Un nou episcop pentru românii din Basarabia

Nr. 539-540// în / de

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de ierarhi, l-a hirotonit întru arhiereu sâmbătă, 26 mai, la Catedrala Patriarhală din București, pe părintele arhimandrit Veniamin Goreanu, care a devenit Episcop al Eparhiei Basarabiei de Sud din Republica Modova. La finalul Sfintei Liturghii, noul episcop a primit însemnele arhierești episcopale.

 

Înainte de Sfânta Liturghie, așa cum este rânduiala, arhimandritul Veniamin Goreanu a răspuns întrebărilor Întâistătătorului Bisericii noastre și ale celorlalți ierarhi prezenți, mărturisindu-și credința și răspunzând în mod liber chemării la arhierie. În continuare, în cadrul Sfintei Liturghii arhierești, arhimandritul Veniamin Goreanu a fost hirotonit arhiereu de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună cu IPS Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarh al Plaiurilor; IPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; PS Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului; PS Părinte Antonie de Orhei, Episcop ales al Episcopiei de Bălți; PS Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal; PS Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, și PS Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Noul ierarh a primit din partea Patriarhului României următoarele veșminte și însemne arhierești: sacosul, omoforul, engolpionul, crucea, mitra și cârja arhierească. La slujba de hirotonie a noului Episcop al Basarabiei de Sus au participat și reprezentanți ai instituțiilor statului român.

 

Responsabilitate 
pentru cler și credincioși

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a oferit Preasfințitului Părinte Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud, însemnele slujirii arhierești: mantia, crucea, engolpionul, camilafca și cârja. Preafericirea Sa a evidențiat apoi activitatea pastoral-misionară, administrativă și didactică a Preasfințitului Părinte Veniamin. „Este cunoscut ca fiind un om harnic, evlavios, care a fost o vreme consilier eparhial administrativ al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor și, în anii din urmă, consilier patriarhal la Cancelaria Sfântului Sinod, pentru relația cu Parlamentul României. De asemenea, este cunoscut faptul că a fost preot slujitor, apoi superior al Catedralei Mitropolitane «Sfântul Spiridon»-Nou, Paraclis Patriarhal, unde a făcut împreună cu părintele Ionuț-Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, și părintele Remus Marian, consilier patriarhal, ample lucrări de consolidare, restaurare, înnoire și dotare a acestei mari și frumoase biserici. Iată că, acum, toată această expe­riență, de admi­nistrație bisericească, de pastorație într-un oraș mare cum este capitala României și de cadru didactic la ­Facultatea de Teologie Ortodoxă ­«Justinian Patriarhul» din București, îi va folosi în lucrarea viitoare de Episcop al eparhiei numită a «Basarabiei de Sud». Este o lucrare care necesită multă răbdare, multă dăruire de sine, multă jertfelnicie”, a subliniat ­Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Preafericirea Sa a prezentat apoi simbolismul mantiei și al cârjei arhierești. „Mantia înseamnă capacitatea de a avea fii duhovnicești sau ucenici, iar cârja înseamnă responsabilitatea de a conduce pe calea mântuirii pe credincioșii încredințați. Cârja vrea să arate fermitatea credinței, dar și fermitate în apărarea clerului și credincioșilor încredințați spre păstorire unui arhiereu”, a spus Patriarhul României.

În continuare, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Petru a subliniat importanța alegerii celor doi ierarhi, Preasfințitul Părinte Antonie de Orhei ca Episcop de Bălți și Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud, pentru eparhiile din Mitropolia Basarabiei. „Îi mulțumesc lui Dumnezeu, Sfântului Sinod și Preafericirii Voastre și sper că în acești doi ierarhi voi găsi și multă înțelep­ciune, ca să putem colabora. Pe ei îi așteaptă multe lucrări acolo. Nu le va fi ușor, așa cum nici mie nu mi-a fost, pentru că autoritățile din Republica Moldova niciodată nu au fost în favoarea Mitropoliei Basarabiei. De aceea, am găsit în această perioadă că era nevoie de acești doi ierarhi, care să mă ajute acolo, pentru a face lucruri frumoase, deoarece avem biserici în construcție și multe, multe alte activități. Este nevoie ca lumea de acolo, creștinii, să vadă și faptele noastre, pentru că atunci când ei văd faptele unui ierarh, este mai ușor să-i păstorești”, a evidențiat ­Înalt­preasfinția Sa.

La final, noul Episcop al Basarabiei de Sud, Preasfințitul Părinte Veniamin, a rostit un cuvânt de mulțumire. „În această zi deosebită în care prin Taina Hirotoniei, prin punerea mâinilor Preafericirii Voastre și a celorlalți ierarhi, Duhul Sfânt S-a pogorât peste mine, mulțumesc lui Dumnezeu pentru toate darurile pe care le-a revărsat asupra mea. De asemenea, doresc să mulțumesc în mod deosebit Preafericirii Voastre, care m-ați povățuit cu multă dragoste și cu multă atenție. Mulțumesc Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Petru, care m-a recomandat și m-a sfătuit în foarte multe probleme și și-a arătat toată dragostea și deschiderea pentru ca să fiu unul dintre slujitorii Mitropoliei Basarabiei”, a spus PS Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud. De asemenea, Preasfinția Sa a mulțumit tuturor ierarhilor care au făcut parte din sobor, părinților și profesorilor săi, precum și tuturor credincioșilor. Noul ierarh a fost ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în demnitatea de Episcop al Basarabiei de Sud în ședința de lucru din 24 mai 2018.

 

Patriarhul României a vizitat șantierul Catedralei Naționale

Nr. 539-540// în / de

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a vizitat vineri, 4 mai 2018, șantierul Catedralei Mântuirii Neamului. 
Preafericirea Sa a fost însoțit de arhim. Nectarie Șofelea, exarh administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureștilor, și de ing. Vasile Crăcăoanu, consilier patriarhal la Sectorul monumente și construcții bisericești al Patriarhiei Române, informează basilica.ro.

Mai multe detalii despre această vizită ne-a oferit ing. Vasile Crăcăoanu, consilier patriarhal: „Vizita Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pe șantierul Catedralei Naționale a avut loc vineri, 4 mai. Am prezentat stadiul lucrărilor care se desfășoară în acest moment în partea de vest a catedralei – extinderea din frontonul de vest, acolo unde executăm subsolurile care fac legătura între catedrală și spațiul liturgic exterior. La data sfințirii, în luna noiembrie a acestui an, trebuie să finalizăm lucrările din fața catedralei, unde se va crea acest spațiu liturgic exterior, pentru ca oamenii să asiste la slujbă. Totodată, i-am prezentat Preafericirii Sale și lucrările din interiorul catedralei, în zona Altarului – ­pregătirea catapetesmei pentru aplicarea icoanelor din ­mozaic, soleea, pereți interiori, zonele de acces în catedrală, precum și alte lucrări care trebuie finalizate înainte de slujba de sfințire. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel ne-a ­încurajat să continuăm lucrările, pentru a le încheia cu bine până la sfârșitul anului”.

În acest moment, corpul catedralei, la cota 45 de metri, este închis în proporție de 95%: „Sunt în curs de execuție bolta de peste pronaos și bolta de peste Altar. După finalizarea celor două zone, corpul principal va fi închis în totalitate. Mai avansate sunt zonele turlelor, în special drumul critic al proiectului din turla principală, având în vedere că această turlă se va termina ultima, la cota 106 metri – structura din beton armat, și la cota 120 de metri – structura metalică a acoperișului. În zona turlei principale, suntem la cota 65 de metri cu turnarea plăcii de beton, iar cu armăturile suntem între cotele 71 și 75 de metri. Pe zona turlei-clopotniță, suntem la cota 58 de metri, acolo unde în acest moment se armează planșeul pe care se vor susține cele 6 clopote ale Catedralei Naționale. Pe celelalte turle secundare, armătura până la cota 60 de metri este montată în totalitate, urmează ca în perioada imediat următoare să betonăm pereții. După finalizarea planșeului de la cota 60 de metri, vom monta structurile metalice aferente acoperișului”, a spus ing. Vasile Crăcăoanu.

 

 

Hramul istoric al Catedralei Patriarhale

Nr. 539-540// în / de

Catedrala Patriarhală din București și-a sărbătorit luni, 21 mai 2018, în ziua Sfinților Mari Împărați și întocmai cu Apostolii Constantin și mama sa, Elena, hramul istoric. Sfânta Liturghie a fost săvârșită la Altarul de vară de lângă catedrală de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu un sobor de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. La Sfânta Liturghie au fost prezenți și tineri din eparhii ale țării noastre, câștigători ai Concursului de creație „Unirea: libertate și unitate”.

 

Clerici, autorități ale statului, credincioși din Capitală, precum și pelerini veniți din mai multe zone ale României au adus cinstire și s-au rugat, pe Colina Bucuriei, Sfinților Împărați Constantin și Elena. De dimineață, soborul de slujitori de la catedrală a purtat în procesiune racla cu moaștele Sfinților Constantin și Elena și racla cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucu­reștilor, spre baldachinul de pe Colina Patriarhiei, pentru a fi cinstite de credincioșii care au participat la sărbătoare.

Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Patriarhul României împreună cu Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, ­Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

În cuvântul de învățătură, rostit după citirea pericopei evanghelice, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat semnificațiile ce se desprind din troparul Sfinților Împărați Constantin și Elena. „Este un text în care se concentrează specificul chemării deosebite a Împăratului Constantin, pentru a dărui libertate creștinilor, pentru a construi o nouă cetate împărătească și pentru a face o lucrare apostolică, misionară. Sfântul Constantin este chemat în mod deosebit, la fel ca Sfântul Apostol Pavel, la o misiune, la o lucrare voită de Dumnezeu. De aceea, troparul spune: «Chipul Crucii Tale pe cer văzându-l și ca Pavel chemarea nu de la oameni luând, cel între împărați Apostolul Tău, Doamne, împărăteasca cetate în mâinile Tale a pus, pe care păzește-o totdeauna în pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Unule, Iubitorule de oameni». Aici vedem că troparul face referire la chemarea Sfântului Apostol Pavel, care din prigonitor al Bisericii a devenit cel mai mare misionar al ei. Prin analogie, Sfântul Constantin cel Mare este chemat să ajute Biserica lui Hristos, după o perioadă lungă de persecuții împotriva creștinilor, persecuții întreprinse de împărații romani păgâni. El este primul împărat roman creștin care devine protector, apărător, păzitor și ajutător al creștinismului. De aceea este cinstit ca un Apostol, pentru că a iubit pe Hristos și Biserica Sa, și pe Sfinții Apostoli”, a subliniat Preafericirea Sa.

Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit și despre însemnătatea actului de acordare a libertății creștinilor. „În anul 313, Împăratul Constantin emite Edictul de la Mediolanum, prin care dădea libertate de conștiință tuturor cetățenilor. Acest edict de toleranță, de libertate pentru toți locuitorii imperiului, a însemnat mult, a însemnat încetarea persecuțiilor împotriva creștinilor. Mai mult decât atât, Sfântul Constantin cel Mare a dăruit Bisericii averile confiscate în timpul perse­cuțiilor, a adus din exil pe toți episcopii și preoții trimiși acolo, a dăruit chiar unele clădiri publice, numite bazilici, deoarece multe biserici fuseseră demolate în timpul persecuțiilor din timpul împăratului Dioclețian. El a făcut și o lucrare reparatorie, a recompensat daunele suferite de creștini din partea împăraților de dinaintea lui. El a dăruit Bisericii mijloace materiale pentru a-i ajuta pe săraci, pe orfani, pe văduve și a promulgat o mulțime de legi cu caracter social, a întărit familia creștină, a interzis adulterul și uciderea pruncilor. De asemenea, a instituit ziua duminicii ca sărbătoare sau ca zi de odihnă în întreg imperiul, în anul 321”, a evidențiat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

În continuare, Patriarhul României a vorbit despre Sinodul I Ecumenic din anul 325 de la Niceea, prezidat de Sfântul Împărat Constantin cel Mare. „Sfântul Împărat Constantin a vorbit la sinod stând în picioare, din respect față de mulți episcopi care au fost persecutați. Unora le lipsea un ochi, altora le lipsea o mână sau un picior, pentru că au fost mutilați în timpul persecuțiilor anticreștine. Acest sinod a formulat primele șapte articole din Crezul sau Simbolul Credinței, apoi, în anul 381, Sinodul al II-lea Ecumenic a formulat ultimele cinci articole din Crez. Sfântul Constantin cel Mare dorea unitatea imperiului, și dacă Biserica era dezbinată, se dezbina și imperiul, de aceea, el a dorit să ajute Biserica și s-o ferească de dezbinare”, a spus Patriarhul României.

Preafericirea Sa a vorbit apoi despre lucrarea Sfintei Împărătese Elena de sprijinire a Bisericii creștine. „Sfânta Elena a fost trimisă în mod special de Sfântul Constantin să caute Crucea lui Hristos. De aceea, pe icoana Sfinților Împărați Constantin și Elena se află Sfânta Cruce. Sfântul Constantin a văzut Crucea pe cer, în data de 28 octombrie 312, iar mama sa, Elena, a descoperit Crucea în pământ, în anul 326. Aceasta înseamnă că Sfânta Cruce leagă cerul și pământul. Ea este scara pe care pământenii care cred în Hristos Cel răstignit și înviat urcă la ceruri (…). În mod deosebit, Sfânta Elena este model de mamă educatoare, care a educat discret, dar eficient pe fiul său. Și Edictul de la Mediolanum și toate lucrările pe care le-a făcut Sfântul Constantin cel Mare în favoarea Bisericii, toate au fost inspirate de mama sa, Elena Împărăteasa”, a reliefat Preafericirea Sa.

Sărbătoarea hramului istoric al Catedralei Patriarhale a continuat, după săvârșirea Sfintei Liturghii, cu festivitatea de premiere a celor 42 de copii și îndrumătorii lor, care au câștigat etapa eparhială a Concursului național cultural-artistic „Unirea: libertate și unitate”. După oferirea darurilor pe podiumul Altarului de vară al Catedralei Patriarhale, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a felicitat pe copiii participanți și pe preoții și profesorii de religie coordonatori, care au depus eforturi pentru formarea lor spirituală și intelectuală. De asemenea, a mulțumit și instituțiilor de stat și tuturor ostenitorilor care au contribuit la organizarea hramului istoric al Catedralei Patriarhale.

 

Vernisajul expoziției 
„Icoana ortodoxă – lumina credinței”

Evenimentele festive de pe Colina Patriarhiei au continuat în Sala „Europa Christiana” din Palatul Patriarhiei, unde a avut loc vernisajul expo­ziției „Icoana ortodoxă – lumina credinței” și premierea câștigătorilor celei de-a 7-a ediții a Concursului național „Icoana ortodoxă – lumina credinței”. Tematica din acest an a concursului a fost „Iconografia Sfinților Români”.

După premiere, Patriarhul României i-a felicitat și apreciat pe pictorii câștigători, reliefând rolul iconografiei în păstrarea dreptei credințe. „Este foarte important ce mesaj transmitem prin iconografie. Așa cum învață Biserica, noi trebuie să transmitem credința creștină și, în același timp, să transmitem frumusețea, slava lui Dumnezeu, de care se bucură îngerii și sfinții în ceruri. Această frumusețe este una negrăită, inexprimabilă și de aceea este prezentată oarecum în iconografia bizantină întotdeauna pe un fond auriu, simbol al luminii celei necreate, slavei veșnice a lui Dumnezeu”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Ședință de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

Nr. 539-540// în / de

Sfântul Sinod al Bisericii ­Ortodoxe Române, întrunit joi, 24 mai 2018, în ședință de ­lucru la Reședința Patriarhală din București, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a făcut alegeri de ierarhi pentru eparhii din țară și ­Republica Moldova.

Înainte de începerea lucrărilor Sfântului Sinod, ierarhii au participat la o slujbă de Te Deum, oficiată de PS Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale.

După citirea apelului nominal de către PS Părinte Varlaam Ploieșteanul, ­Episcop-vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod, Întâistătătorul Bisericii noastre a prezentat principalele subiecte de pe ordinea de zi pentru a fi dezbătute în cadrul ședinței Sfântului Sinod.

După aceste momente, PS Părinte ­Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, a susținut meditația duhovnicească „Episcopul, propovăduitor, apărător și garant al păstrării dreptei credințe în eparhia sa, în lumina Sfintei Scripturi și învățăturilor Sfinților Părinți”. În continuare, au avut loc alegeri de episcopi pentru Episcopia de Bălți și ­Episcopia Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei și de arhiereu-vicar pentru Episcopia Maramureșului și ­Sătmarului. Votul secret a fost organizat în Sala ­Sinodală din Reședința Patriarhală după validarea candidaților de către Comisia canonică, juridică și pentru disciplină. Preasfințitul Părinte Antonie de Orhei, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Chiși­năului, a fost ales, prin vot secret de către Sfântul Sinod, Episcop al Episcopiei de Bălți (fostă a Hotinului), cu 41 de voturi din 45 de voturi valid exprimate. Arhim. Veniamin Goreanu, consilier patriarhal, a fost ales de către Sfântul Sinod în ­demnitatea de Episcop al Episcopiei Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă-Ismail), cu 37 de voturi din 45 de voturi valid exprimate. Arhim. Timotei Bel, stareț al Mănăstirii „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”-Scărișoara Nouă și exarh al mănăstirilor din cuprinsul Episcopiei Ortodoxe Române a Mara­mu­reșului și Sătmarului, a fost ales de către Sfântul Sinod Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Mara­mureșului și Sătmarului, cu titulatura „Sătmăreanul”, cu 43 de voturi din 45 de voturi valid ­exprimate.

Potrivit comunicatului Biroului de presă al Patriarhiei Române, au fost luate și alte hotărâri de către Sfântul Sinod, dintre care amintim:

  • A fost aprobată propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei de înscriere în calendarul Bisericii Ortodoxe Române în ziua de 9 iulie a cinstirii Sfintei Icoane a Maicii Domnului – „Îndrumătoarea” de la Mănăstirea Neamț, începând cu anul 2019. De asemenea, au fost aprobate textele slujbei, sinaxarului, troparului, condacului și acatistului cinstirii acestei sfinte icoane.
  • A fost aprobat calendarul bisericesc pentru anul 2019. Sfintele Paști se vor sărbători în ziua de 28 aprilie.
  • A fost reiterată poziția Bisericii ­Ortodoxe Române privind legalizarea parteneriatelor civile, având în vedere faptul că aceasta va conduce la încurajarea și legalizarea concubinajului, precum și la deresponsabilizarea partenerilor de viață, în detrimentul interesului major al copiilor. Respingerea parteneriatelor civile este și poziția tuturor Bisericilor Ortodoxe, exprimată la Sfântul și Marele Sinod din Creta din anul 2016.

 

Congres național de teologie la Palatul Patriarhiei

Nr. 539-540// în / de

Congresul Național de Teologie a fost organizat în perioada 20-24 mai 2018, la Palatul Patriarhiei din București. S-au prezentat referate în cadrul cărora s-au evidențiat importanța Bisericii Ortodoxe Române în realizarea Marii Uniri din 1918, rolul limbii române în păstrarea unității religioase și naționale, semnificația Imnului național „Deșteaptă-te, române!”, ca simbol al identității și unității  spirituale românești, aspecte privind manifestarea unității Bisericii în diaspora ortodoxă, precum și necesitatea mărturisirii unității credinței în contextul provocărilor ideologice actuale.

 

Sesiunea festivă a avut loc marți, 22 mai, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei și a fost deschisă de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a rostit cuvântul intitulat „Unitatea națională – un dar sfânt și o responsabilitate comună”.

Congresul a reunit reprezentanți ai instituțiilor de stat, ai Academiei Române, preoți profesori din țară și din străinătate, oameni de cultură, studenți ai Facultății de Teologie Ortodoxă din București, precum și elevi ai Seminarului „Nifon ­Mitropolitul” din Capitală. Sesiunea festivă de deschidere a lucrărilor congresului a fost moderată de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal. După cuvântul de deschidere al Întâistătătorului Bisericii noastre a luat cuvântul acad. prof. dr. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române. În continuare, Florin Lixandru, secretar de stat la Ministerul Educației Naționale, a transmis mesajul prof. dr. Valentin Popa, ministrul educației naționale.

La eveniment a fost prezent și Victor Opaschi, secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte, care a vorbit despre cooperarea dintre Biserică și Stat la înfăptuirea marilor idealuri naționale. „Într-o societate marcată de o adevărată criză a identității și conștiinței europene, o reflecție asupra rădăcinilor identității noastre, a resurselor umane, culturale și spirituale care au făcut posibilă afirmarea valorilor noastre comune, ca și edificarea proiectului politic comun european, este absolut necesară. Această reflecție presupune în mod obligatoriu o analiză a modului în care Biserica și Statul au acționat împreună de-a lungul secolelor pentru îndeplinirea marilor idealuri naționale și la edificarea binelui comun, dar și o înțelegere a modului în care această cooperare se construiește și se manifestă în prezent”, a spus Victor Opaschi. De asemenea, secretarul de stat pentru culte a vorbit și despre importanța construirii Catedralei Mântuirii Neamului. La final, a luat cuvântul prof. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universității din București, care a vorbit despre importanța cercetării în societatea modernă.

Congresul național de teologie a continuat cu sesiunea a II-a, cu titlul „Unitatea de credință – temelie a unității Bisericii”, ce a avut loc în Sala Conventus a Palatului Patriarhiei și a fost moderată de conf. univ. dr. Adrian Lemeni. Au avut comunicări: Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei (prezentată de pr. Iulian Budescu, vicar administrativ al Episcopiei Basarabiei de Sud), Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, pr. prof. univ. dr. Viorel Ioniță, pr. prof. univ. dr. Ștefan ­Buchiu, decanul Facultății „Justinian ­Patriarhul” din București.

În partea a doua a zilei a avut loc sesiunea a III-a de comunicări științifice, moderată de pr. prof. univ. dr. Ștefan Buchiu, cu tema „Unitatea Bisericii în fața persecuțiilor”. Au susținut referate pr. conf. dr. David Pestroiu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, prof. dr. Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române, pr. prof. univ. dr. Cristinel Ioja, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad.

Miercuri, 23 mai, ședințele de lucru ale Congresului național de teologie au continuat cu sesiunile a IV-a și a V-a. Tema sesiunii a IV-a a fost „Unitatea Bisericii în fața ereziilor, curentelor filosofice și ideologiilor politice”. Referatele au fost susținute de pr. conf. dr. Patriciu Vlaicu, conf. dr. Adrian Lemeni, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, pr. dr. Dorin Demostene
Iancu, director al Arhivelor Patriarhiei Române.

Ultima sesiune a congresului a avut titlul „Contribuția Bisericii la promovarea conștiinței naționale a poporului român și la făurirea statului român unitar modern”. Au prezentat lucrări pr. prof. dr. Ioan Moldoveanu, de la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul”, lect. dr. Ioan-Augustin Guriță, de la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pr. prof. dr. 
Mihail-Simion Săsăujan, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București. Partea a doua a sesiunii a V-a a continuat cu prezentarea referatelor Preasfin­țitului Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei, prof. dr. Adina Berciu-Drăghicescu și prof. dr. Marian Crăciun, prof. dr. Vasile Vasile, de la Universitatea Națională de Muzică din București. Fiecare sesiune de lucru a fost urmată de discuții.

Referenții și moderatorii care au participat la congres au primit Diploma omagială cu medalie, dedicate Anului omagial al unității de credință și de neam și Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, din partea Preafericitului Părinte Daniel, ­Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Momentul festiv a avut loc în Sala „Europa Christiana” din Palatul Patriarhiei.

 

 

Unitatea națională – un dar sfânt și o responsabilitate comună

Nr. 539-540// în / de

Cuvântul rostit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, la Congresul Național de Teologie Unitate eclesială și unitate națională. Aspecte istorice și teologice, 22 mai 2018, Palatul Patriarhiei din București

 

Hristos S-a înălțat!

 

Congresul Național de Teologie Unitate eclesială și unitate națională. Aspecte istorice și teologice, organizat de Patriarhia Română, prin Sectorul teologic-educațional, în cooperare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universității din București, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, reprezintă un eveniment semnificativ în cadrul manifestărilor prilejuite de Anul omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918.

Acest eveniment academic se desfășoară în perioada 20-24 mai 2018, la Palatul Patriarhiei din București și reunește reprezentanți ai instituțiilor de stat, ierarhi, preoți, profesori și specialiști din țară.

Lucrările congresului sunt structurate în următoarele secțiuni: 1. Unitatea de credință – temelie a unității Bisericii; 2. Unitatea Bisericii în fața persecuțiilor; 3. Unitatea Bisericii în fața ereziilor, curentelor filosofice și ideologiilor politice; 
4. Contribuția Bisericii la promovarea conștiinței naționale a poporului român și la făurirea statului român unitar modern.

Congresul din acest an constituie un factor de cultivare a conștiinței unității și continuității noastre naționale și de recunoștință față de cei care au contribuit la dăinuirea peste timp a comuniunii de cuget, credință, limbă și simțire românească.

Creștinat, adică unit cu Hristos prin Botez, de când se forma în istorie, poporul român poartă în sufletul său pecetea tainei Crucii și a Învierii lui Hristos, trăind ritmic istoria ca pe o Cruce și o Înviere, suferință și speranță, întristare și bucurie. Taina Crucii care se înalță în slava Învierii este înscrisă pe stema României, ca simbol al dăinuirii noastre și program spiritual al comuniunii întru Hristos. De aceea, vulturul de pe stema României poartă Crucea în plisc, arătând că ne-am apărat patria, am dăinuit ca neam și am păstrat unitatea și demnitatea noastră ca Stat național, prin credință și iubire jertfelnică.

Românii au cultivat permanent conștiința unității de credință și de neam. Credința creștin-ortodoxă a constituit, alături de latinitate sau romanitate, un element fundamental, care i-a unit pe români, chiar și atunci când împrejurările le-au fost potrivnice, ei trăind în state politice separate. 
În acest sens, părintele Dumitru Stăniloae afirma că poporul român are simțul misterului din tradiția creștină ortodoxă răsăriteană și luciditatea latină: „Spiritul de sinteză complexă al neamului nostru nu se explică numai din persistența lui din veacuri imemorabile în spațiul de mijloc între Occident și Orient, ci și în îmbinarea în el a caracterului latin și a creștinismului ortodox”1.

Biserica Ortodoxă, care a însoțit și a slujit poporul român de la nașterea sa în istorie, a cultivat permanent în sufletele credincioșilor români conștiința că au aceeași obârșie, limbă romanică (neo­latină) și credință creștină. Adevărul originii daco-romane și al latinității limbii sau adevărul „romanității românilor” a fost conștientizat în Biserică și transmis de ierarhi, preoți și diaconi prin predică, dar și prin tipărirea cărților bisericești, răspândite apoi în toate provinciile locuite de români, întrucât ele au fost adresate întregii „seminții ro­mânești”.

Suntem singurul popor neolatin care-și afirmă originea romană prin numele său, de popor român. Numele de „români” apare prima dată într-o scriere bisericească, mai precis în prefața Paliei de la Orăștie (1582)2, o traducere parțială în limba română a Vechiului Testament. Conștiința că românii, deși trăiau separați în mai multe state, vorbeau aceeași limbă și aveau aceeași origine și credință, este confirmată și mărturisită și de Sfântul Mitropolit Varlaam al Moldovei, în Predoslovia Răspunsului împotriva catehismului calvinesc (1645)3.

Biserica Ortodoxă Română a iubit și a slujit întotdeauna poporul român, a binecuvântat aspirațiile lui de libertate și unitate și a participat la momentele semnificative ale istoriei naționale, precum Unirea Principatelor din 1859, obținerea Independenței de stat a României (1877-1878) și Marea Unire din 1918.

Centenarul Marii Uniri este o sărbătoare a unității de neam și de credință, întărită prin jertfă și biruință. În urmă cu un secol s-a înfăptuit România Mare, cu prețul unor mari sacrificii, prin unirea Basarabiei cu Regatul României, hotărâtă de Sfatul Ţării de la Chișinău la 27 martie/9 aprilie 1918, a Bucovinei, decisă de Congresul General al Bucovinei la 15/28 noiembrie 1918, și a Transilvaniei, hotărâtă de Marea Adunare Națională din 18 noiembrie/1 decembrie 1918, convocată la Alba Iulia.

Statul întemeiat în anul 1918, prin unirea Basarabiei, a Bucovinei și a Transilvaniei cu Regatul României, a primit recunoaștere internațională prin tratatele care au constituit sistemul de la Versailles (1919-1920). Deși nedreptățile istoriei au făcut ca unele dintre teritoriile românești unite în 1918 să fie mai târziu desprinse din trupul țării (nordul Bucovinei și Basarabia, în 26 iunie 1940; Ardealul de Nord, în 30 august 1940 – Dictatul de la Viena; Cadrilaterul – Dobrogea de Sud, în 7 septembrie 1940), totuși frații nu pot fi separați de granițe, iar sentimentele de dragoste și frățietate nu pot fi înăbu­șite.

Comemorăm în acest an pe făuritorii Marii Uniri din 1918, îndeosebi pe basarabenii Ion Inculeț, Pantelimon Erhan, Pantelimon Halippa, Ion Buzdugan și Ioan Pelivan, pe bucovinenii Iancu Flondor, Ion Nistor, Sextil Pușca­riu, Dionisie Bejan și Doru Popovici, pe transilvănenii Vasile Gol­diș, Ștefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voievod, Iuliu Maniu, Octavian Goga, Ion Flueraș și Vasile Lucaciu. Totodată, evidențiem contribuția multor clerici români la înfăptuirea Marii Uniri din 1918, în frunte cu Episcopul Miron Cristea al Caransebeșului, viitorul Patriarh al României.

Biserica Ortodoxă Română a susținut mai întâi Unirea Principatelor Române (1859), realizarea Independenței de Stat a României (1877-1878) și a Marii Uniri din 1918, iar apoi a militat pentru recunoaș­terea drepturilor și demnității ei pe plan extern, și anume: dobândirea ­Autocefaliei, în anul 1885, și ridicarea la rang de Patriarhie, în anul 1925.

Un simbol al înfăptuirii întregirii României, realizată prin jertfa ostașilor noștri și prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, este construirea Catedralei Naționale. După încheierea Războiului de Independență din 1877-1878, poetul Mihai Eminescu și scriitorul Ioan Slavici au fost printre primii intelectuali români care au susținut ideea construirii unei catedrale naționale, un edificiu bisericesc cu valoare de simbol național, ca semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu4. Apoi, după Marea Unire din 1918, Patriarhul Miron Cristea a susținut și a promovat importanța construirii Catedralei Mântuirii Neamului. Încă din anul 1920, la o ședință solemnă a Sfântului Sinod, denumirea de Catedrală a Mântuirii Neamului a fost adoptată cu entuziasm. Ea face referire la izbăvirea sau eliberarea poporului român de orice dominație străină și la realizarea unității într-un singur stat național. Așadar, Catedrala Mântuirii Neamului sau ­Catedrala Națională, cu hramul principal Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor, unește simbolic iubirea față de Dumnezeu a unui popor creștin, jertfelnic și darnic, cu recunoștința pe care o datorăm permanent Eroilor Nea­mului.

Comemorarea făuritorilor Marii Uniri și a contribuției istorice majore a acestora la realizarea idealului național de unitate constituie o ofrandă de recunoștință, dar și prilej pentru generația actuală de a cunoaște mai bine virtuțile lor, de a le prețui și a le pune în valoare, fiind chipuri de lumină și întărire spirituală pentru viața și lucrarea Bisericii în contextul actual.

Felicităm pe organizatori și binecuvântăm pe toți participanții la Congresul Național de Teologie Unitate eclesială și unitate națională. Aspecte istorice și teologice, cu speranța că acest eveniment academic va contribui la păstrarea și cultivarea darului unității naționale, ca simbol al demnității poporului român, obținut cu multe jertfe și eforturi spirituale și materiale, spre slava Preasfintei Treimi, binele țării noastre și bucuria românilor de pretutindeni.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Note:

1 Pr. Dumitru Stăniloae, Reflecţii despre spiritualitatea poporului român, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1992, p. 14.

2 Ioan Bianu, Nerva Hodoș, Bibliografia românească veche: 1508-1830, tom. I. 1508-1716, București, Stabilimentul grafic J.V. Socec, 1903, p. 95.

3 Ioan Bianu, Dan Simonescu, Bibliografia românească veche: 1508-1830, tom. IV. Adăogiri și îndreptări, București, Atelierele Grafice Socec & Co, Societate Anonimă Română, 1944, p. 191.

4 Nicolae Șt. Noica, Catedrala Mântuirii Neamului – istoria unui ideal, Editura BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2011, p. 51.

 

Pomenirea eroilor români de sărbătoarea Înălțării Domnului

Nr. 539-540// în / de

De sărbătoarea Înălțării Domnului și Ziua Eroilor, joi, 17 mai, după Sfânta Liturghie, au fost oficiate slujbe de pomenire pentru eroii neamului românesc în catedrale, biserici, mănăstiri, la cimitirele, troițele și monumentele închinate acestora din țară și străinătate. La Catedrala Patriarhală, Sfânta Liturghie și slujba de pomenire au fost săvârșite de Preasfințitul Părinte ­Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de slujitori.

Manifestări deosebite au fost organizate de Ministerul Apărării Naționale în Parcul Carol, la Monumentul Ostașului Necunoscut. La acestea a participat și Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, delegatul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii ­Ortodoxe Române.

Evenimentele din Parcul Carol au debutat cu o slujbă religioasă și un ceremonial militar, fiind prilejuite și de împlinirea a 95 de ani de la amenajarea Mormântului Ostașului Necunoscut. Ziua Eroilor de anul acesta a coincis cu data la care au fost aduse la București osemintele Ostașului Necunoscut al României și înhumate în Parcul Carol I – 17 mai 1923.

Potrivit basilica.ro, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a rostit un cuvânt în deschiderea ceremoniei, după care a citit lista cu numele eroilor căzuți în Primul Război Mondial care sunt înhumați în Botoșani, județul din care provine Preasfinția Sa. Ierarhul a vorbit despre modul în care Biserica a cinstit mereu memoria celor care și-au jertfit viața pentru apărarea țării, a credinței și a neamului nostru. Aceștia sunt pomeniți de Biserică neîncetat, la fiecare slujbă fiind rostite rugăciuni pentru sufletele lor. „Nu există Liturghie în care să nu fie pomeniți eroii, ostașii și luptătorii români din toate timpurile și din toate locurile care s-au jertfit pe câmpurile de bătălie pentru apărarea țării, a credinței noastre ortodoxe strămoșești, pentru întregirea neamului, lucru realizat la 1918 și pe care îl comemorăm în anul acesta, și pentru libertatea, demnitatea și unitatea poporului român”, a arătat Preasfinția Sa.

Celor prezenți s-a adresat, de asemenea, col. (r) Ion Giurcă, care a subliniat că cere­monia a fost dedicată eroilor din Primul Război Mondial, dar trebuie amintiți toți cei care au trecut la cele veșnice făcându-şi datoria față de patrie. În continuare, mai mulți militari, dar și civili au rostit numele eroilor căzuţi la datorie în Primul Război Mondial.

Potrivit Agerpres, în 1919, la finalul Marelui Război, Armata Română a înregistrat peste 334.000 de militari morți în luptă sau în prizonierat, înhumați pe teritoriul României și al altor 20 de state europene, în peste 900 de cimitire ale eroilor, gropi comune, osuare și mausolee. De asemenea, pe teritoriul României au fost înhumați în perioada 1914-1919 peste 32.000 de militari, aliați și inamici, aparținând de 15 state europene.

În anul 1920, printr-un decret-lege, autoritățile române au declarat Ziua Eroilor drept sărbătoare națională, celebrată de Ziua Înălțării Domnului. Decizia a fost preluată în 1995 de Parlamentul României și, ulterior, în 2003, prin legea privind regimul monumentelor și operelor comemorative de război, a fost proclamată drept sărbătoare națională a poporului român.

Conferință națională despre patrimoniul bisericesc

Nr. 539-540// în / de

Palatul Patriarhiei din București a găzduit, în perioada 28-31 mai, cea de-a 6-a ediție a Conferinței naționale „Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească”, cu tema: „Patrimoniul național bisericesc: Mărturie vie a unității de credință și de neam”. Marți, 29 mai, în sesiunea de deschidere din Aula Magna „Teoctist Patriarhul”, Preafericitul 
Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii 
Ortodoxe Române, a adresat cuvântul intitulat „Arta bisericească, un tezaur cultural național care trebuie conservat, îmbogățit și evidențiat”.

Evenimentul a fost organizat de Sectorul cultură și patrimoniu religios al Administrației Patriarhale, prin componenta Patrimoniu religios și Comisia de pictură bisericească, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, și a prezentat spre dezbatere teme de conservare-restaurare, arhitectură bisericească, istoria artei eclesiale românești și pictură bisericească. Au participat ierarhi, preoți, membri ai Comisiei de pictură bisericească a Patriarhiei Române, arhitecți, pictori, restauratori și istorici de artă.

Dl Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte, prezent la eveniment, a adresat felicitări Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru suita de evenimente organizate de Patriarhia Română în contextul celebrării Centenarului Marii Uniri, „care permit clerului, teologilor și tuturor credincioșilor Bisericii Ortodoxe Române să-și însușească și să aprofundeze teme importante de credință, de istorie și de cultură creștină românească din perspectiva unității”.

 

Arta bisericească, un tezaur cultural național care trebuie conservat, îmbogățit și evidențiat

Nr. 539-540// în / de

Cuvântul rostit de Preafericitul Părinte Patriarh la Conferința națională Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească, ediția a 6-a, marți, 29 mai 2018, Palatul Patriarhiei din București

 

În anul 2018, se împlinește un secol de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, când peste o sută de mii de români participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia au proclamat solemn unirea Transilvaniei cu România, înscriind un nou moment de seamă în istoria poporului nostru, care s-a adăugat revenirii la Patria-mamă, în 27 martie 1918, a Basarabiei și, în 28 noiembrie, același an, a Bucovinei, unire înfăptuită după lupte și sacrificii umane și materiale ale poporului român în Primul Război Mondial, pentru realizarea idealului unității naționale.

Ne întrunim astăzi în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei pentru lucrările Conferinței naționale Unitate dogmatică și specific național în pictura bisericească, ediția a 6-a, organizată de către Comisia de pictură bisericească a Patriarhiei Române, ediție dedicată Patrimoniului cultural bisericesc, ca tezaur spiritual al identității neamului românesc, ca expresie vizuală și palpabilă a culturii românești creatoare.

Patrimoniul cultural al României este unul dintre cele mai valoroase bogății pe care încă le avem. El creează punți între generații trecute, prezente și viitoare, este sursă de inspirație religioasă și artistică, o atracție pentru pelerini și turiști, contribuind, în timp, și la o dezvoltare economică. Însă multe dintre aceste opere de artă și creativitate umană care au transmis frumosul de-a lungul secolelor sunt din ce în ce mai fragile. Supraviețuirea acestor opere de artă bisericească depinde de grija și de investiția pe termen lung în conservarea, restaurarea și întreținerea lor.

Patrimoniul nostru cultural românesc este, în mare măsură, un patrimoniu cultural religios. Biserica Ortodoxă Română deține un însemnat patrimoniu cultural mobil și imobil. Peste 60% din monumentele istorice din România (categoriile A și B) sunt monumente bisericești: catedrale, biserici de mănăstire, biserici parohiale, biserici de lemn ale comunităților rurale, capele de cimitir, paraclise și biserici bolniță, aparținând unor vechi ansambluri monastice. Unele dintre acestea sunt înscrise în lista patrimoniului mondial UNESCO, mai precis: bisericile din Moldova cu pictură exterioară: Arbore, Humor, Moldovița, Pătrăuți, Voroneț, Sucevița, Probota, Biserica Sfântul Gheorghe a Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou din Suceava, Mănăstirea Hurezi și unele biserici de lemn din Maramureș.

Muzeele, colecțiile bisericești, precum și centrele de ocrotire, depozitele care aparțin mănăstirilor, parohiilor sau centrelor eparhiale adăpostesc o bogată zestre de patrimoniu cultural mobil: icoane, obiecte și broderii de cult, carte veche, piese de mobilier, documente istorice, material arheologic.

Ediția a 6-a a Conferinței naționale a pictorilor bisericești adună laolaltă experți sau specialiști din domenii diferite, fiecare cu specificul respectiv, dar care au același numitor comun – preocuparea pentru conservarea și evidențierea acestui patrimoniu. De aceea, lucrările acestei conferințe sunt organizate pe secțiuni, fiecare având ca obiect un anumit domeniu de activitate: Restaurare, Arhitectură, Istoria artei și Pictură. În acest fel, este pus în evidență specificul fiecărui domeniu, pe de o parte, iar pe de alta, mai ales în ceea ce privește calitatea de patrimoniu religios, este subliniată conlucrarea tuturor acestor specialiști într-un ansamblu arhitectural coerent, menit să asigure o gestionare riguroasă a activităților de creație – în pictură și arhitectură –, respectiv de conservare și valorificare a clădirilor și obiectelor de patrimoniu existente în unitățile de cult, locașuri sfinte sau muzee.

Această exigență organizatorică decurge firesc din funcționalitatea specifică artei bisericești în general, artă care are în primul rând scopul de-a comunica un conținut spiritual (biblic și dogmatic-teologic) și de-a edifica, prin viață liturgică, sufletele credincioșilor în comuniunea lor cu Dumnezeu.

Arta bisericească sau arta sacră reprezintă limbajul credinței Bisericii, exprimat prin culoare, piatră, marmură, lemn sau prin alte imagini materiale ale evlaviei poporului nostru din generație în generație, ca mulțumire și preamărire aduse lui Dumnezeu, izvorul vieții și al bucuriei veșnice.

Această artă impune o atitudine sau o responsabilitate deosebită din partea artistului chemat să-și însușească conținuturile spirituale pe care trebuie să le exprime vizual în relație cu persoana sfântă pe care o pictează în icoană sau căreia îi înalță un locaș de cult ca spațiu de întâlnire a oamenilor cu Dumnezeu și cu sfinții Lui. De aceea, este cu atât mai necesară cunoașterea reciprocă a celor care creează, conservă și restaurează valori artistice patrimoniale. În acest sens, conlucrarea dintre preot, arhitect și pictor, de exemplu, în realizarea unui ansamblu monumental valoros este o necesitate și un act de responsabilitate.

Această sinergie constituie, de altfel, și scopul evenimentului dedicat artei bisericești și patrimoniului cultural național, mai ales în acest An omagial al unității de credință și de neam sau Centenarul Marii Uniri din 1918.

Felicităm pe organizatori și binecuvântăm pe toți participanții, cu speranța că această conferință națională a artiștilor bisericești va constitui un prilej de intensificare a misiunii Bisericii Ortodoxe Române privind conservarea și punerea în valoare a patrimoniului său cultural, ca fiind un tezaur nestemat moștenit de la înaintași, dar care trebuie conservat, îmbogățit și evidențiat permanent.

 

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sărbătoarea jurnaliștilor Patriarhiei Române

Nr. 539-540// în / de

În ziua praznicului Sfintei Treimi, luni, 28 mai, Centrul de Presă BASILICA al ­Patriarhiei Române și-a sărbătorit hramul. Ostenitorii celor cinci componente de presă au participat la Sfânta Liturghie și la slujba de Te Deum săvârșite în Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de slujitori. În Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, i-a binecuvântat pe jurnaliștii creștini și a rostit cuvântul intitulat „Centrul de Presă BASILICA – misiune pentru cultivarea unității de credință și de neam a românilor”.

 

 

Din soborul de slujitori care s-au rugat împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul în Catedrala Patriarhală au făcut parte părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu, directorul Publicațiilor 
LUMINA ale Patriarhiei Române și coordonatorul Centrului de Presă BASILICA; părintele consilier patriarhal Teodor Gradinaciuc (Radio TRINITAS); pr. Ciprian Florin Apetrei (Ziarul Lumina); arhid. consilier patriarhal Ioan Mavrichi (Biroul de presă al Patriarhiei Române); arhid. Ștefan Sfarghie (Ziarul Lumina); diac. Dumitru Bogdan Bădiță 
(Televiziunea TRINITAS); diac. consilier patriarhal Gheorghe Anghel (Agenția de știri BASILICA). ­Cuvântul de învățătură la Sfânta Liturghie a fost rostit de părintele consilier patriarhal Nicolae Dascălu. În cadrul slujbelor au fost înălțate rugăciuni către Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, ctitorul Centrului de Presă 
BASILICA, asupra coordonatorilor, ostenitorilor, binefăcătorilor și beneficiarilor activității mediatice a Patriarhiei Române. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei ­Patriarhale și Corala „Nicolae ­Lungu” a Patriarhiei Române.

După momentul festiv din Sala „Europa Christiana”, jurnaliștii creștini au fost invitați de Patriarhul României să viziteze parcul Palatului Patriarhiei.