Din pântece mai înainte de luceafăr Te-am născut” (Ed. Apostolia, Paris); „Ortodoxia românească și Marea Unire” și „Voievodul Mihai Viteazul – voievod al unității românești, promotor al Ortodoxiei străbune și martir al neamului nostru” (ambele publicate la Târgoviște); „Povestea sfântului nostru război” și „Testamentul unui episcop” (Ed. Arhi­episcopiei Sucevei și Rădăuților); „Despre dimensiunea unității de neam și de credință a poporului român” (Ed. Reîntregirea, Alba Iulia); „Pe marginea statalității românești: vechi locașuri și vechi dinastii” (Ed. Praxis, Râmnicu-Vâlcea); „Unirea românilor. 1559, 1859, 1918”, reeditare (lucrare publicată la Pitești); Proiectul editorial „Agenda tânărului ortodox”, în care sunt prezentate cele mai importante programe derulate în Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei (Ed. Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei); lucrările „Biserică. Misiune. Slujire”, volumul XVIII, și „Darul libertății creștine – școală a unității” (ambele publicate la Ed. Candela Cuvântului, Galați); „Episcopul Elie Miron Cristea al Caransebeșului. Ordine circulare. 1910-1919” (publicată la Caransebeș); „Pagubele suferite de Bisericile din Teleorman în perioada 1916-1918” (în curs de publicare); „Bisericile din Dobrogea de Nord în anul 1921” (publicată de Episcopia Tulcii); „Mari Sfinți Români” (apărută la Ed. Episcopiei Sălajului) etc.

La toate aceste lucrări se adau­gă numeroase alte studii și articole publicate în revistele bisericești eparhiale din țară și din străinătate.

Festivalul-concurs naţional de muzică bisericească „Lăudați pe Domnul!”, aflat la cea de-a 11-a ediție, și Concursul național „Icoa­na Ortodoxă – lumina cre­dinței”, ediția a 7-a, întregesc șirul manifestărilor prilejuite de Anul omagial-comemorativ 2018.

La nivelul unităților de cult, s-au desfășurat diverse acțiuni și proiecte social-filantropice, tabere, concursuri de pictură și artă sacră, expoziții de icoane, prezentări de fotografie, activități creative cu specific creștin; au fost organizate seri duhovnicești, pelerinaje, concerte de muzică bisericească, întâlniri duhov­nicești, conferințe, interviuri, prelegeri în cadrul cărora au fost aprofundate diverse teme, precum: importanța istorică a Marii Uniri de la 1918; chipuri de clerici care s-au implicat în evenimentele istorice de la 1918; rolul Bisericii în lupta de păstrare și afirmare a unității de credință și de neam; unitatea națională – bază a demnității naționale.

Totodată, temele omagială și comemorativă ale anului 2018 au fost dezvoltate și aprofundate în predici, cateheze, cuvântări, meditații biblice și discuții libere.

Cu sprijinul preoților și al profesorilor de religie, cele două teme, omagială și comemorativă, ale anului 2018 au fost eviden­țiate și în cadrul orelor de religie predate în învățământul preuniversitar (clasele 0-12).

Cu binecuvântarea chiriarhilor, au fost organizate şi vernisate diverse expoziții tematice de icoane. De asemenea, la nivel eparhial și parohial, au fost organizate tabere pentru tineri, seminarii de formare, concerte caritabile, pelerinaje tematice, cursuri practice, mese rotunde, concursuri de ese­uri, lansări de carte, piese de teatru, pro­iecții de film, au fost distribuite broșuri și pliante, au fost organizate procesiuni cu icoane etc.

Sub aspect mediatic, mass-media bisericească centrală și cea locală au promovat și au mediatizat evenimentele desfășurate în contextul anului 2018 – „Anul omagial al unității de credință și de neam”, respectiv „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”.

La nivel central, Biroul de presă al Patriarhiei Române a prezentat opiniei publice, prin intermediul comunicatelor de presă, al precizărilor și interviurilor date cu diverse ocazii, aspecte importante cu privire la manifestările organizate de Patriarhia Română în anul 2018. În conse­cință, presa laică a putut reflecta prin ştiri, articole, documentare, reportaje şi emisiuni-dezbatere manifestările organizate de Biserica Ortodoxă Română.

Agenţia de ştiri BASILICA a promovat temele anului 2018 printr-un număr de peste 1.000 de articole (ştiri, comunicate, documente, interviuri), dintre care 100 au fost traduse în limba engleză.

Publicațiile Lumina au acordat sistematic spaţii editoriale pentru tematicile anului 2018. Prin ediţia naţională şi prin cele patru ediții regionale, Ziarul Lumina a prezentat evenimentele organizate de Patriarhia Română, de centrele eparhiale, de şcolile teologice şi de alte instituţii bisericeşti. În cotidian au fost publicate peste 1.000 de ştiri dedicate celor două teme, omagială și comemorativă, în cuprinsul cărora au fost mediatizate conferințe bisericești, întruniri organizate de centrele eparhiale, expoziții de artă bisericească și de cultură istorică, apariții editoriale etc.

În cooperare cu Sectorul Pelerinaje al Patriarhiei Române, Ziarul Lumina a organizat concursul tematic: „Pelerinii Luminii – 100 pentru Catedrala Națio­nală”.

Postul de Radio Trinitas a desfășurat o bogată activitate, prin care a promovat unitatea de credință și de neam și i-a comemorat pe făuritorii Marii Uniri. Promourile, difuzate începând cu data de 1 ianuarie 2018, au subliniat importanța evenimentelor naționale și bisericești organizate în acest an plin de sem­nificații. Buletinele informative, jurnalele și emisiunile de actualitate religioasă au mediatizat toate activi­tățile organizate de Patriarhia Română și eparhiile din cuprinsul ei. Rubricile tematice noi „Oamenii Unirii”, „Drumul spre Unire” și „Minutul Marii Uniri” au edificat publicul cu privire la personalitățile implicate în procesul reîntregirii neamului românesc, dar și la contextul care a dus la înfăptuirea Unirii. Rubrica „Români despre România” a arătat dragostea de țară a românilor, iar cea intitulată „Memoria liturgică” a explicat Sfânta Liturghie și rolul acesteia de promovare a unității de credință. Pe parcursul anului, Radio TRINITAS a organizat Concursul „100 de ani în 1000 de cuvinte”, la care au participat elevi de gimnaziu și liceu din țară, care au trimis idei originale și au elaborat texte remarcabile despre România și unitatea ei.

În 2018, Postul de Televiziune TRINITAS a difuzat știri, reportaje și emisiuni dedicate „Anului omagial al unității de credință și de neam” și „Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”. În cadrul Jurnalului TRINITAS, au fost difuzate aproximativ 1.100 știri. Majoritatea materialelor au reflectat evenimentele organizate de eparhiile din Patriarhia Română, dar au fost mediatizate și evenimente organizate de instituții publice sau de cultură: Academia Română, Institutul Cultural Român, Biblioteca Centrală Universitară, Biblioteca Națională, Biblioteca Metropolitană ș.a. A fost realizată seria de emisiuni „100 de adevăruri istorice”, de către dl acad. Ioan Aurel Pop, președin­tele Academiei Române. Totodată, în contextul Anului Centenar, au fost realizate 10 filme documentare, între care amintim: „Unitatea de neam și de credință”; „Marea Frescă a Ateneului Român”, documentar lansat cu prilejul evenimentului cultural „Regal pentru Centenar”, organizat în data de 21 mai la Ateneul Român; „Preoții români. Jertfă și rugăciune pentru Unire”; „Cultul eroilor la români”; „Contribuția Bisericii la realizarea Marii Uniri”; „Alba Iulia. Cetatea Unirii”; „Generalul Henri Mathias Berthelot și bătălia pentru România”.

Și la nivel local, mass-media bisericească a mediatizat programul-cadru al Anului omagial-comemorativ 2018 și evenimentele organizate cu acest prilej în eparhii, îndeosebi prin intermediul: foilor parohiale, al revistelor eparhiale, al posturilor de radio și de televiziune existente în unele eparhii, precum și prin intermediul site-urilor de socializare. Unele site-uri eparhiale au dedicat Centenarului o secțiune specială, în care au fost publicate diferite articole, studii, mărturii și eseuri.

Succinta prezentare de mai sus evidențiază faptul că hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prin care anul 2018 a fost proclamat „Anul omagial al unității de credință și de neam” și „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”, a avut o importantă și bogată rezo­nan­ță în rândul clericilor, al monahilor şi al credincioşilor.

Evenimentele prilejuite de sfinţirea Catedralei Naţionale (25-30 noiembrie 2018) vor constitui momentul de vârf al omagierii unităţii de credinţă şi de neam şi al comemorării făuritorilor Marii Uniri din 1918, Prea­fericitul Părinte Patriarh Daniel şi membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, cu Preafericitul Părinte Teofil, Patriarhul Ierusalimului, cu membrii Sfântului Sinod, preoţi, diaconi și mulţimea credincioşilor aducând astfel mulțumire lui Dumnezeu și cinstire făuritorilor Marii Uniri.

De asemenea, întregul personal al instituțiilor centrale și locale bisericeşti aduce slavă Preasfintei Treimi și cinstire tuturor celor care s-au implicat de-a lungul timpului, clerici și mireni, în apărarea și promovarea valorilor creștine și în păstrarea unității de credință și de neam. În încheiere, aducem mulțumiri Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la iniţiativa căruia anul 2018 a fost declarat „Anul omagial al unității de cre­din­ță și de neam”, respectiv „Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”, precum şi tuturor membrilor Sfântului Sinod, care au vegheat şi s-au străduit ca aceste două importante teme să fie implementate în eparhiile Patriarhiei Române și să se materializeze în numeroase și diverse activități desfășurate sau care urmează să se desfășoare în acest an.

 

† Varlaam Ploieșteanul

Episcop-vicar patriarhal

 

Notă:

1 Hotărârea Sfântului Sinod nr. 10.407/28-29 octombrie 2016, respectiv Hotărârea Sfântului Sinod nr. 2.326/25 februarie 2015.

 

Ediția a XI-a a Festivalului-concurs „Lăudaţi pe Domnul!”

Nr. 544// în / de

Etapa finală a celei de-a XI-a ediții a Festivalului-concurs național de muzică bisericească „Lăudați pe Domnul!” s-a desfășurat în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, sâmbătă, 27 octombrie. Spre deosebire de edițiile precedente, secțiunea Interpretare a festivalului-concurs a fost necompetitivă. Astfel, au fost invitate coruri reprezentative la nivel național și internațional, din zone istorice ale României, mixte sau de voci egale, repertoriul abordat fiind în limba română. Formațiile invitate au fost Corul de Copii Radio – dirijor Răzvan Rădos; Corul bărbătesc din Finteușu Mare, județul Maramureș – dirijor prof. Andrei Dragoș; Grupul psaltic al Mănăstirii Nera, județul Caraș-Severin – dirijor monahia Nectaria Pruteanu; Corala bărbătească „Te Deum Laudamus” – dirijor pr. lect. univ. dr. Zaharia Matei; Capela corală „Moldova” a Companiei „Tele-Radio Moldova” din Chișinău, dirijor Gabriela Tocari.

Capela Corală „Moldova“ din Chişinău

 

În cadrul secţiunii Com­po­ziție, concurenții înscriși au compus piese muzicale pentru cor mixt sau de voci egale, a cappella, cu sau fără instrumente neacordabile, având ca temă unitatea de credință și de neam a poporului român. Compoziția a fost în primă audiție și nepublicată până în prezent, având durata între 3 și 6 minute, respectiv autorizarea privind drepturile patrimoniale de autor asupra textului folosit. Juriul acestei secțiuni a fost format din prof. dr. Dan Buciu, de la Universitatea de Muzică din București, conf. dr. Grigore Cudalbu, de la Universitatea de Muzică din București, pr. lect. dr. Stelian Ionașcu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București și dirijorul Coralei „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române.

La finalul recitalului de muzică și poezie, Preasfințitul Pă­rinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, președintele de onoare al juriului, a anunțat câștigătorii secţiunii Compo­ziție a Festivalului-concurs național de muzică bisericească „Lăudați pe Domnul!”. 
Premiul I a fost obținut de Matei Pop, dirijor la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca; premiul al II-lea, de Alexandru Semeniuc, student la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași; premiul al III-lea a fost acordat lui Dorin Alexandru Gelu Hotea, elev la Seminarul Teologic Liceal „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare.

Premiile, constând în diplome cu medalie, cărți și bani, au fost oferite de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Fiecare forma­ție corală invitată a primit din partea Preafericirii Sale Diploma și medalia Anului omagial al unității de credință și de neam și a Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri de la 1918. De asemenea, pentru întreaga activitate ca dirijor al Corului de Copii Radio și al Corului Sound și Corului de Cameră „Madrigal”, pentru contribuția la promovarea culturii și a spiritualității românești și pentru implicarea în organizarea mai multor ediții ale Festivalului-concurs național „Lăudați pe Domnul!”, Patriarhul României a acordat maestrului Voicu Popescu Ordinul „Sfântul Ioan Gură de Aur”.

Grupul psaltic al Mănăstirii „Nera“

 

După ceremonia festivă, Patriarhul României a rostit cuvântul de binecuvântare, intitulat „Bucuria comuniunii frățești prin muzica bisericească” (text redat integral la finalul acestui reportaj).

Scopul organizatorilor Festi­va­lului-concurs național de muzică bisericească „Lăudați pe Domnul!” a fost de a contribui la cultivarea conștiinței unității de credință și de neam, să susțină interpretarea autentică a muzicii bisericești, să promoveze grupuri corale valoroase din zone istorice ale țării noastre, să îmbogățească repertoriul liturgic și muzical românesc, prin stimularea crea­tivității compozitorilor de muzică. Cea de-a XI-a ediție a festi­va­lului-concurs a fost dedicată Anului omagial al unităţii de credinţă și de neam și Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi Corul de copii Radio din Bucureşti

Bucuria comuniunii frățești prin muzica bisericească

Nr. 544// în / de

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, rostit la etapa finală a Festivalului-concurs național de muzică bisericească „Lăudați pe Domnul!”, 27 octombrie 2018

 

Festivalul-concurs naţional de muzică bisericească Lăudaţi pe Domnul!, ediția a XI-a, este organizat de către Patriarhia Română, în parteneriat cu Universitatea Națională de Muzică din București, în perioada 11 iunie – 27 octombrie 2018 și cuprinde două secțiuni: A. Interpretare și B. Compoziție.

În cadrul secțiunii A. Interpretare s-au desfășurat trei concerte: în ziua de vineri, 26 octombrie 2018, la Biserica Sfântul Elefterie-Nou, Paraclis Patriarhal, și la Studioul de Operă și Multimedia al Universității Naționale de Muzică din București, iar în ziua de sâmbătă, 27 octombrie 2018, la Palatul Patriarhiei, în Aula Magna Teoctist Patriarhul.

În anul în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri de la 1918, în cadrul secțiunii A. Interpretare, au fost aduse împreună coruri reprezentative din zone istorice ale României, mixte sau de voci egale, repertoriul abordat fiind în limba română. Astfel, se evidențiază frumusețea și bogăția muzicii bisericești, contribuția acesteia la promovarea limbii române și la cultivarea conștiinței unității de credință și de neam a românilor de pretutindeni. Prin muzica bisericească, corurile participante au adus bucurie și speranță, devenind lumini ale Evangheliei iubirii lui Hristos și sporind comuniunea frățească.

Anul 2018 a fost declarat în Patriarhia Română An omagial al unităţii de credinţă și de neam și An comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918. Acest aspect este reflectat în proba de concurs din cadrul secţiunii B. Compoziție. Concurenții înscriși au compus piese muzicale, pentru cor mixt sau de voci egale, a cappella, cu sau fără instrumente neacordabile, având ca temă unitatea de credință și de neam a poporului român. Prin compoziţiile realizate, concurenţii au transpus muzical versuri ale unor poeți români cunoscuți și au exprimat recunoştinţa faţă de toți aceia care, de-a lungul veacurilor, prin dragostea lor jertfelnică, au contribuit la realizarea Marii Uniri din 1918.

Mulţumim Universității Na­țio­nale de Muzică din București pentru ajutorul acordat în pregătirea acestui festival-concurs. Felicităm Sectorul teologic-educaţional al Administraţiei ­Patriarhale, organizator al acestui eveniment, în parteneriat cu Arhiepiscopia Chișinăului, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului, Episcopia Caransebeșului, Centrul de Presă BASILICA, Palatul Patriarhiei – Centrul de Conferințe, Tipografia Cărților Bisericești, Mănăstirea Radu Vodă din București, Centrul social-cultural Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Centrul cultural-misionar Familia – Pantelimon, Biserica Sfântul Elefterie-Nou, Paraclis Patriarhal. De asemenea, felicităm corurile participante şi pe toţi compozitorii înscrişi în concurs.

În mod deosebit, mulţumim domnului Tomi Cristin, doamnei Alina Tomi și fiicei lor, Ana-Maria Tomi, realizator la Radio ­TRINITAS, care au prezentat cele trei concerte din cadrul festivalului-concurs.

Mulţumim celor prezenţi la acest concert şi celor care îl ­urmăresc prin intermediul ­TRINITAS TV şi Radio TRINITAS, dorindu-vă tuturor sănătate şi ajutor, pace şi bucurie, întru mulţi şi binecuvântaţi ani!

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Crucea Patriarhală pentru părintele profesor Ștefan Buchiu

Nr. 544// în / de

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a acordat marţi, 2 octombrie, în Salonul Sfinților Români al Reședinței Patriarhale, Crucea Patriarhală părintelui profesor universitar Ștefan Buchiu. Cea mai înaltă distincție acordată clericilor a fost conferită în prezența membrilor Permanenței Consiliului Național Bisericesc. Totodată, Preafericirea Sa a anunțat că Permanența Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor i-a acordat părintelui Ștefan Buchiu titlul de vicar eparhial onorific.

 

După oferirea gramatei patriarhale și a crucii pectorale, Patriarhul României a anunțat noua misiune la care este chemat părintele profesor Ștefan Buchiu să slujească: „Ți­nând seama de pregătirea teologică temeinică a părintelui profesor doctor Ștefan Buchiu, de bogata sa experiență academică și de vasta activitate pastorală, marţi, 2 octombrie, am propus Perma­nenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor să i se acorde titlul de vicar eparhial onorific, cu atri­buții de consultare și reprezentare în domeniul teologic, edu­cațional și cultural, cooperând cu vicarul eparhial administrativ, cu Sectorul învățământ și activități cu tineretul, cu Sectorul cultural și comunicații media și cu Sectorul teologic-educa­țional al Patriarhiei Române. De aceea, în această ședință a Permanenței Consiliului Național Bisericesc, am dorit să-i conferim și cea mai înaltă distincție: Crucea Patriarhală. Prin aceasta dorim să încurajăm activitatea viitoare a părintelui profesor Ștefan Buchiu și să îi oferim șansa de a continua trei proiecte mari, cu titlul pe care i l-am acordat marți: continuarea demersurilor pentru începerea lucrărilor de modernizare a subsolului Facul­tății de Teologie «Justinian Patriarhul» din București, în care se va organiza specializarea Artă Sacră într-un mod corespunzător; continuarea demersurilor pentru începerea lucrărilor de construire a unei noi biblioteci, deoarece facultatea nu are o bibliotecă propriu-zisă, ci doar spații improvizate pentru bibliotecă; susținerea frumoasei lucrări a extensiei facultății din București în Italia, pentru a-i ajuta pe preoții din diaspora occidentală să se formeze prin deplasarea profesorilor la Roma. Aceste lucrări trebuie continuate, consolidate, valorificate și puse în slujba misiunii Bisericii noastre”.

Părintele profesor emerit Ștefan Buchiu a mulțumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru cea mai înaltă distincție acordată clericilor și pentru încrederea cu care l-a învestit în noua funcție onorifică reprezentativă: „Vă mulțumesc pentru binecuvântarea pe care timp de 10 ani și jumătate am primit-o din partea Preafericirii Voastre pentru conducerea Facul­tății de Teologie Ortodoxă din București. Cea mai înaltă distincție pe care mi-ați acordat-o astăzi, Crucea Patriarhală, mă face să mă gândesc la trecutul recent, la anii petrecuți în facultate și activitățile desfășurate. Am fost martorul implicării Preafericirii Voastre directe în înnoirea facultății, atât materială, cât și spirituală. A fost o întreită lucrare pe care ați condus-o cu multă înțelepciune: la clădirea facultății, care s-a restaurat aproape în întregime; la căminul Arhiepiscopiei Bucureștilor, înnoit cu totul și oferit spre cazare în condiții foarte bune studenților noștri; la Paraclisul «Sfânta Ecaterina», care acum arată cu totul înnoit și îmbie pe studenți la rugăciune, practică liturgică și pregătire pentru preoție. Sunt foarte multe lucrări desfășurate cu binecuvântarea, cu sprijinul și cu implicarea directă a Prea­fericirii Voastre”.

În baza acestui titlu de vicar eparhial onorific, părintele profesor Ștefan Buchiu poate reprezenta Arhiepiscopia Bucu­reștilor și Patriarhia Română la întruniri de ordin teologic, educațional și cultural.

 

Al VIII-lea Congres Național al Facultăților de Teologie Ortodoxă, la Oradea

Nr. 544// în / de

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Episcop Dr. Vasile Coman” din cadrul Universităţii din Oradea, a organizat, în perioada 8-10 octombrie, cel de-al VIII-lea Congres Naţional al ­Facultăţilor de Teologie Ortodoxă din ­Patriarhia Română.

Congresul a avut ca temă „Contribuția Bisericii și a teologiei ortodoxe pentru unitatea de credință și neam”, iar la lucrări au participat decani și reprezentanți din partea celor 11 facultăţi de teologie ortodoxă şi a celor patru departamente de teologie ortodoxă din România.

Deschiderea congresului a avut loc marți, 9 octombrie, prin oficierea unei slujbe de Te Deum de către un sobor de preoți în Paraclisul „Sfântul Teodor Studitul” al facultății, în pre­zența Prea­sfințitului Sofronie, Episcopul Oradiei, și a Prea­sfințitului Visarion, Episcopul Tulcii, precum și a pr. conf. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal, delegatul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, a decanilor facul­tăților de teologie ortodoxă din țară și a directorilor școlilor doctorale de teologie ortodoxă.

A urmat deschiderea oficială a Congresului Național al Facultăților de Teologie Ortodoxă din cuprinsul Patriarhiei Române, în Aula Magna a uni­ver­sității orădene. În cadrul festivității de deschidere, pr. conf. dr. Nicușor Beldiman, consilier patriarhal, a dat citire mesajului Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulat „Teologia ortodoxă academică trebuie să susțină mai intens lucrarea misionară a Bisericii în societate” (text redat la finalul acestui reportaj), adresat participanților la congres.

La deschiderea congresului au adresat mesaje de salut prof. dr. Constantin Bungău, rectorul Universității din Oradea, prof. dr. Sorin Curilă, pre­ședintele Senatului Uni­versității din Oradea și Ioan Mihaiu, prefectul jude­țului Bihor.

PS Episcop Sofronie, în cuvântul de binecuvântare rostit cu acest prilej, a subliniat im­por­tanța evenimentului, adre­sând urări de bun venit par­tici­panților și de succes lucră­rilor congresului: „Este o onoare, o bucurie și o binecuvântare pentru Oradea, pentru Facultatea de Teologie Ortodoxă «Episcop Dr. Vasile Coman», pentru Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei să găzduiască cel de-al VIII-lea Congres Național al Facul­tăților de Teologie Ortodoxă din Patriarhia Română, dar și întâlnirea Colegiului Decanilor și a directorilor Școlilor Doctorale, cu atât mai mult cu cât anul acesta, prin aprobarea venită din partea Ministerului Edu­cației Naționale, și la Universitatea din Oradea func­ționează o Școală Doctorală de Teologie Ortodoxă”.

Programul Congresului a cuprins două secţiuni de comunicări, desfășurate pe parcursul zilelor de 9 și 10 octombrie. Cea dintâi secţiune, intitulată „Unitatea Bisericii – model al unităţii neamului”, a cuprins două referate susținute de pr. prof. dr. Ștefan Buchiu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, pre­șe­dintele Colegiului Decanilor, cu titlul „Rolul învățăturii de credință în promovarea unității Bisericii”, și de pr. prof. dr. Nicolae Chifăr, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă a Univer­sității „Lucian Blaga” din Sibiu, având titlul „Mitropolitul Nicolae Bălan – con­tribuții la consolidarea unității naționale și bise­ricești”.

Cea de-a doua secțiune a abordat tema „Misiunea Bisericii într-o lume secularizată”. Au prezentat referate pr. prof. dr. Ioan Chirilă, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, „Fundamentele biblice ale uni­tății de credință creștină. Ortodoxia mărturisirii”, și pr. prof. dr. Mihai Himcinschi, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă a Univer­sității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, intitulat „Identitate și misiune”.

În cadrul programului congresului au fost prevăzute întrunirea Colegiului Decanilor și întâlnirea directorilor Șco­lilor Doctorale de la Facultățile de Teologie Ortodoxă din țară.

Participanții la Congres și-au exprimat mulțumirea în urma dezbaterilor desfă­șurate pe tema „Contribuția Bisericii și a teologiei ortodoxe pentru unitatea de credință și neam”, subliniindu-se actualitatea și importanța acesteia, precum și rolul teologiei de a promova misiunea Bisericii, în scopul cultivării uni­tății de credință și de neam.

Congresul s-a încheiat prin întocmirea unui document final, ce cuprinde o sinteză a dezbaterilor, și prin vizitarea Mănăstirii „Sfânta Cruce” din Oradea.