Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși (ITO) la Sibiu

Nr. 541-543// în / de

Cetatea Sibiului s-a transformat, în perioada 6-9 septembrie, în capitala tineretului ortodox din întreaga lume. La Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși (ITO) care a avut loc la Sibiu, au participat peste 3.000 de tineri cu vârste cuprinse între 16 și 35 de ani, din România și din alte țări, între care Republica Moldova, Grecia, Serbia, Germania, Portugalia, Elveția, Turcia, India. La cea de-a cincea ediție a ITO, tinerii au avut posibilitatea să se roage împreună, să contribuie la diferite ateliere tematice sau să se bucure de activitățile culturale și recreative pregătite, să asculte conferențiari și concerte. Peste 450 de voluntari ITO au pregătit spațiile de cazare în cele cinci unități de învă­țământ unde au avut loc activitățile.

 

Festivitatea deschiderii oficiale a ITO 2018, de joi, 6 septembrie, a fost un adevărat spectacol al tinereții și al bucuriei de a trăi frumos credința străbună. Tinerii au fost primiți de gazde în Piața Mare, alături de oaspeți de seamă veniți să binecuvânteze această manifestare unică, să-i încurajeze pe participanți, să le vorbească și să-i asculte. Organizatorii au pregătit două scene în Piața Mare pentru ca festivitatea să capete amploarea unei adevărate sărbători.

Au luat parte Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Înaltprea­sfințitul Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, ierarhi din Bisericile Ortodoxe surori și din eparhii ale țării, secretarul de stat pentru Culte, dl Victor Opaschi, consilierul din cadrul Ministerului Educației Naționale, dl Romeo Moșoiu, prefectul județului Sibiu, dna Adela Muntean, vicepreședintele Consiliului Județean Sibiu, dl Marcel Luca, primarul Sibiului, dl Astrid Fodor, rectorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, dl pr. prof. univ. dr. Ioan Bondrea, rectorul Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, dl general Ghiță Bârsan, ambasadorul Emil Hurezeanu, precum și alți numeroși oaspeți.

 

 

După intonarea imnului de stat de către fanfara militară și Grupul vocal „Anatoly” din Brașov, a urmat prezentarea delegațiilor participante din țară și din străinătate. Moderatorii serii au fost omul de televiziune Dan Negru, actorul Ovidiu Cuncea și actrița Alexandra Șerban-Zavate.

Festivitatea a continuat cu o slujbă de Te Deum oficiată de PS Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, după care au urmat cuvintele de salut adresate tinerilor de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Laurențiu, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și de oficia­litățile prezente.

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a ajuns la Sibiu încă de miercuri, 5 septembrie, unde, după primirea oficială de la Aeroportul Internațional Sibiu, împreună cu IPS Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, și PS Părinte Episcop-vicar Ilarion Făgărășanul, în prezenţa oficialităţilor locale, a sfințit Cantina „Sfântul Stelian” a Arhiepiscopiei Sibiului, care va deservi elevii de la două instituții de învățământ și cazuri sociale. La festivitatea de deschidere a manifestării, Preafericirea Sa a adresat tinerilor cuvântul intitulat Credinţa în Dumnezeu şi dragostea de neam au susţinut lupta pentru unitate națională.

IPS Părinte Mitropolit Laurențiu i-a îndemnat pe tineri să folosească timpul dedicat activităților diverse pentru a se îmbogăți sufletește, a lega prietenii și a cinsti împreună pe Dumnezeu. „Vă invităm să petreceți aceste câteva zile la Sibiu, cetatea de suflet a Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei (1864-1873), unul dintre marii promotori ai unității noastre naționale în rândul românilor transilvăneni din a doua jumătate a secolului al 19-lea, de la a cărui naștere se împlinesc 210 ani. Suntem încredin­țați că toate activitățile din aceste zile: întâlnirile, dezbaterile, atelierele de lucru, împletite cu alte bucurii: prieteniile, muzica, descoperirea valorilor etnografice, precum și cele culturale din muzeele Sibiului vă vor îmbogăți sufletește și vor înnoi în inimile voastre curate dragostea față de țară și față de Biserica strămo­șească, întărind conștiința unității și identității noastre naționale”, a spus Mitropolitul Ardealului.

În a doua parte a festivității, organizatorii au pregătit tinerilor mai multe surprize. Spectacolul artistic a fost deschis de Grupul vocal „Anatoly”, care a interpretat pricesne, iar mai apoi alături de ei au urcat pe scenă interpreții Marcel Pavel, Vlad Miriță și Iordache Basalic. Acestora li s-au adăugat Corul de copii „Concertino” din Gura Râului, corul Parohiei din Irești, Vrancea, preotul Doru Gheaja și pr. lect. univ. dr. Sorin Dobre. Piața Mare a răsunat de pricesnele, cântecele patriotice și populare pregătite de artiștii invitați. Spectacolul a conținut și momente de poezie oferite de actorul Florin Coșuleț, sceneta „Meșterul Manole”, interpretată de studenți la actorie și membri ai Ansamblului „Junii Sibiului”. Spectacolul a adus bucurie și entuziasm în rândul tinerilor, care au cântat în Piața Mare alături de cei de pe scenă, s-au prins în hore, au aprins lumini și au intonat într-un cor de mii de glasuri imnul ITO 2018. În cadrul festivității a fost adusă și aprinsă torța ITO 2018.

 

Dezbateri şi activități la alegere

În a doua zi a întâlnirii, tinerii au dezbătut cele patru teme propuse pentru discuțiile de la ateliere: Nevoia mea de Biserică – între reflex și realitate; Updatarea/Actualizarea Bisericii: Biserica 4.0; Nevoia de dezvoltare personală: Poate fi Biblia manual de dezvoltare personală?; Biserica – validarea fericirii/mântuirii.

Vineri  dimineaţă au participat la un scurt program de rugăciune în mai multe biserici din Sibiu, după care s-au îndreptat către şcolile desemnate pentru a avea loc dezbaterile. În sălile de clasă au avut loc discuţii în grupuri de maximum 20 de tineri, din diferite regiuni ale ţării, iar după prânz, au avut program de vizitare a Sibiului, cu activități la alegere: vizitarea muzeelor sibiene și a centrului istoric ş.a.

Tot vineri, 7 septembrie, tinerii au umplut Sala „Transilvania” din Sibiu, unde au ascultat conferința „Unitate. Credință. Neam. De 100 de ori România”, susținută de ambasadorul Emil Hurezeanu și moderată de pr. conf. dr. Constantin Necula. „Dincolo de această sărbătoare a neamului, a credinței, a nădejdii, a dragostei, trebuie să ne găsim sprijin, duhovnici, îndrumători în înaintașii de care avem nevoie astăzi, dar și în semenii noștri, în contemporanii noștri pe care îi avem de-a dreapta și de-a stânga noastră”, le-a transmis Emil Hurezeanu.

După conferință, tinerii și delegațiile au participat la Procesiunea Unității, de la Sala „Transilvania” spre Piața Mare. La Catedrala Mitropolitană din Sibiu au fost întâmpinați de IPS Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, care a oficiat o slujbă de mulțumire și de binecuvântare. „Voi aveți cea mai mare îndreptățire de a spune nu răului. Atenție, deci, pe drumul pe care mergeți, înțelegeți ceea ce vă spun părinții și țineți legătura cu ei, pentru că veți deveni și voi părinți. În drumul acesta aveți un temei puternic în iubirea față de Dumnezeu, iubirea față de Biserica în care v-ați născut, ați crescut și în care sperați să rămâneți până la sfârșitul vieții împreună cu Hristos. Hristos este în mijlocul nostru!”, a spus ierarhul.

A doua zi din programul ITO 2018 s-a încheiat cu un spectacol de muzică și dansuri populare din toate zonele țării, susținut de Ansamblul „Cindrelul – Junii Sibiului”.

Sfânta Liturghie și ateliere 
la Muzeul „ASTRA”

A treia zi din programul ITO i-a adunat pe cei peste 3.000 de participanți în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Aici au avut posibilitatea să participe la Sfânta Liturghie oficiată pe podiumul de pe lac și să dea răspunsurile liturgice. Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de arhierei din care au făcut parte IPS Mitropolit Laurențiu, IPS Mitropolit Naum de Ruse (Patriarhia Bulgariei), IPS Juraj Stranský, Arhiepiscop de Michalovce și Košice (Biserica Ortodoxă din Ținu­turile Cehiei și Slovaciei), PS Qais, Episcop de Erzurum (Patriarhia Antiohiei), PS Episcop Nektarios de Arsinois ­(Biserica Ortodoxă a Ciprului), PS Episcop Athanasius de Lodz and Poznan (Biserica Ortodoxă a Poloniei). Din soborul de slujitori au făcut parte arhi­mandriți și preoți din Bisericile Ortodoxe surori și din țară. Reprezentanții Bisericilor Ortodoxe surori au transmis la final mesaje către tineri.

Programul a continuat cu mai multe ateliere de creație, jocuri, activități educative și nenumărate surprize pregătite de organizatori sub mottoul „Satul român în Centenarul Marii Uniri”. Tinerii au fost împărțiți apoi pe grupe de lucru și au avut posibilitatea să învețe vechi meșteșu­guri tradițio­nale, să se joace precum copiii și tinerii de odinioară, să viziteze casele, gospodăriile, bisericile vechi, ansamblurile agricole și toate exponatele din cele peste 100 de hectare ale Muzeului în aer liber din Dumbrava Sibiului.

Tinerii au participat la ateliere de olărit, de împletit brățări, pictură pe lemn și sticlă, de împletit paie, de prelucrare artistică a lemnului, de muzică tradițională, de împletit cosițe și de țesut brățări.

De asemenea, în cadrul proiectului „Țăranul român de la război la Unire”, finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, Departamentul de Identitate Națio­nală – România Centenară, Complexul Național Muzeal „ASTRA” le-a pregătit tinerilor, pe lângă atelierele amintite, și un program destinat rememorării perioadei din timpul Primului Război Mondial. Tinerii au participat și la o de­monstrație de mânuire a armelor și de prezentare a uniformelor și echipamentului militarilor români din Primul Război Mondial.

Ziua s-a încheiat cu un concert de muzică ușoară susținut de ­Andra și trupa Compact B în Piața Mare din Sibiu.

Delegația Arhiepiscopiei Craiovei 
a primit torța pentru ITO 2019

ITO 2018 s-a încheiat duminică, 9 septembrie, la Catedrala Mitropolitană din Sibiu, unde tinerii au participat la Sfânta Liturghie oficiată de un sobor de arhierei din care au făcut parte IPS Părinte Mitropolit Laurențiu, IPS Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei, IPS Mitropolit Naum de Ruse și PS Qais, Episcop de Erzurum, împreună cu reprezentanți ai delegațiilor din țară și străinătate. Cuvântul de învățătură a fost rostit de IPS Părinte Mitropolit Irineu, care a tâlcuit Evanghelia din Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci. Răspunsurile liturgice au fost date de Corala „Timotei Popovici” a Catedralei Mitropolitane din Sibiu, dirijată de pr. lect. univ. dr. Dan-Alexandru Streza, iar tinerii prezenți au cântat pricesne.

La finalul Sfintei Liturghii, IPS Părinte Mitropolit Laurențiu le-a mul­țumit tuturor celor implicați în organizarea ITO 2018, auto­rităților care au sprijinit evenimentul și tinerilor paricipanți. Consilierul prezi­dențial Sergiu Nistor a citit un mesaj adresat tinerilor din partea președintelui României, Klaus Werner Iohannis. De asemenea, tinerii au citit un document prin care au fost sintetizate concluziile și dorințele exprimate în cadrul discuțiilor de la ateliere din acest an. La final, delegația Arhiepiscopiei Craiovei, organizatoarea ITO 2019, a primit torța și i-a invitat pe tineri la anul în cetatea Băniei. Ceremonia s-a încheiat cu intonarea imnului ITO 2018.

Credinţa în Dumnezeu şi dragostea de neam au susţinut lupta pentru unitate națională

Nr. 541-543// în / de

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel rostit la deschiderea Întâlnirii Internaționale a Tinerilor Ortodocși, 6 septembrie 2018, Sibiu

 

Dragi tineri,

Cu multă bucurie ­duhovnicească vă adre­săm un cuvânt de binecuvântare vouă, tinerilor participanți la Sibiu, în centrul României, la Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși (ITO). Evenimentul acesta este organizat în ­perioada 6-9 septembrie 2018 de Arhiepiscopia Sibiului, având ca temă: „Unitate. Credință. Neam”, în contextul Anului omagial al unității de credință și de neam în ­Patriarhia Română, cu prilejul Centenarului Marii Uniri a românilor din 1918.

 

Maica Domnului este icoana Bisericii şi Ocrotitoarea 
familiei

Este deosebit de semnificativ faptul că, în Biserica Ortodoxă Română, aceste adunări interna­ționale ale tinerilor creștini ortodocși se desfăşoară în comuniune de credință, de rugăciune şi cântare, de dialog și prietenie, la începutul noului An bisericesc, care ne cheamă la sfințirea timpului vieţii pământeşti ca timp al mântuirii. În acest sens, prima mare sărbătoare din luna septembrie este Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), Maica Domnului fiind icoana Bisericii, deoarece ea este ființa umană prin care Fiul Cel veşnic al lui Dumnezeu, Iisus Hristos, devine om în istoria umană, ca să dăruiască oamenilor muritori viaţa veşnică (cf. Ioan 11, 25). Cifra 8 simbolizează viaţa eternă şi lumina infinită din Împărăţia cerurilor.

Copiii şi tinerii sunt un dar sfânt şi o mare binecuvântare pentru familie şi Biserică, pentru ţară şi popor

Tinerii sunt dornici să trăiască în comuniune de iubire, să iubească şi să fie iubiţi, în familie şi în societate, dar și să cultive un ideal, să dea un sens vieții lor prezente și viitoare, prin acumulare de cunoştinţe noi şi prin creativitate. În această privinţă, ei reprezintă nu doar viitorul Bisericii şi al societăţii, ci și prezentul lor dinamic și înnoitor la nivel național și internațional. Participând la programele de tineret susţinute de Biserică, tinerii au şansa de a se cunoaşte mai bine între ei, de-a lega prietenii și de a preţui mai mult moștenirea culturală și bogăția tradițiilor specifice Ortodoxiei românești din diferite oraşe ale României, dar şi de a afla date noi despre bogăţia spirituală a Ortodoxiei universale.

Dacă anul trecut ITO-2017 de la Iaşi a avut ca temă principală libertatea, în anul acesta, ITO-2018 de la Sibiu ne cheamă să gândim şi să trăim mai intens legătura dintre libertate şi unitate: în familie, în Biserică şi în societate, având ca lumină şi exemplul făuritorilor Marii Uniri din 1918.

Libertatea şi unitatea sunt două componente esențiale şi permanente ale vieții umane, deoarece omul a fost creat pentru a trăi în comuniune de iubire, după chipul lui Dumnezeu, Care este Iubire (cf. 1 Ioan 4, 16), adică Treime de Persoane distincte, ­libere şi nedespărțite, vieţuind în unitate desăvârşită.

În acest sens, starea sănătoasă a vieții umane, în care libertatea persoanelor distincte se armonizează cu unitatea dintre ele, se exprimă în comuniune de iubire. Această comuniune de iubire rodeşte pace şi bucurie, respect reciproc, dialog şi cooperare, solidaritate şi coresponsabilitate în familie, Biserică şi societate. Aceasta este viaţa umană binecuvântată de Dumnezeu şi binefăcătoare pentru persoană şi comunitate.

Însă, când din cauza păcatului, care este atitudine şi acţiune egoistă, posesivă şi agresivă a omului în relaţie cu semenul său, libertatea persoanei se afirmă împotriva unității sau a comuniunii de iubire, această libertate devine libertate distructivă. Aşa au apărut în lume certurile în familie, în societate, dar şi conflictele şi războaiele violente de cucerire şi apoi revoltele şi războaiele de eliberare a popoarelor cucerite şi oprimate.

 

Preasfânta Treime este izvorul unităţii şi al libertăţii 
în comuniune de iubire

Înţelegem, aşadar, că deşi păcatul egoismului dezbină persoane şi popoare între ele, totuşi, iubirea milostivă a lui Dumnezeu sau harul Preasfintei Treimi adună în comuniune persoane diferite şi popoare sau etnii diferite (cf. Faptele Apostolilor cap. 2). De aceea, în Biserica lui Hristos, viaţa creștină începe prin Botezul în apă şi în Duh Sfânt, săvârșit de Biserică în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, adică în relaţie spirituală cu iubirea eternă a Preasfintei Treimi. Apoi, viaţa creştină se dezvoltă prin participarea creştinilor la viaţa liturgică şi social-filantropică a Bisericii, pentru a primi prin rugăciune şi a transmite ulterior prin fapte bune iubirea smerită şi darnică a Preasfintei Treimi în viaţa familială, comunitară şi socială.

În fiecare Sfântă Liturghie euharistică ortodoxă, noi mărturisim credința noastră comună în Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt (Crezul ortodox), mulţumim Preasfintei Treimi pentru darul vieţii şi pentru „toată darea cea bună”. Apoi, prin împărtășirea cu Trupul şi Sângele lui Hristos Cel răstignit şi înviat, noi primim în suflet „harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh” (2 Corinteni 13, 13). Iar către sfârșitul Sfintei Liturghii, cântăm: „nedespăr­țitei Sfintei Treimi să ne închinăm, că aceasta ne-a mântuit pre noi” (Cântarea Am văzut lumina cea adevărată).

De fapt, toată viaţa liturgică ortodoxă este ritmată de semnul Sfintei Cruci şi de doxologia: „Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!”

 

Credinţa în iubirea lui Hristos Cel răstignit şi înviat 
a întărit iubirea de neam şi solidaritatea între români

Pentru fiecare popor creștin ortodox, credinţa în Preasfânta Treime a fost de-a lungul veacurilor izvor de iubire sfântă în Biserică, familie şi societate. Iar semnul Sfintei Cruci, ca semn al suferinţei, dar şi al biruinţei prin Înviere, a fost chemare la iubire jertfelnică pentru Biserică şi neam, în lupta de eliberare de sub stăpâniri nedrepte şi opresive, precum şi în lupta de apărare a identității etnice şi de realizare a unității naționale.

În acest sens, este semnificativ faptul că în Transilvania mai multe catedrale eparhiale au ca hram sau patron spiritual sărbătoarea Preasfintei Treimi (Sibiu, Arad, Baia Mare, Blaj (greco-catolică) şi în mod deosebit Catedrala Reîntregirii Nea­mului de la Alba Iulia), subliniind astfel, deopotrivă, do­rința românilor de libertate şi de unitate națională.

Prin cărţile de cult tipărite în limba română şi prin dragostea de neam a slujitorilor ei, Biserica a contribuit mult la cultivarea conştiinţei naţionale a românilor, când aceştia locuiau în trei principate româneşti aflate sub dominaţie străină: Moldova şi Ţara Românească, aflate sub stăpânire otomană, şi Transilvania, aflată sub stăpânire habsburgică.

În acest sens, un cronicar umanist, membru al elitei maghiare, constata, la sfârşitul secolului al 16-lea, că victoria lui Mihai ­Viteazul în Transilvania a fost pregătită şi „prin lucrarea tainică a preoţilor şi a călugărilor”1.

De asemenea, preoţii ortodocşi militari prezenţi pe front alături de soldaţii români în Primul Război Mondial (1916-1918) au insuflat acestora mult curaj şi multă credinţă în realizarea idealului Marii Uniri a românilor din toate provinciile româneşti.

 

Identitatea naţională va fi cultivată chiar şi în cooperarea internaţională

Astăzi însă, din cauza secularizării sau a slăbirii credinţei în Dumnezeu – Izvorul iubirii veşnice, slăbește şi comuniunea de iubire între oameni, în familie şi în societate. Astfel, se constată adesea că, fără iubirea reciprocă, smerită şi sinceră din familie, libertatea şi unitatea membrilor acesteia se transformă repede în conflict şi dezbinare între soț şi soţie, sau între părinți şi copii. De asemenea, fără iubirea de țară şi de neam, libertatea şi unitatea naţională se transformă treptat în înstrăinare de sine, iar patriotismul firesc este adesea înlocuit cu dorinţa de profit material imediat: patria ubi bene (patria este acolo unde trăiesc bine). Însă, dincolo de această slăbire a cultivării valorilor naţionale, avem convingerea că aceste valori, adică identitatea, libertatea şi unitatea naţională, nu vor dispărea, ci vor fi cultivate de naţiuni chiar şi în timpul cooperării lor internaţionale. De ce? Pentru că aceste valori naţionale sunt valori identitare, care exprimă specificul sau unicitatea, bogăţia şi demnitatea fiecărui popor în relaţie cu celelalte popoare.

 

Tinerii ortodocşi sunt misionari ai unităţii ortodoxe şi ai comuniunii între popoare

Dragi tineri creştini ortodocşi din România şi din alte ţări, voi sunteţi apostoli sau misionari ai libertăţii şi ai unităţii etnice sau naţionale, dar şi ai comuniunii între etnii și ai cooperării între popoare, când cultivaţi iubirea generoasă în familie, în prietenie, în parohie, în eparhie, în societate şi în toate întrunirile ortodoxe naţionale şi internaționale, spre bucuria Ortodoxiei întregi şi comuniunea între popoarele lumii.

Ne rugăm lui Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toţi, să folosiţi timpul şederii voastre la Sibiu ca fiind un timp de cultivare a credinţei, a dialogului, a prieteniei şi a unităţii creştine ortodoxe, spre slava Preasfintei Treimi, binele Bisericii şi bucuria voastră a tuturor!

Vă invităm pe toţi la Bucureşti, anul acesta, în 25 noiembrie, pentru a fi prezenţi la sfinţirea Catedralei Naţionale!

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Notă:

1 Cf. Istoria Transilvaniei, volumul II, Academia Română, 
Cluj-Napoca, 2007, p. 100.

 

 

Sinod mitropolitan la Reședința Patriarhală

Nr. 541-543// în / de

Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei s-a întrunit marţi, 4 septembrie 2018, în şedinţă de lucru, în Sala Sinodală din Reşedinţa Patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. În cadrul şedinţei, ierarhii au analizat şi completat proiectul broşurii „Familia binecuvântată”, au aprobat hotărârile Consistoriului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei şi au aprobat textele pentru slujba Acatistului mai multor sfinţi.

 

Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei a fost deschis de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a prezentat ordinea de zi a ședinței de lucru. „Este o bucurie pentru noi să ne revedem şi să lucrăm împreună pentru a rezolva problemele care sunt înscrise pe ordinea de zi. Amintim aici faptul că pe ordinea de zi avem texte liturgice, mai precis aprobarea slujbei Acatistului mai multor sfinţi: Sfântul Mucenic Lup, Sfinţii Mucenici Ermil şi Stratonic, Sfântul Dasie, Sfântul Dionisie Exiguul, Sfântul Ierarh Efrem al Tomisului şi Sfinţii Mucenici Maxim, Cvintilian şi Dadas. De asemenea, avem de studiat şi eventual de diortosit proiectul de broşură «Familia binecuvântată», apoi alegeri de noi membri pentru Consistoriul mitropolitan propuşi de Adunările eparhiale ale eparhiilor din mitropolie, ridicarea la rang de mănăstire a Schitului Muntioru, comuna Vintileasca, judeţul Vrancea, şi propuneri privind participarea clerului şi credincioşilor la o mare sărbătoare, un mare eveniment, şi anume, sfinţirea Catedralei Naţionale sau Catedralei Mântuirii Neamului, în data de 25 noiembrie. Aceste teme sunt foarte importante pentru viaţa Bisericii şi avem bucuria ca împreună să aducem o contribuţie la îmbunătăţirea textelor liturgice”, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

La şedinţa de lucru a Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei au fost prezenţi: Înaltprea­sfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului; Înaltpreasfinţitul ­Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului; Înaltpreasfinţitul ­Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei; Înaltprea­sfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; Prea­sfinţitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului; Preasfinţitul ­Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului; Prea­sfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox ­român din Ungaria; Preasfinţitul ­Părinte Timotei Prahoveanul, Epis­cop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

 

Continuarea unei moșteniri a Patriarhului Justinian

Nr. 541-543// în / de

  Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a binecuvântat vineri, 7 septembrie, Centrul social-pastoral „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din Călimănești-Căciulata, județul Vâlcea. Așezământul aparține de Sectorul stavropighii patriarhale și centre sociale din cadrul Administrației Patriarhale.

 

La momentul de rugăciune de la Centrul social-pastoral „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” din Călimănești-Căciulata a participat și IPS Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului. După binecuvântarea așeză­mântului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a dăruit centrului o icoană a sfântului ocrotitor, felicitându-i pe pr. Ștefan Ababei, consilier patriarhal, coordonator al Sectorului stavropighii patriarhale și centre sociale, și pe diac. George Ene, directorul firmei „Arcada”, pentru lucrările realizate.

„Ne bucurăm că această înnoire a casei corespunde dorinței ctitorului, vrednicul de pomenire Patriarh Justinian, care, fiind vâlcean, a ținut la locurile acestea, dorind ca să vină mai des. De asemenea, felicităm pe Înaltprea­sfințitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie și Mănăstirea Cozia pentru buna vecinătate și cooperare și ne rugăm lui Dumnezeu să ne ajute să desfășurăm o activitate pastoral-misionară, mai ales pentru pelerinii care merg în Transilvania și spre Vâlcea, care doresc să viziteze frumoasele mănăstiri din Arhiepiscopia Râmnicului”, a spus Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

 

Centrul social-pastoral „Sfântul Ilie” servește drept casă de oaspeți și pentru angajații și invitații Patriarhiei Române, fiind disponibile 24 de camere pentru persoanele care beneficiază de efectele curative ale apelor minerale și sulfuroase de la Călimănești-Căciulata. Lucrările de înnoire a așezământului au fost efectuate în perioada martie-noiembrie 2017.

 

Închinare și binecuvântare 
la Mănăstirea Cozia

După binecuvântarea centrului social-pastoral, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vizitat Biserica „Sfânta Treime” și ansamblul Mănăstirii Cozia, ctitorie a voievodului Mircea cel Bătrân. După întâmpinarea în pridvorul locașului de cult, IPS Părinte Arhiepiscop Varsanufie a prezentat Preafericirii Sale rolul acestei vechi lavre monahale de pe malul Oltului. „Cu multă dragoste v-am așteptat, Prea­fericirea Voastră, și vă mulțu­mim că ați venit în această mănăstire voievodală, mai ales în acest an deosebit pentru Mănăstirea Cozia, întrucât s-au împlinit 600 de ani de la trecerea la Domnul a ctitorului ei, Mircea cel Bătrân”, a spus Arhiepiscopul Râmnicului.

În cuvântul de învăţătură, Preafericirea Sa a vorbit despre rolul ctitoriilor voievodale în păstrarea credinței și unității poporului român.

Mănăstirea Cozia este „un sanctuar al conștiinței naționale românești”, a mai spus Prea­fericirea Sa. „Zidul vechi al mănăstirii este în permanență izbit de valurile Oltului, aceasta arată greutățile dăinuirii noastre pe aceste pământuri românești. Foarte multe valuri ale istoriei au lovit și lovesc integritatea Bisericii, dar învățăm de la domnitorii luptători, credincioși, ctitori de locașuri sfinte și de țară că, de fapt, Hristos iubește mai mult pe creștinii luptători, nevoitori, pe cei care își arată dragostea față de Hristos nu numai în vremuri bune, ci și în vremuri de încercare, de ispită, persecuții sau de prigoană. Aici, ca și la Putna, avem un sanctuar al conștiinței naționale românești și mai ales în acest An Centenar de la Marea Unire din 1918. Toate aceste biserici, mai ales mănăstiri cu valoare de simbol, trebuie prețuite, iar ctitorii lor trebuie comemorați, cu respect, evlavie și să învățăm din pilda lor să păstrăm credința ortodoxă, demnitatea și unitatea poporului român”, a reliefat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

La final, Preafericirea Sa a felicitat obștea mănăstirii pentru lucrarea misionară și păstrarea candelei aprinse a credinței și evlaviei față de domnitorul ctitor, dăruind pentru mănăstire o cruce de binecuvântare, cutii cu tămâie din Oman și mai multe cărți liturgice și istorice despre rolul Bisericii Ortodoxe Române în Primul Război Mondial și Marea Unire de la 1918.

În semn de recunoștință, arhim. Vartolomeu Androni, sta­re­țul Mănăstirii Cozia, a dăruit Patriarhului României o icoană a Maicii Domnului, mulțumin­du-i pentru prezență și binecuvântarea obștii monahale. Cu ocazia acestei vizite, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a depus o candelă și o coroană cu flori la mormântul voievodului Mircea cel Bătrân.

 

Hotărâri ale Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei

Nr. 541-543// în / de

În ziua de 11 septembrie 2018, la Reşedinţa mitropolitană din Iaşi s-a întrunit, în şedinţă de lucru, sub preşedinţia IPS Părinte Mitropolit Teofan, Sinodul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Au participat: IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, PS Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, PS Părinte Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, şi PS Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

Pe ordinea de zi a şedinţei s-au aflat mai multe subiecte privind viaţa bisericească din Moldova, care sunt de competenţa Sinodului mitropolitan. Dintre hotărârile luate cu acest prilej, amintim:

– Analiza propunerilor formulate de către eparhiile din cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei cu privire la modificarea şi completarea proiectului de „Metodologie pentru primirea, dăruirea, aducerea şi ducerea în procesiune a sfintelor moaşte în Biserica Ortodoxă Română”. Aceste propuneri vor fi înaintate către Cancelaria Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române;

– Analiza propunerilor privind modificarea sau completarea textului broşurii „Familia binecuvântată”, întocmit de către Comisia canonică, juridică şi pentru disciplină a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române;

– Desemnarea membrilor titulari şi supleanţi în Consistoriul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei pentru mandatul 2018-2022;

– Aprobarea organizării unei Consfătuiri catehetice anuale la care să participe inspectorii pentru cateheză din cadrul eparhiilor Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, în vederea dezvoltării unor proiecte comune;

– Abordarea problematicii privind susţinerea iniţiativei civice a Coaliţiei pentru Familie de modificare a art. 48 din Constituţia României, în sensul precizării că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie.

Pe ordinea de zi a şedinţei s-au mai aflat şi evaluarea unor activităţi misionare desfăşurate pe cuprinsul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, precum şi unele probleme de ordin administrativ-bisericesc, patrimonial sau disciplinar.

 

Sinaxă monahală în Mitropolia Munteniei şi Dobrogei

Nr. 541-543// în / de

La Aşezământul „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon” al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, din localitatea Lacu Sărat,
judeţul Brăila, a avut loc luni, 24 septembrie, Sinaxa stareţilor şi stareţelor aşezămintelor monahale din cuprinsul Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Evenimentul a fost precedat de săvârşirea Sfintei Liturghii şi slujba de Te Deum, oficiate în capela aşezământului eparhial de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepis­copul Dunării de Jos.

 

Lucrările Sinaxei monahale din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei au avut loc în Sala „Sfântul Ioan Evanghelistul”, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a Înaltprea­sfinţitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, a Înaltpreasfinţitului Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, a Înalt­preasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a Preasfinţitului Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, a Prea­sfinţitului Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, a Preasfinţitului Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, şi a Preasfinţitului Părinte Visarion, Episcopul Tulcii.

În cuvântul de deschidere, Patriarhul României a subliniat faptul că sinaxele monahale eparhiale şi mitropolitane au un scop pastoral-misionar şi cultural-misionar. „Aceste sinaxe sunt o necesitate care vine din vocaţia monahului de a fi mărturisitor al credinţei, rugător nu doar pentru el, ci şi pentru Biserică şi neam. În acelaşi timp, fiecare monah şi monahie este un misionar statornic. Într-o sinaxă monahală, fie eparhială sau mitropolitană, există trei aspecte principale: în primul rând, comuniunea în rugăciune, pentru că sinaxa începe cu Sfânta Liturghie sau slujba de Te Deum. Al doilea aspect important este o reflecţie comună tematică pentru activitatea misionară; de aceea, fiecare sinaxă are o tematică principală. Astfel învăţăm să gândim în jurul unei teme actuale, duhovniceşti, de interes eclezial şi misionar. Al treilea aspect important al unei sinaxe monahale este consultarea practică pentru ajutorare, care reprezintă solidaritate în mărturia pe care trebuie să o dăm astăzi într-o lume din ce în ce mai tulburată”, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat dimensiunile cele mai sensibile astăzi ale prezenţei şi activităţii mănăstirilor şi schiturilor în societate: „Rugăciunea zilnică din mănăstiri şi schituri este un izvor de pace şi bucurie, într-o lume agitată şi dezorientată. Mulţi oameni vin la mănăstire pentru că doresc un moment de linişte, de reculegere, din cauza faptului că în societate există multă tulburare, dezbinare, agitaţie. Se caută la mănăstire o liniştire, o pacificare a sufletului. Rugăciunea zilnică din mănăstiri devine izvor de pace şi bucurie. A doua dimensiune misionară a mănăstirii este primirea pelerinilor, ca lucrare a Bisericii prin participarea la slujbe, spovedanie, îndrumare spirituală, recomandări practice pentru viaţă. Aceasta contează foarte mult, pentru că un turist poate deveni pelerin dacă vizita lui doar de informare culturală într-o mănăstire se transformă într-o primire duhovnicească. Pe lângă informarea pe care o dă ghidul, acesta primeşte şi o încurajare spirituală, duhovnicească. Primirea pelerinilor nu este una ideologică, ci o mărturie privind prezenţa lui Hristos în Biserica Sa şi ajutorarea semenilor. O dimensiune misionară a prezenţei mănăstirilor în societate este activitatea social-filantropică. Filantropia este de două feluri: spirituală şi materială. Nu toate mănăstirile şi schiturile pot oferi milostenie financiară, dar toate pot oferi milostenie spirituală, constând în rugăciune pentru cel care ne cere, sfat bun, primirea şi ascultarea oamenilor cu multă atenţie”, a spus Preafericirea Sa.

După cuvântul de deschidere al Patriarhului României, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian a prezentat referatul principal, intitulat „Unitatea de credinţă şi de neam oglindită în unele mărturii ale vieţii monahale”, în cadrul căruia a oferit „câteva repere despre legătura dintre programul de rugăciune şi cel de lucrare – ora et labora – al monahului în obşte şi, din obştea monastică, în obştea cea mare a nea­mului, când situaţia slujirii o reclamă”.

Sinaxa monahală a continuat cu luări de cuvânt ale ierarhilor prezenţi. În continuare, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian a prezentat sinteza propunerilor pentru revigorarea vieţii monahale şi îmbunătăţirea colaborării dintre mănăstiri, primite de la eparhiile Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a formulat câteva concluzii pe baza acestor propuneri, subliniind necesitatea ca până în anul 2020 fiecare mănăstire şi schit să aibă o monografie şi un pliant tipărit. De asemenea, Preafericirea Sa a vorbit despre importanţa organizării bibliotecii, a muzeului şi a arhivei fiecărui aşezământ monahal. Pentru biblioteca Aşezământului Arhiepiscopiei Dunării de Jos de la Lacu Sărat, Patriarhul României a oferit mai multe volume apărute recent la Editurile Patriarhiei Române, iar pentru capelă a oferit pachete cu tămâie naturală din Oman şi o cruce de binecuvântare lucrată în Atelierele Patriarhiei Române.

La Sinaxa monahală a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei au participat aproximativ 200 de exarhi, stareţi, stareţe, egumeni şi egumene. Sinaxa monahală mitropolitană se întruneşte o dată la 2 sau 3 ani.

Biserica Mănăstirii Măxineni a fost sfințită

Nr. 541-543// în / de

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfinţit marţi, 25 septembrie, biserica Mănăstirii Măxineni din judeţul Brăila. Locaşul de cult, stăreţia şi zidul de incintă au fost refăcute din temelii începând cu anul 2008. Slujba de târnosire a ctitoriei voievodului Matei Basarab de la confluenţa râurilor Buzău şi Siret a fost precedată de Sfânta Liturghie, oficiată de un sobor de ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

 

Numeroşi pelerini din Arhiepiscopia Dunării de Jos şi din întreaga ţară şi-au îndreptat paşii către Mănăstirea Măxineni pentru a participa la târnosirea bisericii restaurate la frumuseţea de odinioară. Sărbătoarea a început în duh de rugăciune, cu participarea la Sfânta Liturghie arhierească săvârşită la un Altar de vară amenajat în apropierea noului zid de incintă al mănăstirii de către ­Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor; Înaltprea­sfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului; Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului; Înaltpreasfinţitul Părinte ­Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud; Preasfinţitul Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor; Preasfinţitul Părinte ­Galaction, Episcopul Alexandriei şi ­Teleormanului; Preasfinţitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului; Prea­sfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi. La chinonic, grupurile de copii ale parohiilor Ianca, Brătuleşti şi Lieşti, îmbrăcaţi în frumosul port popular românesc, au interpretat cântece patriotice. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul psaltic „Ortodoxia”.

Mănăstirea Măxineni, 
simbol al Crucii şi al Învierii

După slujba Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit slujba de sfinţire a bisericii Mănăstirii Măxineni, cu hramul „Naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”. Cu acest prilej, Patriarhul României a oferit sfântului locaş cel de-al doilea hram: „Învierea Domnului”. „Am sfinţit astăzi biserica voievodală ctitorită de cel mai mare ctitor român de biserici, Matei Basarab. Această biserică a fost bombardată în 1917, în timpul Primului Război Mondial, şi mai bine de 70 de ani a fost părăsită, până în 24 iunie 1990, când s-a săvârşit din nou Sfânta Liturghie şi a reînceput viaţa de mănăstire, prin grija Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, la acea vreme Arhiereu-vicar al Episcopiei Dunării de Jos. Timp de 14 ani, până în 2004, s-au construit biserica nouă şi chiliile din jur. În 2007 au început demersurile pentru restaurarea din temelii a bisericii vechi, voievodale, şi a incintei mănăstirii, iar în acest An Centenar al Marii Uniri din 1918, toate lucrările sunt încheiate”, a spus Preafericirea Sa. În continuare, Patriarhul României a vorbit despre cel de-al doilea hram acordat locaşului re­sfinţit: „Biserica restaurată a fost înviată din morţi. De aceea, cu acordul Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Casian, propunem ca această biserică cu hramul «Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul» să primească un hram nou: «Învierea Domnului», pentru că a fost dărâmată, a fost moartă şi a înviat din morţi. O vedem frumoasă, zveltă, de la distanţă. Această mănăstire a avut şi un rol strategic, aproape de graniţa cu Moldova. Avem în faţă reconstruite biserica, stăreţia şi zidul de incintă făcut din cărămidă pregătită cu mâna. Deşi este toamnă, trăim o bucurie de Înviere, ca de Sfintele Paşti, pentru că prin toate greutăţile Primului şi celui de-al Doilea Război Mondial, după ani de persecuţie comunistă, viaţa mănăstirilor a fost reluată în această parte a ţării, iar Mănăstirea Măxineni reprezintă un simbol al Crucii şi al Învierii. Poporul român este, în istorie, un popor purtător de Cruce şi doritor sau căutător de Înviere. Vedem aici taina Crucii şi a Învierii simbolizată într-o mănăstire bombardată, distrusă, părăsită, abandonată, dar care a înviat, a revenit la frumuseţea cea dintâi, pentru că nu doar a fost reconstruită, ci i s-a oferit şi o pictură foarte frumoasă executată de domnii Marcel şi fiul său, Daniel Codrescu”.

La final, Patriarhul României a tâlcuit înţelesurile teologice ale săvârşirii slujbei de sfinţire a unei biserici. În continuare, Preafericirea Sa a oferit distincţii celor care au contribuit în mod deosebit la lucrările de reconstrucţie a mănăstirii. Protos. Atanasie Dorin, stareţul Mănăstirii Măxineni, şi protos. Paisie Agache, fost stareţ al aşezământului monahal, au primit Ordinul „Sfinţii Martiri Brâncoveni” pentru clerici. Părintele Horaţiu Moldovan, consilier eparhial al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, a primit Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus” pentru clerici. Francisk-Iulian Chiriac, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, a primit Ordinul „Sanctus Stephanus Magnus” pentru mireni, iar prof. dr. Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române şi director al Muzeului Brăilei „Carol I”, a primit Ordinul „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul” pentru mireni.

Pentru Biserica „Învierea Domnului” şi „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” a Mănăstirii Măxineni, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit o părticică din cinstitele moaşte ale Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu. Actul de donaţie a fost citit de arhim. Nectarie Şofelea, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureştilor. Tot pentru locaşul de cult, Preafericirea Sa a oferit o cruce de binecuvântare lucrată în Atelierele Patriarhiei Române, pachete cu tămâie naturală din Oman, o Evanghelie, un Apostol şi mai multe cărţi de cult şi volume apărute recent la Editurile Patriarhiei Române. Înalt­preasfinţitul Părinte Casian a adresat mulţumiri Patriarhului României, în numele clerului şi al credincioşilor Arhiepiscopiei Dunării de Jos, pentru săvârşirea slujbei de sfinţire a bisericii Mănăstirii Măxineni şi i-a oferit o icoană Deisis.

La sărbătoarea Mănăstirii Măxineni au participat reprezentanţi ai mănăstirilor reuniţi luni în sinaxa monahală a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei la Lacu Sărat, numeroşi credincioşi, reprezentanţi ai autorităţilor de stat centrale şi locale, academicieni şi oameni de cultură. La final, toţi cei prezenţi au avut posibilitatea de a trece prin Sfântul Altar pentru a săruta Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfânta Masă.

 

Ceremonii locale ale proclamării canonizărilor Sfinţilor Iosif cel Milostiv şi Gheorghe Pelerinul

Nr. 541-543// în / de

După ceremonia de proclamare a canonizării Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, şi a Sfântului Gheorghe Pelerinul, din 25 martie 2018, în Catedrala Mitropolitană din Iași, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, împreună cu paisprezece ierarhi români, cei doi sfinţi au avut parte şi de ceremonii locale ale canonizării lor.

 

Proclamarea locală a canonizării Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv 
la Răzălăi

Pentru credincioşii din Răzălăi, raionul Sângerei, Republica Moldova, ziua de marţi, 22 mai 2018, a reprezentat un motiv de sărbătoare, aceştia primind binecuvântarea de-a se ruga la icoana şi la moaştele Sfântului Iosif Naniescu, oferite în dar comunităţii din Răzălăi de către o delegaţie a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Cu acest prilej, la Biserica „Sfânta Treime” din localitate, a fost oficiată Sfânta Liturghie de către Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, dimpreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, şi Prea­sfinţitul Părinte Antonie de Orhei, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului.

După săvârşirea sfintelor slujbe, IPS Părinte Mitropolit Teofan a subliniat motivele pentru care Sfântul Iosif Naniescu a fost canonizat de către Biserică şi a spus că „deşi sunt multe morminte ale mitropo­l­iţilor Moldovei în jurul Catedralei din Iaşi, credincioşii în mod deosebit îşi apleacă ge­nunchii la mormântul Sfântului Iosif, pe care l-am descoperit recent, am scos de acolo sfintele moaşte, acestea fiind aşeza­te lângă racla Sfintei Cuvioase Paras­cheva în Catedrala Mitropolitană. Credin­cio­şii, venind la Sfânta Catedrală, trec întâi să se închine la moaştele Sfântului Iosif, apoi la moaştele Sfintei Parascheva”.

De asemenea, IPS Părinte Arhie­piscop Casian a dat citire mesajului transmis de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulat „Sfântul Iosif cel Milostiv – fiu al Basarabiei şi părinte duhovnicesc al Moldovei”. „Astăzi, prin voia lui Dumnezeu şi bunăvoința Înaltpreasfinţitului ­Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei, este adus ca dar duhovnicesc, ca semn de prețuire şi binecuvântare, parohiei ortodoxe din localitatea natală a Sfântului Iosif cel Milostiv, satul Răzălăi, raionul Sîngerei din Republica Moldova, deoarece sfintele icoane şi moaștele sfinților lui Hristos întăresc evlavia credin­cioșilor şi comuniunea Bisericii”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh în mesajul său, în care arătat însemnătatea sfinţilor lui Dumnezeu.

Totodată, PS Părinte Episcop Ignatie a dat citire Tomosului sinodal de canonizare a Sfântului Iosif cel Milostiv, în care se spune: „Privind la iubirea jertfelnică pentru aproapele a Mitropolitului Iosif al Moldovei, la credinţa sa ortodoxă şi la felul său de vieţuire, prin care Domnul iubirii milostive este pururea lăudat, urmând Tradiţiei apostolice şi patristice a Bisericii Ortodoxe şi chemând în ajutorul nostru harul Preasfintei şi de viaţă făcătoarei şi nedespărţitei Treimi, hotărâm ca de acum înainte şi până în veac Părintele nostru Iosif Naniescu, Mitropolitul Moldovei, să fie cinstit în rândul sfinţilor ierarhi de întreaga Biserică Ortodoxă Română”.

La final, IPS Părinte Mitropolit Petru le-a adresat credincioşilor prezenţi un scurt cuvânt de învăţătură: „Sfântul Iosif, cel care a plecat de mic de aici, având o viaţă sfântă şi frumoasă pe care a petrecut-o în acele părţi în care a fost trimis, vine astăzi la noi în sat, vine sfânt”.

Astfel, credincioşii din Basarabia vor avea prilejul de a se închina Sfântului Iosif cel Milostiv, în satul său natal, la racla cu un fragment din sfintele sale moaşte care a rămas la Răzălăi. La finalul Sfintei Liturghii, închinătorii au participat la o agapă frăţească.

 

Proclamarea locală a canonizării Sfântului Gheorghe Pelerinul 
la Piatra Neamţ şi Văratec

Ceremonii locale de proclamare a canonizării Sfântului Gheorghe Lazăr au avut loc sâmbătă, 23 iunie 2018, în localitatea în care a trăit peste douăzeci de ani, Piatra Neamţ, şi vineri, 17 august, la Mănăstirea Văratec, aşezământ monahal în care se află sfintele sale moaşte.

La Biserica „Naterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Piatra Neamţ, cunoscută sub numele de „Sfântul Ioan”-Domnesc, acolo unde în turnul clopotniţă al locaşului de cult a vieţuit în nevoinţă Moş Gheorghe din 1895 până la sfârşitul vieţii sale în 1916, ceremonia a avut loc după slujba Vecerniei unită cu Litia. Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înalt­preasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, şi Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Europei de Nord, au oficiat slujbele de seară şi ceremonia de proclamare a canonizării, pe platoul Curţii Domneşti din Piatra Neamţ. Tomosul sinodal a fost citit, imediat după Vecernie, de Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, după care a fost cântat troparul Sfântului ­Gheorghe Pelerinul. În continuare, a rostit un cuvânt de binecuvântare și de învățătură Înalt­preasfințitul Părinte Mitropolit Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, iar la final a oferit Bisericii „Sfântul Ioan”-Domnesc din Piatra Neamţ, prin părintele Dan Ovidiu Cojan, o raclă cu un fragment din moaştele Sfântului Gheorghe Pelerinul. Moaştele Sfântului Gheorghe Pelerinul au fost purtate apoi în procesiune de cler și credincioși pe traseul Biserica „Sfântul Ioan”-Domnesc – Teatrul Tineretului – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Hotel Ceahlău – Consiliul Judeţean Neamţ – Biserica „Sfântul Ioan”-Domnesc.

La Mănăstirea Văratec, sărbătoarea Sfântului Gheorghe Pelerinul a debutat în seara zilei de 16 august 2018, când s-a săvârşit prima slujbă de priveghere în cinstea Sfântului de către Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Ierarhul a slujit alături de un sobor de preoţi şi diaconi şi a ţinut cuvânt de învăţătură. Sfânta Liturghie şi ceremonia de canonizare de la Mănăstirea Văratec au fost prezidate de Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Alături de Înaltpreasfinţia Sa au slujit Înaltprea­sfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, şi Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. După citirea Evangheliei, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a adresat credincioşilor prezenţi un cuvânt de învăţătură, în care a făcut referire la virtuţile Sfântului Gheorghe Pelerinul. La finalul slujbei, s-a dat citire Tomosului sinodal de canonizare a Sfântului Gheorghe Pelerinul, urmat de celelalte rânduieli ale proclamării canonizării. Tomosul de canonizare a fost citit de Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul.

Protocol de colaborare între Patriarhia Română și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

Nr. 541-543// în / de

Patriarhia Română și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni au semnat marți, 17 iulie 2018, un nou protocol de colaborare.

Reprezentanții celor două instituții au fost Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și doamna Natalia Elena Intotero, Ministrul pentru Românii de Pretutindeni. Protocolul de colaborare are în vedere o serie de proiecte, programe și acțiuni care urmăresc sprijinirea comunităților românești din afara granițelor țării pentru păstrarea identității etnice, culturale și religioase.

Sunt reglementate, astfel, eforturile comune în beneficiul comunităților românilor de pretutindeni prin construcția, reparația, conservarea și dotarea bisericilor, bibliotecilor și muzeelor, prin renovarea și întreținerea caselor memoriale, a monumentelor istorice și a cimitirelor.

Păstrarea, protejarea și revitalizarea tradițiilor și obiceiurilor românești vor fi sprijinite prin organizarea în țară și în străinătate a unor manifestări culturale destinate românilor de pretutindeni, prin proiecte edu­ca­ționale, precum și prin consolidarea rolului educa­țional, spiritual și identitar al parohiilor și mănăstirilor ortodoxe ro­mâ­nești din afara grani­țelor țării.

În cadrul parohiilor ortodoxe românești vor fi organizate, prin efortul comun al semnatarilor protocolului, evenimente tradi­țio­nale cu ocazia sărbătorilor, diverse manifestări culturale, tabere pentru copiii și tinerii din afara granițelor țării, concursuri de limba română, derulate în cadrul proiectului „Școala de duminică”, ore de religie având drept scop familiarizarea copiilor cu credința ortodoxă, cu legătura dintre poporul român și creș­tinism și cu respectarea libertății religioase.

Patriarhia Română și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni reînnoiesc astfel angajamentul asumat prin protocoalele anterioare pentru realizarea demersurilor comune în interesul major și diversificat al comu­nităților românești din afara granițelor țării.

 

Unitate de credință și unitate de neam în Anul Centenar

Nr. 541-543// în / de

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, adresat cu prilejul Duminicii migranţilor români, 19 august 2018

Prima duminică după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului a fost dedicată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa de lucru din 25-26 februarie 2009, tuturor românilor migranți. Această duminică reprezintă un bun prilej de a adresa un cuvânt de binecuvântare şi de întărire duhovnicească credincioșilor ortodocşi români care s-au stabilit sau lucrează temporar în străinătate.

Prin cultivarea conștiinței unității de credință și neam, Biserica Ortodoxă Română a contribuit la pregătirea marilor evenimente istorice, având ca scop unitatea naţională a românilor, şi anume: Unirea Principatelor (1859), Independența de stat a României (1877-1878) și Marea Unire (1918), decisivă pentru constituirea statului național unitar România.

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a avut urmări pozitive pentru noul stat român întregit și pentru Biserica Ortodoxă Română. La18/31 decembrie 1919, în scaunul vacant de Mitropolit primat al României a fost ales Episcopul Caransebeșului, Miron Cristea, care, în anul 1925, a devenit primul Patriarh al Bisericii Orto­doxe Române, urmând apoi desfă­șurarea procesului de organizare unitară a Bisericii din întreaga Românie.

La 15 octombrie 1922, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba Iulia, regele Ferdinand I și regina Maria au fost încoronați ca suverani ai României Mari, act ce simboliza unirea tuturor românilor „de la Nistru până la Tisa” sub același sceptru.

În ultimul deceniu, nevoile spirituale ale românilor aflaţi departe de ţară au determinat Biserica Ortodoxă Română să aibă ca prioritate pastorală întărirea comunităţilor româneşti din jurul graniţelor ţării şi din diaspora română, o realitate nouă care a căpătat o amploare nemaiîntâlnită în istoria poporului român. În acest sens, Patriarhia Română a cultivat unitatea și identitatea românilor prin înființarea de eparhii, protopopiate și parohii, precum și prin programe sociale, educaţionale şi culturale menite să răspundă concret solicitărilor venite din partea credincioşilor. Totodată, prin activitatea liturgică şi pastoral-socială a ierarhilor şi clericilor ortodocşi români din străinătate, Biserica Ortodoxă Română se străduieşte să edifice, deodată cu biserica din suflet, şi locaşuri de cult acolo unde există comunităţi româneşti, oferind astfel posibilitatea fiecărui român creştin ortodox aflat în străinătate să poată asculta sfintele slujbe în limba maternă, să se poată spovedi şi împărtăşi într-o biserică românească, păstrând astfel legătura cu Biserica-mamă din ţară. De asemenea, Patriarhia Română ajută financiar, după posibilități, aceste comunități românești, fie direct, fie prin demersurile și recomandările necesare pe lângă Secretariatul de Stat pentru Culte și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. În acest context, în data de 17 iulie 2018, la Palatul Patriarhiei a fost semnat Protocolul de colaborare între Patriarhia Română și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Acest protocol prevede o serie de proiecte, programe și acțiuni care urmăresc sprijinirea comu­nităților românești din afara granițelor țării pentru păstrarea identității etnice, culturale și religioase. Eforturile comune în beneficiul comunităților românilor de pretutindeni privesc construc­ția, reparația, conservarea și dotarea bisericilor, bibliotecilor și muzeelor, prin renovarea și între­ținerea caselor memoriale, a monumentelor istorice și a cimitirelor. Pe lângă acestea se dorește organizarea de evenimente tradi­ționale cu ocazia marilor sărbători, diverse manifestări culturale, tabere pentru copiii și tinerii din afara granițelor țării, concursuri de limba română, derulate în cadrul proiectului Școala de duminică, ore de religie având drept scop familiarizarea copiilor cu credința ortodoxă, cu legătura dintre credinţa creştină şi cultura română, dar și cu respectarea liber­tății religioase.

În mod deosebit, slujbele liturgice transmise zilnic de Radio TRINITAS şi Televiziunea TRINITAS ale Patriarhiei Române sunt de un real folos duhovnicesc pentru românii ortodocși aflați vremelnic sau stabiliți departe de ţară.

Anul 2018, An Centenar dedicat făuritorilor Marii Uniri de la 1918, este, în mod deosebit, un an al recunoștinței şi al comuniunii românești, și, deopotrivă, un prilej binecuvântat de a lucra mai intens pentru cultivarea unității de credinţă apostolică, primită de la Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României, care este şi ocrotitorul noii Catedrale Naționale.

Prin milostivirea lui Dumnezeu, cu rugăciunile Maicii Domnului, ale Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, și ale tuturor sfinților, prin dărnicia clerului și credincioșilor Patriarhiei Române din ţară și străinătate, precum și a Guvernului României, a Primăriei Municipiului Bucureşti, a altor primării şi a unor consilii judeţene din România, în ziua de 25 noiembrie 2018, va fi sfințită Catedrala Națională, acest edificiu nou fiind o necesitate liturgică practică, dar și un simbol al spiritualității românești. Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Națio­nală, cu hramul principal Înălța­rea Domnului și Ziua Eroilor, unește simbolic iubirea faţă de Dumnezeu a unui popor creştin, jertfelnic şi darnic cu recunoștința pe care o datorăm permanent Eroilor Nea­mului.

Mulţumim şi pe această cale ierarhilor, clericilor şi credincioşilor din diaspora română care, asemenea multor ctitori de biserici şi mănăstiri, au susţinut împreună cu românii ortodocşi din ţară continuarea și finalizarea tuturor lucrărilor la Catedrala Națională, trăind astfel bucuria că sunt şi ei „neam de voievozi”, români iubitori de Hristos, ctitori de Biserică și de Neam.

Ne rugăm Milostivului Dumnezeu să dăruiască tuturor românilor aflaţi printre străini sănătate şi mântuire, pace şi fericire, dimpreună cu bucuria de a-şi păstra totdeauna credinţa ortodoxă, unitatea de neam şi spiritualitatea românească!

Cu preţuire şi părintească binecuvântare,

† Daniel

Patriarhul BisericiiOrtodoxe Române