Interviu oferit în exclusivitate Agenției de știri Basilica a Patriarhiei Române de către Preafericitul Părinte Kiril, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, în urma vizitei sale la București în anul 2017, cu prilejul sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. Preafericirea Sa vorbește despre cum a regăsit Ortodoxia românească, despre familie ca „mică biserică”, despre rolul tinerilor în Biserică și despre utilizarea mijloacelor de comunicare moderne în misiunea eclezială.
Basilica.ro: Preafericirea Voastră, având în vedere vizita recentă în România, vă rugăm să ne spuneţi părerea referitoare la Biserica Ortodoxă Română. Ce impresie ați avut în comparație cu ultima vizită în țara noastră, în anul 2007?
Patriarhul Kiril: Într-adevăr, nu am fost în România de zece ani. Dar cu atât mai evidente au fost pentru mine schimbările mari care s-au produs în Biserica Ortodoxă Română în acest timp.
„Istoria României este legată de Ortodoxie, care a format sistemul de valori spiritual-morale ale poporului român şi este important că această influenţă a Bisericii Ortodoxe se păstrează până astăzi.“
Ştiu că în trecut a fost declarat în Biserica Ortodoxă Română „Anul întăririi familiei”. Consider că acest lucru este un demers de mare însemnătate, iar experiența realizării acestuia poate fi utilă și în alte Biserici. Familia ortodoxă nu este doar o celulă de încredere a societăţii, ci şi „Biserica din casă”, după cum scrie Sfântul Apostol Pavel (Romani 16:4). Aceasta înseamnă că, atunci când întărim familia, noi întărim şi Biserica lui Hristos.
O altă trăsătură a poporului român pe care am observat-o şi în urmă cu zece ani, dar și acum, este evlavia lui profundă, care a fost manifestată atât de evident la Bucureşti, în timpul Dumnezeieştii Liturghii din 27 octombrie 2017.
Basilica.ro: În cuvântul din timpul Sfintei Liturghii cu ocazia pomenirii Cuviosului Dimitrie cel Nou, ocrotitorul ceresc al Bucureștilor, 27 octombrie 2017, ați spus adresându-vă poporului român: „Evlavia voastră este mărturia înfloririi de astăzi a Ortodoxiei românești”. Vă rugăm să ne oferiți câteva dintre cele mai remarcabile exemple ce caracterizează această înflorire a Bisericii Române, mai ales în timpul slujirii patriarhale a Preafericitului Părinte Daniel.
Patriarhul Kiril: Poporul român este renumit pentru evlavia sa. Una dintre manifestările acestei evlavii constă în zidirea sfintelor locaşuri. În centrul Bucureştilor se înalță acum măreața Catedrală a Mântuirii Neamului. Regret că din cauza programului foarte încărcat al călătoriei nu am reuşit să vizitez acest loc și să văd în detaliu şantierul Catedralei, însă mi s-au relatat multe despre mersul lucrărilor şi despre eforturile și mijloacele investite pentru zidirea ei, în pofida dificultăților de ordin economic existente în țară. Mi s-a spus şi despre felul în care poporul român susţine înălţarea acestei biserici. Sigur că putem asemăna aceasta cu rezidirea Catedralei „Hristos Mântuitorul” din Moscova, care a fost construită în timpuri deloc favorabile pentru economia ţării noastre. Acum însă, această Catedrală reprezintă frumuseţea şi măreția Bisericii Ruse. Sunt convins că şi Catedrala de aici va deveni o podoabă autentică a Bucureştilor.
O altă trăsătură a vieţii contemporane a Bisericii Române este canonizarea de noi sfinţi. Sfântul Sinod al Patriarhiei Române înscrie în sinaxare numele a noi sfinți bineplăcuți lui Dumnezeu. Cred că atât aceşti sfinţi, cât şi cei canonizaţi de Biserica Rusă se vor ruga pentru pacea, îndelungarea de zile şi buna sporire a popoarelor noastre.
Basilica.ro: În ultima perioadă, multe din valorile Ortodoxiei sunt ameninţate de diferiţi factori externi. Spre exemplu, familia tradiţională se află sub un asediu continuu, căsătoria între persoanele de acelaşi sex fiind una dintre ameninţările care vizează integritatea familiei tradiţionale formată din bărbat şi femeie. Care este părerea Preafericirii Voastre faţă de această tendinţă de a considera normalitate unirea dintre persoanele de acelaşi sex? Ce acţiuni ar trebui să întreprindă Biserica pentru a rezolva această criză morală? Este nevoie de o acţiune comună a Bisericilor Ortodoxe surori?
Patriarhul Kiril: Bisericile Ortodoxe mărturisesc într-un singur glas lumii idealurile morale şi valorile tradiţionale, al căror izvor sunt Sfânta Scriptură şi învăţătura Sfinţilor Părinţi. Printre aceste valori se numără şi căsătoria creştină, care reprezintă baza familiei şi sprijinul societăţii. Noi privim căsătoria ca pe o uniune exclusivă între un bărbat şi o femeie, chemaţi să se desăvârșească în iubire reciprocă, rodul căreia sunt copiii.
Din nefericire, astăzi, instituţia familiei se află în stare de criză. Sunt foarte răspândite infidelitatea conjugală, violenţa familială şi divorţurile.
„Consider că este important să popularizăm imaginea
familiei puternice prin intermediul culturii, al artei şi
prin mass-media.“
În istoria Bisericii Ortodoxe Ruse se cunosc multe exemple de viaţă curată şi sfântă la care creștinii ajungeau în cadrul căsniciei. Spre exemplu, Sfinţii ruşi Petru şi Fevronia din Murom, Sfinţii Chiril şi Maria, părinţii trupeşti ai Sfântului Cuvios Serghie de Radonej, precum şi familia imperială, în frunte cu Sfântul Împărat Martir Nicolae al II-lea, pot servi drept modele de iubire, respect reciproc şi fidelitate.
În zilele noastre sunt necesari paşi practici îndreptaţi către susţinerea spirituală şi materială a familiilor. În anul 2011, cu binecuvântarea mea, a fost înfiinţată Comisia patriarhală pentru aspecte legate de familie și apărarea maternității. Obiectivele principale ale Comisiei au constat în sprijinirea familiilor cu mulţi copii, combaterea avorturilor, ajutorul acordat mamelor singure, copiilor orfani şi copiilor rămași fără îngrijire din partea părinților. În 2014 m-am adresat credincioşilor cu apelul de a înfia copii care nu au părinți, printre care era o fetiţă pe nume Mila, care mi-a scris o scrisoare povestindu-mi despre problemele ei de sănătate şi despre dorinţa de a avea o familie. Această familie s-a găsit şi fetița a fost înfiată de oameni buni şi grijulii.
Este foarte important să le acordăm ajutor femeilor care sunt în faţa unei alegeri cumplite: de a face sau nu avort. Scopul nostru constă în a depune toate eforturile pentru ca femeia, aflată sub influența unei situații dificile din viața ei, să nu comită acest păcat îngrozitor. Astăzi, astfel de femei pot primi ajutor și găsi adăpost în centre ale Bisericii specializate pe situații de criză. Astăzi, în Rusia funcţionează 52 de astfel de centre pentru viitoarele mame şi pentru femeile cu venituri reduse care au copii, răspândite de la Kaliningrad până la Petropavlovsk-Kamceatski. De asemenea, în ţara noastră funcţionează mai mult de o sută de centre de ajutor umanitar, unde persoanele nevoiaşe pot primi gratuit haine, cărucioare şi pătuţuri pentru copii, obiecte de igienă personală şi alte lucruri necesare pentru mamă şi copil.
Basilica.ro: În viitorul apropiat, în România va avea loc un referendum pentru modificarea articolului 48 din Constituţie care precizează că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită dintre soți. În urma acestui demers se doreşte introducerea sintagmei „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie”. Ce părere aveţi despre acest demers? Vă rugăm să transmiteţi un mesaj în acest sens tuturor românilor.
Patriarhul Kiril: Nu demult, noţiunea de căsătorie ca uniune între un bărbat şi o femeie părea ceva care să nu fie supus nici unei îndoieli. Erodarea valorilor tradiţionale a început prin ideea aparent inocentă a protecției împotriva violenței sau a batjocurii la adresa persoanelor de orientare sexuală netradițională. Biserica Ortodoxă nu a îndemnat niciodată la violenţă împotriva păcătoşilor, indiferent de păcatele de care sufereau, dar și justificarea unui astfel de comportament şi, cu atât mai mult, recunoașterea lui din punct de vedere legal sunt total inadmisibile pentru noi. Din nefericire, în multe ţări occidentale, din cauza lobby-ului şi campaniei cinice de relații publice, s-a reuşit egalizarea din punct vedere legislativ a căsătoriei cu concubinajul între persoane de orientare sexuală netradițională. Astfel de inițiative au fost introduse exercitându-se presiuni în pofida protestelor în masă, cum au fost cele de la Paris, în anul 2013.
România fiind membră a Uniunii Europene, este foarte dificil să aperi noţiunea de căsătorie tradiţională la nivel de stat. De aceea referendumul, ca act al exprimării voinţei poporului, dar şi normele constituţionale intrate în vigoare în baza acestuia rămân o șansă pentru a apăra instituţia căsătoriei împotriva atacurilor.
Noi, împreună cu fraţii şi surorile noastre din România şi cu ceilalți creştini din Europa de diferite confesiuni, care împărtăşesc aceleaşi opinii tradiţionale cu privire la căsătorie, în pofida presiunii politice imense, ne rugăm ca norma legii constituţionale din România să apere căsătoria ca uniune dintre un bărbat şi o femeie. Acesta nu este doar un referendum al poporului României, ci un eveniment de însemnătate la nivelul întregii creştinătăţi. De aceea ne aşteptăm ca toate forţele sociale sănătoase, indiferent de confesiune sau de convingerile politice, să se consolideze pentru apărarea punctelor de vedere tradiţionale privitoare la căsătorie, fără de care Europa nu poate avea viitor.
Basilica.ro: O altă problemă delicată a vremurilor noastre este legată de persecuţia creştinilor din diferite zone ale lumii. Conform unor statistici, creştinismul este cea mai persecutată credinţă la începutul secolului 21. Cum comentați acest aspect? Cum ar putea Biserica Ortodoxă să ia atitudine? Consideraţi mijloacele de comunicare în masă o modalitate prin care Biserica ar putea încerca soluţionarea acestor probleme?
Patriarhul Kiril: Într-adevăr, creștinismul este astăzi religia cea mai persecutată, nu doar în anumite regiuni, ci în întreaga lume. Despre aceasta vorbesc datele multor centre de cercetare şi apărare a drepturilor omului.
„Persecuțiile împotriva creştinilor reprezintă o problemă gravă a contemporaneității. Zeci de mii de oameni mor pentru dreptul de a se numi creștini.“
Am avut ocazia să merg înainte de război în Siria şi în Irak. I-am văzut acolo cu ochii mei pe creştini şi musulmani trăind în pace, am văzut biserici străvechi şi mănăstiri care se învecinau cu moscheile, am vorbit cu lideri religioşi şi cu oameni simpli. Iar acum în Irak au rămas mai puţin de 150.000 de creștini. Dacă nu ar fi fost intervenția Rusiei, în Siria am fi văzut aceeași imagine. Cu toate acestea, problema rămâne una acută.
După ce a trecut prin cuptorul de foc al cruntelor încercări din secolul trecut, Biserica Ortodoxă Rusă nu poate rămâne indiferentă faţă de uciderea şi chinuirea oamenilor care sunt prigoniţi pentru credința în Hristos. Biserica noastră îşi înalţă glasul fără încetare în apărarea creştinilor aflați în suferință, folosind pentru aceasta atât scena internaţională, cât şi întâlnirile cu personalităţi religioase, politice şi sociale din întreaga lume. Biserica Rusă a fost în multe rânduri iniţiatoarea unor declaraţii panortodoxe ce solicitau încetarea persecutării creştinilor.
Activitatea comună îndreptată spre păstrarea prezenţei creştine în Orientul Mijlociu, depășirea urmărilor războiului pentru creştini ar trebui să fie prioritare în cadrul cooperării interortodoxe, intercreştine şi interreligioase. Sunt convins că difuzarea largă a unei asemenea activităţi în mass-media ar influenţa pozitiv rezolvarea problemei situației grave a creștinilor din Orientul Mijlociu.
Basilica.ro: Rămânem în sfera mass-media. Este bine cunoscută forţa presei de a influenţa opinia publică; de cele mai multe ori, războiul mediatic este purtat împotriva Bisericii. Cum ar trebui să reacţioneze Biserica la aceste campanii de denigrare a ei?
Patriarhul Kiril: În primul rând să se roage pentru duşmanii ei. Să facem bine celor care ne urăsc şi să ne rugăm pentru cei care ne fac necazuri (Matei 5:44), aşa cum ne-a învăţat Domnul. Să ne rugăm pentru înţelepţirea celor care, din neştiinţă, în virtutea rătăcirilor, aflându-se în orbire sufletească, organizează astfel de campanii împotriva Bisericii.
Dar, în acelaşi timp, desigur, este important ca și noi să deținem mijloacele contemporane de activitate informațională, instrumentele mass-media de astăzi, ca să putem aduce în mod clar punctul nostru de vedere la nivelul societății.
Înţelegem cu toţii că atacurile mediatice împotriva Bisericii nu sunt capabile să distrugă Biserica, oricâte forțe și resurse s-ar investi pentru aceasta.
Biserica îşi duce slujirea de veacuri „şi porţile iadului nu o vor birui” (Matei 16:18). Ce să mai zicem despre nişte jurnalişti antibisericești… Cu toate acestea, mulţi oameni în veacul nostru mediatic devin victimele unor astfel de atacuri, începând să creadă minciunile şi provocările.
Tocmai grija pentru astfel de oameni trebuie să ne determine să acționăm ca răspuns.
„ Nu avem dreptul să ne încuiem în chilia noastră şi să
tăcem demonstrativ, atât timp cât curg pâraie de noroi la adresa Bisericii. “
Noi trebuie să răspundem în primul rând prin adevărul care trebuie să ajungă la audienţă. Acest lucru trebuie făcut rapid şi cu acurateţe, utilizând toate instrumentele contemporane ale mass-media şi reacţionând suficient de rapid la provocări.
Arhiepiscopul Anastasie al Albaniei, Patriarhul Kiril al Moscovei,
Patriarhul Daniel al României și Mitropolitul Rastislav al Cehiei și Slovaciei
Basilica.ro: Biserica Ortodoxă Română dispune, începând cu întronizarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, de un Centru de Presă (BASILICA) format din: Agenţia de ştiri BASILICA, TRINITAS TV, Radio
TRINITAS, Ziarul Lumina şi Biroul de presă. Este
misiunea mediatică o necesitate pentru Biserică?
Patriarhul Kiril: Această lucrare este foarte importantă din două motive. Primul, şi cel mai evident, Mântuitorul ne porunceşte: „Mergeţi şi învăţaţi toate popoarele!” Printre aceste popoare desigur că se numără şi audienţa mass-media. Prin mass-media noi ne putem adresa oamenilor care de abia dacă intră în biserică. De aceea, lucrarea noastră cu mass-media este o parte importantă a misiunii noastre, acel areopag în care noi suntem chemaţi astăzi să propovăduim, urmându-i Sfântului Apostol Pavel.
Mulţi oameni au ajuns la credinţă, au intrat în curtea bisericii datorită activităţii mass-media ortodoxe. Adesea nu ştim cum foloseşte providenţa lui Dumnezeu lucrarea mediei ortodoxe şi cum mărturia acesteia se reflectă în viaţa unor persoane concrete, dar trebuie să fim convinşi că ea aduce roadele sale. După cum a spus şi prorocul: „Precum se coboară ploaia şi zăpada din cer şi nu se mai întoarce până nu adapă pământul şi-l face de răsare şi rodeşte şi dă sămânţă semănătorului şi pâine spre mâncare, aşa va fi cuvântul Meu care iese din gura Mea; el nu se întoarce către Mine fără să dea rod, ci el face voia Mea şi îşi îndeplineşte rostul lui” (Isaia 55:10-11).
Nu trebuie să ne fie frică de mass-media nebisericească şi să presupunem de la început că ea este ostilă, ci cu răbdare să creăm relaţii cu ei, inclusiv la nivel personal, pentru ca vocea Bisericii să poată fi auzită. Oamenii care lucrează în aceste instituţii mass-media au, de asemenea, nevoie de iubire şi grijă din partea Bisericii. Orice angajat media care adresează o întrebare sau alta trebuie să fie primit cu bună intenție și să i se dea explicaţiile cele mai cuprinzătoare. Aceasta este, de asemenea, o oportunitate importantă pentru mărturia noastră creștină.
Al doilea motiv pentru care Biserica trebuie să lucreze cu mass-media este necesitatea prezenţei noastre la adevărata valoare pe internet, acolo unde, din păcate, continuă goana după scandal și conflict. Atunci când reprezentanţii Bisericii nu pot sau nu vor să ofere explicaţii primii, victoria este a celor care, dintr-un motiv sau altul, expun mai rapid propria versiune a evenimentelor, care adesea este distorsionată şi nefavorabilă Bisericii.
Patriarhul Daniel și Patriarhul Kiril în Reședința Patriarhală din Moscova
Basilica.ro: Ce este cel mai important aspect în utilizarea noilor mijloace de comunicare în misiunea Bisericii?
Patriarhul Kiril: Și ceea ce vorbim, dar şi felul în care vorbim. În centrul slujirii noastre trebuie să fie Hristos Cel răstignit, înviat şi Care iarăși va să vină, vestea plină de bucurie a iertării păcatelor şi a vieţii veşnice. După cum a spus Sfântul Apostol Pavel: „Am judecat să nu ştiu între voi altceva, decât pe Iisus Hristos şi pe Acesta răstignit” (1 Corinteni 2:2), Creştinii, atât cei care lucrează în media, cât şi cei care interacţionează cumva cu media laică, trebuie în primul rând să continue slujirea Apostolilor, despre care se spune astfel: „În numele lui Hristos, aşadar, ne înfăţişăm ca mijlocitori, ca şi cum Însuşi Dumnezeu v-ar îndemna prin noi. Vă rugăm, în numele lui Hristos, împăcaţi-vă cu Dumnezeu!” (2 Corinteni 5:20).
Pentru aceasta este necesară o anumită alfabetizare teologică, capacitatea de a explica foarte clar și pe înțelesul tuturor în Cine şi de ce credem noi, după cum spune Scriptura: „Fiţi gata totdeauna să răspundeţi oricui vă cere socoteală despre nădejdea voastră, dar cu blândeţe şi cu frică” (1 Petru 3:15).
Noi trăim printre oameni, care într-o mare măsură şi-au pierdut rădăcinile creştine. Aceşti oameni adesea nu ştiu nimic despre Hristos, iar misiunea noastră constă în vestirea necontenită a Adevărului.
Dar este foarte important şi felul în care facem aceasta. Discursul creştinilor trebuie să reflecte o viaţă nouă, transfigurată. Atât în media, cât şi pe internet, după cum şi în discuţiile obişnuite cu oamenii, trebuie să arătăm acele roade ale Duhului despre care scrie Apostolul: dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credinţa, blândeţea, înfrânarea, curăţia (Galateni 5:22-23).
Basilica.ro: Care sunt punctele slabe ale acestei prezențe în mass-media?
Patriarhul Kiril: Întotdeauna trebuie să ne amintim că tot ceea ce spunem noi în mass-media devine obiect de analiză amănunțită pentru oameni şi că aceştia nu sunt întotdeauna binevoitori. Există o mare cerere pentru scandal, provocată de multe resurse media online în vederea creşterii audienţei, dar şi de activitatea oponenților ideologici ai Bisericii. De aceea, exprimându-ne în media, trebuie să ne amintim întotdeauna de responsabilitatea noastră şi să fim deosebit de atenţi şi cu dreaptă judecată, „ca să tăiem pricina (motivul de ceartă) celor ce poftesc pricină (cearta)” (2 Corinteni 11:12).
De fapt, acest lucru este adevărat nu doar în privinţa exprimării în media, pentru că astăzi chiar şi exprimările particulare, făcute iniţial pentru o audienţă limitată, pot ajunge să fie înregistrate și apoi pe internet, unde să primească o interpretare nefavorabilă. Aceasta ne pune în fața necesității de a cântări fiecare cuvânt pe care-l rostim.
Un alt punct slab poate fi o oarecare închidere a noastră.
„În Biserică există un limbaj propriu, un mod anume de a comunica, care este familiar şi comod pentru noi,
dar care poate fi neclar pentru omul din afara Bisericii.“
Desigur, în nici un caz nu trebuie să ne simplificăm artificial limbajul, permiţându-ne cuvinte de jargon sau un lexic inferior, pentru că nu are sens să concurăm cu saltimbancii laici pe terenul lor. Important este să vorbim clar, pentru ca omul din afara Bisericii să poată avea folos din aceasta.
Basilica.ro: Pastoraţia tinerilor este o provocare în context contemporan, adesea tinerii văd Biserica o instituţie închistată. Cum ar trebui Biserica să abordeze pastoraţia tinerilor pentru a le înlătura această gândire stereotipică? Ce i-aţi spune unui tânăr ateu pentru a-l convinge că Ortodoxia înseamnă libertatea de a alege viaţa veşnică?
Patriarhul Kiril: Aţi observat bine că tineretul, şi nu doar tineretul, priveşte Biserica prin prisma unor stereotipuri. Din nefericire, astăzi, cele care au tendinţa să formeze cel mai mult opiniile sunt mijloacele de informare și comunicare, nu numai televiziunea, ci şi internetul, rețelele sociale. Şi ce imagine creează ele Bisericii? În primul rând, aceea a unei instituţii învechite din toate punctele de vedere, care nu are ce să mai arate omului contemporan, ci căreia nu îi rămâne decât a se ţine tare de trecut. Desigur că o astfel de imagine nu va fi atractivă pentru nimeni. Însă aceasta este o minciună! Pentru că Biserica este formată din oameni vii, din contemporanii noștri.
Faptul că tineretul adesea refuză să primească mărturia despre Hristos nu permite Bisericii să se liniștească și să se relaxeze, crezând că noi am atins deja anumite culmi. Această situaţie de neînţelegere ne îndeamnă nu doar să căutăm un limbaj adecvat pentru predică şi misiune în rândul tinerilor, ci să pătrundem noi înşine mai adânc în esenţa credinţei creştine.
În timpurile noastre de exces de cuvinte şi informaţie, tineretul crede mai mult faptele concrete decât cuvintele înalte. Dar oare nu despre aceasta vorbeşte Apostolul Iacov atunci când cheamă la demonstrarea credinţei prin fapte, nu prin cuvinte (Iacov 2:14)? Este foarte importantă dobândirea de către oamenii Bisericii a deprinderii mărturisirii prin fapte a lui Hristos şi a aducerii la cunoştinţa celor din jur a acestora. Nu este nimic ruşinos sau jenant dacă noi, fără slavă de sine, mărturisim despre acele fapte bune și nobile ce se întâmplă în Biserică tot timpul. Ceea ce este lucru obişnuit pentru oamenii Bisericii, cum ar fi activitatea socială sau ajutorul reciproc comunitar, relaţiile prieteneşti calde între membrii parohiei, pentru cei din afară reprezintă adesea o neașteptată revelaţie.
„Lumii contemporane îi lipsesc căldura şi iubirea
umană. Biserica nu este o instituţie învechită,
ci o şcoală necesară a iubirii şi a binelui.“
Iar atunci când cineva dintre tineri începe să vină la biserică, să se îmbisericească, iar ceilalți văd cât de mult l-a transformat acest lucru, l-a inspirat, l-a ajutat să dobândească plenitudinea vieţii – aceasta este cea mai eficientă predică despre Hristos în rândul tinerilor.
Delegația Patriarhiei Române primită de Patriarhul Kiril la Reședința Patriarhală din Moscova
