Proclamarea solemnă a noului an omagial și comemorativ în Patriarhia Română

Nr. 535-536/ Ianuarie- Februarie, 2018 / în An omagial şi comemorativ/ de PF Daniel

La Catedrala Patriarhală din București, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârșit, luni, 1 ianuarie, Sfânta Liturghie, împreună cu PS Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și PS Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. La finalul slujbei de Te Deum a avut loc proclamarea solemnă a anului 2018 ca „An omagial al unității de credință și de neam” și „An comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”. Actul oficial de proclamare a fost citit de PS Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și secretarul Sfântului Sinod. În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul „2018 – Anul omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, an al recunoștinței și al comuniunii spirituale românești”.

2018 – Anul omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, rostit în Catedrala Patriarhală  la proclamarea solemnă a anului 2018 ca An omagial al unității de credință și de neam și  An comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, 1 ianuarie 2018.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2018 drept Anul omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 pe tot cuprinsul Patriarhiei Române.

Credința creștină este, încă de la apariția poporului român în istorie, principalul element constitutiv al conștiinței de sine a românilor, al identității românești, alături de latinitate sau romanitate. Este o realitate istorică incontestabilă faptul că etnogeneza românească și creștinarea au fost două procese concomitente și convergente. Încreștinați sau creștinați, adică uniți cu Hristos prin Botez, pe când se formau ca popor nou în istorie, românii poartă în sufletele lor pecetea tainei Crucii și Învierii lui Hristos, trăind ritmic istoria ca pe o Cruce și o Înviere, suferință și speranță, întristare și bucurie.

Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuție majoră la promovarea conștiinței identității și a unității spirituale a neamului românesc. Ea a cultivat cu insistență în sufletele credincioșilor români conștiința că au aceeași obârșie, ca neam, aceeași limbă romanică (neolatină) și aceeași credință creștină. Altfel spus, adevărul originii daco-romane și al latinității limbii sau adevărul „romanității românilor” a fost conștientizat în Biserică și transmis de ierarhi, preoți și diaconi prin predici, dar mai ales prin tipărirea cărților bisericești și difuzarea lor în toate provinciile locuite de români, inclusiv în Transilvania. În predosloviile sau prefețele tipăriturilor importante întâlnim adesea afirmarea originii romane și unității de credință a românilor. Toți clericii tipografi au avut conștiința că tipăriturile lor sunt adresate întregii seminții românești.

După ce limba română orală a luat forma scrisului, ea a fost folosită pentru a traduce textul Sfintei Scripturi din limba greacă în limba vie a poporului român. Când a devenit și limbă de cult sau liturgică, limba română a dobândit statutul de limbă de cultură și civilizație creștină. Liturghia săvârșită în limba română în toate provinciile locuite de români a devenit, astfel, un factor de unificare spirituală etnică, de promovare a conștiinței identității și unității naționale, dar și a culturii românești.

Mihai Eminescu, cunoscând rolul Bisericii și al credinței creștine în dezvoltarea culturii și a limbii române ca veșmânt viu al învățăturilor de credință și al cultului liturgic, a numit Biserica Ortodoxă Română „maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii și unitatea etnică a poporului”1.

Biserica Ortodoxă Română a slujit întotdeauna poporul român și a sprijinit aspirațiile lui. În acest sens, marele istoric Nicolae Iorga scria: „Mitropoliții, episcopii, egumenii și așa de adesea ori și smeriții călugări ori umilii preoți de mir au dat poporului, ei singuri aproape, toată învățătura, au înzestrat neamul cu o limbă literară, cu o literatură sfântă, cu o artă în legătură cu gustul și nevoile lui, au sprijinit Statul fără să se lase a fi înghițiți de dânsul, au călăuzit neamul pe drumul pământului fără a-și desface ochii de la cer (…), dând istoriei noastre cărturari, caligrafi, sculptori în lemn, argintari, oameni de Stat, ostași, mucenici și sfinți”2.

Cultivând conștiința unității de credință și neam, Biserica Ortodoxă Română a contribuit la pregătirea marilor evenimente istorice, având ca scop unitatea națională a românilor, și anume: Unirea Principatelor din 1859, obținerea Independenței de stat a României (1877-1878) și Marea Unire din 1918, decisivă pentru constituirea statului național unitar România.

Sărbătorim în acest an, 2018, împlinirea Centenarului de la înfăptuirea Unirii Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Regatul României, în anul 1918, după încheierea Primului Război Mondial. Intrarea României în această conflagrație mondială (4/17 august 1916) a urmărit, de fapt, întregirea neamului românesc și făurirea statului național unitar. În cei doi ani de război, clerul ortodox român a fost foarte activ: o parte a clerului ortodox român din Regatul României a însoțit trupele române pe câmpurile de luptă, o altă parte a rămas alături de credincioșii din teritoriile românești ocupate de trupele germane și bulgare, iar mulți monahi și monahii din mănăstiri s-au angajat ca voluntari în serviciile sanitare ale Armatei Române.

În 27 martie/9 aprilie 1918, la Chișinău, Sfatul Ţării a hotărât cu majoritate de voturi Unirea Basarabiei cu România. În cuvântul regelui Ferdinand, rostit în cadrul dejunului oficial de la Palatul Regal din Iași, oferit în cinstea delegației basarabene, era menționată importanța momentului: „V-ați alipit în timpuri grele pentru Ţara Mamă, ca un copil tânăr, însă cu inima adevărat românească. Salutăm în voi o parte frumoasă a unui vis care niciodată nu se va șterge. (…) Trăiască copilul cel mai mic, dar poate cel mai voinic al României Mari”3.

La 15/28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, s-au desfășurat lucrările Congresului General al Bucovinei, care a hotărât „Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”4.

Desăvârșirea României Mari a fost înfăptuită prin proclamarea Unirii Transilvaniei cu România, în 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, la Alba Iulia. Cele două Biserici românești din Transilvania, Ortodoxă și Greco-Catolică, dincolo de anumite suspiciuni și neînțelegeri între ele, au contribuit mult la efortul de emancipare națională.

În dimineața zilei de 1 decembrie 1918, la sfârșitul Sfintei Liturghii săvârșite în biserica ortodoxă din Alba Iulia, Episcopul Miron Cristea al Caransebeșului a citit rugăciunea pentru dezrobirea neamului românesc. Cuprinsul profund al rugăciunii rostite a creat o emoție foarte puternică în rândul celor prezenți, încât întreaga biserică a intonat apoi imnul Deșteaptă-te, române. Se spune că atunci „nu era nici un ochiu uscat. Din ochii tuturor curgeau sfintele lacrimi ale învierii noastre naționale”5.

Ședința Adunării Naționale Constituante s-a încheiat cu un cuvânt festiv al Episcopului ortodox Ioan I. Papp al Aradului, care accentua ideea potrivit căreia clerul și poporul sunt „una în cugete și simțiri, sunt una în dorințele și aspirațiunile naționale”6.

Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a avut urmări pozitive pentru noul stat român întregit și pentru Biserica Ortodoxă Română. La 18/31 decembrie 1919, în scaunul vacant de Mitropolit primat al României a fost ales Episcopul Caransebeșului, Miron Cristea, care, în anul 1925, a devenit primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, urmând apoi desfășurarea procesului de organizare unitară a Bisericii din întreaga Românie.

La 15 octombrie 1922, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba Iulia, regele Ferdinand I și regina Maria au fost încoronați ca suverani ai României Mari, act ce simboliza unirea tuturor românilor „de la Nistru până la Tisa” sub același sceptru.

Comemorarea făuritorilor Marii Uniri și a contribuției istorice majore a acestora la îndeplinirea idealului național de unitate constituie o ofrandă de recunoștință, dar și prilej pentru generația actuală de a cunoaște mai bine virtuțile lor, de a le prețui și a le pune în lucrare, fiind chipuri de lumină și întărire spirituală pentru viața și lucrarea Bisericii astăzi.

După Revoluția din decembrie 1989, ziua de 1 Decembrie 1918 a devenit Ziua Națională a României, Ziua Unității și Demnității Naționale a Românilor. Întrucât unitatea teritorială realizată în anul 1918 nu mai este astăzi pe deplin aceeași, trebuie să sporim mai mult comuniunea cu frații noștri români din apropierea granițelor actuale ale României și cu românii de pretutindeni. De asemenea, trebuie să apărăm și să cultivăm unitatea de credință și de neam pentru a promova demnitatea poporului român în dialog și cooperare cu celelalte popoare ale lumii.

Prin milostivirea lui Dumnezeu, cu rugăciunile Maicii Domnului și ale tuturor sfinților, prin dărnicia clerului și credincioșilor din Patriarhia Română, dar și a Guvernului României, a municipiului București și a unor primării și consilii județene din țară, în ziua de 25 noiembrie 2018, în duminica dinaintea sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, va fi sfințită Catedrala Națională, acest edificiu nou fiind o necesitate liturgică practică, dar și un simbol al spiritualității românești. Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Națională, cu hramul principal Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor, unește simbolic iubirea față de Dumnezeu a unui popor creștin, jertfelnic și darnic, cu recunoștința pe care o datorăm permanent eroilor neamului.

Ne rugăm Preasfintei Treimi să ne dăruiască tuturor bucuria comuniunii frățești în păstrarea dreptei credințe, a unității și a demnității noastre naționale.

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Note:

1 Timpul, 14 august 1882, în: Mihai Eminescu, Opere, vol. 13, București, Ed. Academiei, 1989, pp. 168-169.

2 Nicolae Iorga, Istoria Bisericii românești și a vieții religioase a românilor, vol. I, ediție revăzută și adăugită, București, Ed. Ministeriului de Culte, 1928, p. 4.

3 „Basarabenii în Iași și toastul Sfatului Ţării la Palatul Regal”, Mișcarea, 1 aprilie 1918, apud I. Agrigoroaiei, „Marea Unire”, în: Gheorghe Platon (coord.), Istoria românilor, volumul VII, tom II, Ed. Enciclopedică, București, 2003, p. 496.

4 1918 la români. Desăvârșirea unității național-statale a poporului român. Documente externe. 1916-1918, vol. 2, București, 1983, p. 1240, apud I. Agrigoroaiei, „Marea Unire”, p. 506.

5 Biserica și Școala, XLII (1918), 47, p. 2.

6 Biserica și Școala, XLII (1918), 49, p. 1.

Vestitorul Ortodoxiei în haină nouă: sinteze și selecții de calitate din actualitatea bisericească

Nr. 535-536/ Ianuarie- Februarie, 2018 / în Editorial/ de Pr. Nicolae Dascălu

După șaptesprezece ani de apariție în format clasic de ziar, Vestitorul Ortodoxiei, buletinul de informație bisericească al Patriarhiei Române, intra într-o nouă vârstă. Cu primul număr din anul 2008, care anunța înființarea Centrului de Presă BASILICA, era adoptat un nou format, de tip revistă ilustrată policrom, în care mesajul transmis prin imagini era mai intens pus în valoare.

Schimbarea formatului grafic și regândirea modalităților de concepție și de așezare a textelor în pagini erau consecințe directe ale dezvoltării presei bisericești, în contextul pastoral și misionar al timpului. Înființarea de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a Centrului de Presă BASILICA, la 27 octombrie 2007, a marcat nu numai intrarea instituțională a comunicării centrale bisericești în audiovizual și digital, dar a însemnat și o nouă formulă de conlucrare a publicațiilor tipărite. Vestitorul Ortodoxiei a intrat în grupul Publicațiilor LUMINA, alături de cotidian (Ziarul Lumina) și de săptămânalul de atitudine creștină Lumina de Duminică.

În noile condiții, cele trei publicații desfășoară o lucrare misionară comună, însă fiecare și-a definit trăsături specifice, atât ca design, format și suport de imprimare, cât și în privința conținuturilor editoriale. Cotidianul cuprinde cu preponderență știri, reportaje, interviuri conectate la pulsul actualității bisericești și sociale. Săptămânalului îi revin editorialele, reflecțiile duhovnicești asupra problemelor lumii de azi în lumina învățăturii creștine, predicile și catehezele, eseurile culturale și teologice.

Ritmul lunar sau bimestrial de apariție al „Vestitorului” face ca, în raport cu cele două publicații-surori, și mai ales cu media audiovizuală și digitală, să nu poată concura la categoriile noutate și rapiditate. Însă, dintr-o altă perspectivă, aceea a relativității timpului liniar în fața veșniciei, revista are propriile atuuri: beneficiază de o privire de ansamblu dată de arhiva informațională a Publicațiilor LUMINA și de răgazul reflexiv necesar alcătuirii unor cronici care sintetizează selectiv informațiile și evenimentele. Unghiul de abordare este inspirat mereu de bucuria și demnitatea vestirii frumuseților Ortodoxiei într-o lume încercată de crize, depresii și evenimente impredictibile.

Prin urmare, articolele din Vestitorul Ortodoxiei pot fi considerate repere documentare închegate pentru cunoașterea vieții bisericești de către generația actuală de cititori și capitole de istorie bisericească pentru generațiile viitoare. Fiindcă primul deceniu de patriarhat al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel este oglindit în această perioadă cu numeroase proiecte, activități și evenimente care au devenit dimensiuni constante ale prezenței misionare a Bisericii în societatea românească și în lumea globalizată de azi: programe tematice inspirate de anii omagiali și comemorativi, activități spiritual-educative, cultural-academice și proiecte social-filantropice ale eparhiilor din țară și din diasporă, evoluția lucrărilor la Catedrala Națională (Catedrala Mântuirii Neamului), programe dedicate copiilor și tinerilor, dialogul interbisericesc și interreligios etc.

Se disting, îndeosebi, atât din punct de vedere editorial, cât și grafic, numerele festive 7-9/2017 (dedicat sărbătoririi primilor 10 ani de slujire patriarhală ai Preafericitului Părinte Daniel, cu ediție integrală și în limba engleză) și 10-12 din același an, (care conține cronica evenimentelor prilejuite de hramul Catedralei Patriarhale, sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, 27 octombrie 2017, ședința solemnă a Sfântului Sinod și vizita frățească la București a Patriarhului Kiril al Moscovei și al Întregii Rusii).

De asemenea, la un sfert de veac de la apariția primului număr a fost publicat nu doar un număr aniversar, ci a fost realizată și arhiva digitală a întregii perioade 1989-2014, livrată bibliotecilor într-o casetă cu două DVD-uri. Tot aici, ar trebui să amintim că din anul 2015 revista a pătruns și în mediul virtual, prin website-ul propriu, www.vestitorulortodoxiei.ro, actualizat cu fiecare număr ieșit de sub tipar.

Colecția revistei Vestitorul Ortodoxiei poate fi privită și ca un barometru al creșterii calitative a produselor imprimate de Tipografia Cărților Bisericești. Anul 2012, anul retehnologizării și resfințirii, consemnat și în paginile publicației noastre, a reprezentat un salt calitativ important pentru cărțile, pliantele, broșurile și imprimatele Patriarhiei Române, și, implicit, pentru aspectul exterior al revistei. Prin calitatea tiparului, Vestitorul Ortodoxiei arată mai bine decât toate publicațiile religioase din România și atrage respectul tuturor cunoscătorilor în domeniul tipografic. Doar smerenia tradițională perpetuată de presa bisericească și circulația în mediul oarecum restrâns al comunităților ecleziastice îi conferă prea puțin din vizibilitatea pe care o merită.

Susținută de întreaga echipă redacțională a Publicațiilor LUMINA, de colaboratori din țară și din străinătate, cea mai veche componentă din grupul celor trei are în ultimii ani ca nucleu redacțional de bază, care exercită cu pasiune și migală responsabilitatea îmbinării tradiției cu modernitatea în slujirea mediatică a Bisericii: preoții Nicolae-Cristian Câdă, Maricel Popa, Eugeniu Rogoti și art designera Virginia Ene.

În anul centenar al Marii Uniri, presa periodică centrală a Bisericii Ortodoxe Române este reprezentată de șapte publicații, cu misiuni complementare. Prin formatul grafic distinct și prin conținuturile elaborate selectiv și sintetic, Vestitorul Ortodoxiei, la împlinirea unui deceniu de haină nouă, împletește jurnalistic efemerul binecuvântat de faptele bune cu valorile netrecătoare ale monumentelor care rezistă în timp, ca daruri ale lui Dumnezeu pentru oameni.

La mulți ani, Vestitorul Ortodoxiei!

Întrunirile anuale ale organismelor centrale bisericești

Nr. 535-536/ Ianuarie- Februarie, 2018 / în Activitatea Bisericii Ortodoxe Române/ de Alexandru Briciu

Consiliul Național Bisericesc reunit în ședință de lucru

În Sala Sinodală a Reședinței Patriarhale a avut loc marți, 13 februarie, ședința de lucru a Consiliului Național Bisericesc, organism central executiv al Sfântului Sinod și al Adunării Naționale Bisericești. În cadrul ședinței prezidate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost aprobat Raportul general anual (sinteză) al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2017, privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română.

„În acest An Centenar, au o semnificație deosebită lucrările Consiliului Național Bisericesc, ale Adunării Naționale Bisericești și ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, organisme centrale care se întâlnesc în aceste zile la București pentru a evalua activitatea desfășurată de Biserica noastră în anul 2017”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cuvântul de deschidere.

În continuare, Patriarhul României a prezentat sinteza activităților Bisericii Ortodoxe Române în anul 2017, cu titlul „Lumina sfintelor icoane și jertfa apărătorilor Ortodoxiei”.

De asemenea, au fost prezentate dări de seamă de către Cancelaria Sfântului Sinod și fiecare sector al Administrației Patriarhale.

La final, în ședința de lucru a fost aprobat Raportul general anual (sinteză) al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2017, privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română.

Ședința din 13 februarie a fost ultima din legislatura 2014-2018. Consiliul Național Bisericesc se compune din 12 membri ai Adunării Naționale Bisericești, câte un cleric și câte un mirean reprezentând fiecare mitropolie din țară, desemnați pe o perioadă de 4 ani și pentru cel mult două mandate.

Adunarea Națională Bisericească în ședință anuală de lucru

Palatul Patriarhiei din București a găzduit miercuri, 14 februarie, ședința anuală de lucru a Adunării Naționale Bisericești, prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. După desfășurarea lucrărilor în comisiile permanente, în ședință plenară au fost prezentate referatele asupra Raportului general (sinteză) anual al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2017, privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română.

Lucrările organismului central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române au fost precedate de slujba Te Deum-ului, săvârșită în Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, în prezența ierarhilor Sfântului Sinod și a membrilor clerici și mireni ai Adunării Naționale Bisericești.

Ședința de lucru a Adunării Naționale Bisericești avut loc în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei. După citirea Apelului nominal de către secretarul general, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de deschidere, cu referire specială la Raportul general (sinteză) anual al Consiliului Național Bisericesc pe anul 2017. „Pentru susținerea întregii activități de asistență socială și filantropică, în anul 2017, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit 110.782.632 lei, Biserica Ortodoxă fiind la ora actuală cel mai mare filantrop din punctul de vedere al contribuției în lucrarea socială. Aceasta înseamnă jertfă, înseamnă efort și înseamnă și grijă față de popor”, a evidențiat Preafericirea Sa.

După suspendarea ședinței plenare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a invitat pe membrii Adunării Naționale Bisericești să participe la ședințele comisiilor permanente repartizate în diferite saloane ale Palatului Patriarhiei: Comisia administrativ-juridică și de validare; Comisia socială și pentru comunicații media; Comisia culturală și educațională; Comisia economică, bugetară și de patrimoniu imobiliar (bunuri bisericești); Comisia pentru românii ortodocși de peste hotare și pentru relații externe bisericești.

După întocmirea referatelor de către comisiile permanente, ședința plenară a fost reluată în Aula Magna „Teoctist Patriarhul”, în cadrul căreia raportorii au prezentat rezultatele lucrărilor comisiilor. În continuare, au fost invitați să ia cuvântul membri delegați de Adunările eparhiale din țară în Adunarea Națională Bisericească. În urma supunerii la vot, au fost aprobate hotărârile ședinței.

În cadrul ședinței din plen, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a anunțat că slujba de sfințire a noii Catedrale Naționale va avea loc duminică, 25 noiembrie 2018, și va fi săvârșită de un sobor de arhierei români și străini, în frunte cu Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului. Evenimentele dedicate sfințirii Catedralei Mântuirii Neamului vor continua până vineri, 30 noiembrie 2018, când se va prăznui primul hram al locașului, în cinstea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat mulțumiri celor care au contribuit la activitățile bogate care s-au desfășurat în Biserica Ortodoxă Română în Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești și Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului: „Mulțumim lui Dumnezeu pentru realizările Bisericii Ortodoxe Române de anul trecut, mulțumim raportorilor care au prezentat aceste realizări și celor care le-au pregătit. Mulțumim și celor care au luat cuvântul, accentuând aspecte foarte importante ale vieții și misiunii Bisericii astăzi. Mulțumim în mod deosebit ierarhilor, preoților și credincioșilor mireni care au susținut activitățile Bisericii Ortodoxe Române în anul 2017. Ne rugăm Bunului Dumnezeu să ne ajute să continuăm aceste activități, să le intensificăm, dacă este posibil, și să aducem bucurie. Singura bucurie în Biserică este bucuria roadelor, bucuria de a produce bucurie altora”, a spus Preafericirea Sa.

Membrii Adunării Naționale Bisericești au primit din partea Patriarhului României calendarul creștin ortodox pe anul 2018 – format agendă și de birou; dvd-uri realizate de TRINITAS TV; lucrarea „Biserica Ortodoxă Română și Marea Unire”, în două volume, precum și o publicație de prezentare a pelerinajelor de Centenar organizate de BASILICA Travel.

Această ședință a fost ultima în componența actuală, membrii Adunării Naționale Bisericești aflându-se la sfârșitul mandatului de patru ani început în 2014. Adunarea Națională Bisericească este organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice și patrimoniale.

„Lumina sfintelor icoane și jertfa apărătorilor Ortodoxiei” – Sinteza activităților Bisericii Ortodoxe Române în anul 2017

Nr. 535-536/ Ianuarie- Februarie, 2018 / în Activitatea Bisericii Ortodoxe Române/ de PF Daniel

Activitatea internă și externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2017, proclamat în Patriarhia Română drept Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești și Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, este sintetizată și prezentată din punct de vedere pastoral-liturgic și administrativ, cultural-misionar și social-filantropic.

I. ACTIVITATEA PASTORAL–LITURGICĂ ȘI  ADMINISTRATIVĂ

Printre evenimentele importante din viața Bisericii Ortodoxe Române în anul 2017, din punct de vedere pastoral-liturgic, evocăm:

– activitățile sacramental-liturgice: 5.217 Sfinte Liturghii arhierești; 1.550 alte Sfinte Taine; 591 hirotonii de preoți și diaconi pentru parohii și mănăstiri; 184 sfințiri de biserici noi și 235 resfințiri de biserici restaurate; 3.402 ierurgii și slujiri misionare; 100 sfințiri și inaugurări de așezăminte eclesiale noi și 83 resfințiri de așezăminte eclesiale restaurate sau reparate; 6.522 vizite pastorale în parohii/filii, mănăstiri/schituri, școli teologice, așezăminte sociale și medicale; 417 prezidări conferințe preoțești pastoral-misionare și administrative; 46 prezidări de sinaxe monahale eparhiale și mitropolitane; 388 vizite canonice efectuate de Patriarhul României și de ceilalți membri ai Sfântului Sinod, precum și schimburi de vizite frățești și pelerinaje cu sfinte moaște, efectuate de ierarhi în alte eparhii; 457 participări și susțineri de comunicări la conferințe, simpozioane, seminarii (în țară – 369 și în străinătate – 88); acordarea de audiențe zilnic, precum și 1.465 zile activitate de teren desfășurată de episcopii-vicari și arhiereii-vicari;

– manifestările prilejuite de proclamarea solemnă a canonizării sfinților putneni: Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, și Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei (Mănăstirea Putna, 14 mai);

– evenimentele ocazionate de împlinirea a 500 de ani de la sfințirea Catedralei Arhiepiscopale din municipiul Curtea de Argeș (25-26 septembrie);

– prăznuirea deosebită a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, eveniment care a ocazionat desfășurarea procesiunii „Calea Sfinților” (marți, 24 octombrie) cu icoana și sfintele moaște ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, cu un fragment din Lemnul Sfintei Cruci, cu icoana și sfintele moaște ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina și cu icoana Sfântului Cuvios Serafim de Sarov. Cu prilejul acestor manifestări, delegația Bisericii Ortodoxe Ruse, condusă de Preafericitul Părinte Kiril, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, a adus și a dăruit, spre închinarea pelerinilor, un fragment din sfintele moaște ale Sfântului Cuvios Serafim de Sarov;

– participarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la festivitățile prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la restabilirea Patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă, eveniment organizat la Moscova, în Rusia, în perioada 2-5 decembrie;

– alegerea, de către Sfântul Sinod, în 4 iulie, a părintelui arhimandrit Damaschin Luchian în demnitatea de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Slujba de hirotonie a Preasfințitului Damaschin Dorneanul a avut loc în Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava (23 iulie);

– alegerea Preasfințitului Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, în demnitatea de Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului (4 iulie). Ceremonia de instalare a Preasfințitului Părinte Emilian Crișanul a avut loc în Catedrala „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Arad (16 iulie);

– alegerea Preasfințitului Părinte Ignatie Mureșanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, în demnitatea de Episcop al Episcopiei Hușilor (5 octombrie). Întronizarea noului Episcop al Hușilor a avut loc duminică, 22 octombrie, la Huși, în Catedrala Episcopală;

– întronizarea primului Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi, în persoana Înaltpreasfințitului Părinte Nicolae, Arhiepiscopul ortodox român al Statelor Unite ale Americii (30 aprilie);

– întronizarea Preasfințitului Părinte Ioan Casian în demnitatea de Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Canadei (7 mai);

– declararea de către Sfântul Sinod a anului 2019 drept Anul omagial al satului românesc, al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari și Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu și al traducătorilor de cărți bisericești, în Patriarhia Română;

– aprobarea canonizării Mitropolitului Iosif Naniescu al Moldovei și înscrierea în calendar a acestuia, cu numele Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei (zi de pomenire 26 ianuarie);

– aprobarea canonizării cuviosului Gheorghe Pelerinul (zi de pomenire 17 august);

– înscrierea în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Sfântului Cuvios Neofit Zăvorâtul din Cipru (zi de pomenire 28 septembrie);

– aprobarea textului slujbei Sfântului Ierarh Iacob, Mitropolitul Moldovei;

– aprobarea textelor slujbelor Sfinților Cuvioși Sila, Paisie și Natan de la Sihăstria Putnei;

– aprobarea unor proiecte de steme eparhiale noi, respectiv modificarea unor steme eparhiale vechi, în cazul mai multor eparhii din țară și din diasporă, precum: Arhiepiscopia Craiovei, Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei și Luxemburgului, Arhiepiscopia Tomisului, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureșului și Sătmarului etc.

În plan administrativ, precizăm faptul că au fost organizate: 5 ședințe de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române; 1 ședință solemnă a Sfântului Sinod; 1 ședință de lucru a Consiliului Național Bisericesc; 1 ședință de lucru a Adunării Naționale Bisericești; 1 ședință de lucru a Comisiei pentru Statut și Regulamente; 46 de ședințe de lucru ale Permanenței Consiliului Național Bisericesc.

De asemenea, la Reședința Patriarhală au fost desfășurate lucrări de renovare și înnoire a unor spații, printre care renovarea turnului foișor (vechea clopotniță a mănăstirii ctitorite de Constantin Șerban, până la ridicarea în anul 1698 a clopotniței brâncovenești pentru biserica mitropoliei), precum și lucrări de reamenajare a pavajului din piațeta Catedralei Patriarhale (1/3 din suprafața totală). Au fost finalizate lucrările de reamenajare a Parcului Grădina Maicii Domnului al Reședinței Patriarhale, care au constat în: lucrări de consolidare a versantului pe latura de nord, lucrări de reprofilare a aleilor și de îmbunătățire a capacității portante în vederea accesului auto, plantarea a 45 specii de arbori, arbuști și pomi fructiferi noi, însumând 2.573 exemplare. În anul 2017, dedicat comemorării Patriarhului Justinian Marina (†1977), au fost reamenajate în parc aleea și popasul Justinian Patriarhul.

Comisia administrativ-juridică și de validare

Comisia socială și pentru comunicații media

Comisia culturală și educațională

Comisia economică, bugetară și de patrimoniu imobiliar (bunuri bisericești)

Comisia pentru românii ortodocși de peste hotare și pentru relații externe bisericești

II. ACTIVITATEA CULTURAL-MISIONARĂ

Principalele activități ale Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern, raportate prin Sectorul relații bisericești și interreligioase, au vizat, pe de o parte, legăturile sale tradiționale cu Bisericile Ortodoxe surori, iar, pe de altă parte, promovarea relațiilor de respect și cooperare intercreștină și interreligioasă, inclusiv prin intermediul comunităților ortodoxe române din străinătate, după cum urmează:

– participarea unor delegații din partea Bisericilor Ortodoxe surori din fostele țări comuniste la Congresul Viața Bisericilor Ortodoxe în timpul comunismului – persecuție, rezistență și mărturisire, 24-26 octombrie, și la manifestările prilejuite de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, 27 octombrie, precum și la ședința solemnă a Sfântului Sinod, 28 octombrie, în contextul declarării anului 2017 ca Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului. Au participat Preafericitul Părinte Patriarh Kiril al Moscovei și al Întregii Rusii, Preafericitul Părinte Anastasios, Arhiepiscopul Tiranei, Durresului și al Întregii Albanii, Preafericitul Părinte Rastislav, Arhiepiscop de Prešov, Mitropolit al Bisericii Ortodoxe din Ţinuturile Cehiei și din Slovacia, precum și reprezentanți ai Bisericilor Ortodoxe din Bulgaria, Georgia și Polonia;

– participarea unei delegații a Bisericii Ortodoxe Române, condusă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la evenimentele organizate la Moscova cu prilejul sărbătorii centenarului restabilirii Patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă, Moscova, 2-5 decembrie;

– participări ale unor ierarhi și profesori de teologie la evenimente organizate de celelalte Biserici Ortodoxe surori: manifestările dedicate Sfântului Apostol Pavel (Veria, Grecia, 26-29 iunie); reuniunea anuală a Reprezentanțelor Bisericilor Ortodoxe pe lângă Uniunea Europeană (CROCEU), Moscova, 6-8 octombrie;

– participări ale unor reprezentanți ai Patriarhiei Române la: întrunirea Comitetului de coordonare a Comisiei mixte de dialog teologic ortodox-catolic, Leros, Grecia, 5-8 septembrie; întrunirea internațională organizată de Comunitatea Sant’ Egidio, Münster, Germania, 10-12 septembrie; desfășurarea celei de a 17-a sesiuni plenare a Comisiei Internaționale de Dialog Teologic Ortodox-Luteran, Helsinki, Finlanda, 7-14 noiembrie; întrunirea bianuală a Comitetului de Conducere al Conferinței Bisericilor Europene, Bruxelles, Belgia, 23-25 noiembrie.

Diaspora ortodoxă română a continuat să se organizeze și să se dezvolte și în anul 2017, în prezent fiind înregistrate 14 eparhii, cu 1.235 parohii și filii, deservite de 1.078 de clerici.

De remarcat că, în cadrul acestor parohii și comunități ortodoxe românești, au fost oficiate, în cursul anului 2017, 22.729 botezuri, 3.325 cununii și 912 înmormântări.

Dintre activitățile Bisericii Ortodoxe Române în plan teologic-educațional, în anul 2017, menționăm:

– finalizarea noii Programe școlare la disciplina religie – cultul ortodox, pentru clasele V-VIII, împreună cu reprezentanți ai Ministerului Educației Naționale și ai Asociației Părinți pentru Ora de Religie, cu specialiști și practicieni în domeniu;

– susținerea procesului de elaborare a proiectelor de manuale școlare de religie – cultul ortodox, pentru clasa a V-a și avizarea lor, în vederea participării acestora la licitația organizată de Ministerul Educației Naționale, prin Centrul Național de Evaluare și Examinare;

– demersuri pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu privire la statutul juridic al seminariilor teologice ortodoxe;

– actualizarea Clasificării Ocupațiilor din România pentru domeniul religios;

– demersuri pentru înființarea extensiei universitare a Facultății de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din cadrul Universității din București, la Roma (Italia);

– participare la întrunirea Colegiului Decanilor de la Târgoviște (11 mai) și de la Craiova (5 octombrie);

– organizarea proiectului Transfigurarea violenței (Exploring the Transfiguration of Violence – Deepening a Gospel Inspiration for Social Transformation), Centrul social-pastoral „Sfânta Cruce”-Mănăstirea Caraiman, 3–6 mai;

– participare la organizarea activităților dedicate Lunii pentru viață 2017 – Ajută mama și copilul! Ei depind de tine;

– organizarea proiectului Channels of Hope (Centrul național pentru formare continuă „Dumitru Stăniloae”, București, 6-9 iunie);

– implementarea Programului național de tabere pentru tineret Tradiție și noutate (iulie – august 2017), ediția a II-a, în colaborare cu centrele mitropolitane, având ca beneficiari 162 de tineri;

– finalizarea procesului de evaluare pentru cele trei cereri de finanțare Alege școala! și selectarea acestora pentru finanțare;

– începerea procesului de contractare pentru cele trei proiecte Alege școala!, selectate pentru finanțare în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020;

– publicarea suplimentului lunar Lumina Educației al Ziarului Lumina.

În anul școlar 2017-2018 predau disciplina religie 6.443 profesori, dintre care 4.436 titulari, 135 titulari de altă specialitate, care au în completarea normei ore de religie, și 1.872 suplinitori; 1.321 sunt clerici, 4.985 laici cu studii teologice și 137 laici cu alte studii. Dintre profesorii de religie, 875 sunt debutanți, 1.408 au obținut definitivarea în învățământ, 1.593 gradul didactic II, 2.382 gradul didactic I, iar 185 au doctoratul în teologie. În inspectoratele școlare județene și-au desfășurat activitatea specifică 42 inspectori de religie.

În cadrul Patriarhiei Române funcționează 28 seminarii teologice, cu diferite specializări: Teologie pastorală, Teologie patrimoniu cultural, Ghid turism religios, Filologie, Științele naturii, Științe sociale; 7 licee teologice ortodoxe; un liceu pedagogic și un liceu tehnologic, având clase de teologie. În anul școlar 2016-2017, au fost școlarizați 4.571 elevi la nivel liceal; dintre cei 1.112 elevi în clasa a XII-a, 876 au obținut diplomă de bacalaureat. În școlile teologice preuniversitare au fost școlarizați 87 elevi din afara granițelor țării, 58 provenind din Republica Moldova, 24 din Ucraina, 4 din Serbia și 1 din Spania. În anul școlar 2016- 2017, au fost înscriși în clasa a IX-a 1.117 elevi, iar pentru anul școlar 2017-2018 au fost solicitate 1.484 locuri.

În cadrul unităților de învățământ teologic ortodox preuniversitar își desfășoară activitatea didactică 954 profesori; dintre aceștia, 540 sunt titulari, 414 sunt suplinitori, iar 80 dintre profesori sunt doctori în teologie. În anul școlar 2016-2017, fondurile alocate acestor școli au fost în valoare totală de 2.459.093 lei, dintre care 1.779.093 lei au fost investiți de centrele eparhiale.

În cuprinsul Patriarhiei Române funcționează 11 facultăți de teologie (București, Iași, Sibiu, Craiova, Cluj, Constanța, Târgoviște, Pitești, Alba Iulia, Arad și Oradea) și 4 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăți (Timișoara, Galați, Baia Mare și Reșița).

În anul universitar 2016-2017, au fost școlarizați 4.940 studenți. În anul 2017 au absolvit 1.026 studenți, iar în anul universitar 2017-2018 s-au înscris 1.209. În cadrul specializării Teologie pastorală au fost școlarizați 3.612 studenți, iar 686 absolvenți au obținut Diplomă de licență. În anul universitar 2016-2017, numărul masteranzilor a fost de 1.910, dintre care 708 absolvenți, iar în anul universitar 2017-2018 s-au înscris 1.149. Studiile de Doctorat se organizează în opt centre universitare, fiind înscriși în prezent 445 doctoranzi, dintre care 122 în anul universitar 2017-2018 (anul I). În anul universitar 2016-2017, 77 doctoranzi au obținut titlul de Doctor în Teologie.

În anul universitar 2016-2017, 370 cadre didactice au activat în cadrul învățământului teologic superior, dintre care 81 profesori, 92 conferențiari, 143 lectori și 54 asistenți.

În anul 2016-2017 au beneficiat de burse de studii, în diferite instituții de învățământ din străinătate, 27 studenți teologi români. În prezent, sunt înscriși la facultățile de teologie din cadrul Patriarhiei Române 78 cetățeni străini (dintre care 45 etnici români din Republica Moldova), atât la studii universitare, cât și postuniversitare.

În Patriarhia Română, cu binecuvântarea Sfântului Sinod, există două asociații de tineri: Asociația Studenților Creștin-Ortodocși Români (ASCOR) și Liga Tinerilor Creștin-Ortodocși Români (LTCOR). Pe lângă acestea, mai există 67 asociații și ONG-uri de tineret care își desfășoară activitatea în eparhii, cu binecuvântarea chiriarhului, și 233 de grupuri de tineret la nivelul parohiilor. Centrele eparhiale, prin departamentul de tineret, au inițiat 143 proiecte, cu scopul apropierii tinerilor de Biserică.

În perioada 1-4 septembrie 2017, a avut loc, la Iași, Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși, eveniment organizat de Arhiepiscopia Iașilor, la care au participat aproximativ 7.000 de tineri.

În anul 2017, proclamat Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești, Sectorul cultură și patrimoniu religios a organizat Concursul național „Icoana ortodoxă – lumina credinței”, cu patru secțiuni: frescă, mozaic, icoană pe lemn și icoană pe sticlă. Lucrările premiate au fost prezentate într-o expoziție organizată în Sala Europa Christiana a Palatului Patriarhiei și publicate într-un catalog. Finalul concursului a fost marcat de expoziția câștigătorului Marelui Premiu și de lansarea catalogului personal al acestuia, evenimente ce au avut loc în luna decembrie.

De asemenea, a fost organizat Congresul Internațional „Criterii de recunoaștere și de evaluare a picturii bizantine (icoană și frescă)”, desfășurat la Palatul Patriarhiei, care a adus înaintea celor 300 de specialiști înscriși în evidențele Comisiei de pictură bisericească lucrări și expuneri din domeniul teologiei icoanei, dar și al artelor bisericești.

În Patriarhia Română funcționează în prezent 194 de unități cu activitate în domeniul patrimoniului bisericesc mobil, din care 131 sunt muzee și colecții muzeale, iar 63 sunt centre de ocrotire a patrimoniului.

Cu prilejul Anului comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, în incinta Mănăstirii Antim, în colaborare cu Sectorul exarhat al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a fost amenajat muzeul dedicat membrilor mișcării isihaste Rugul Aprins.

Tot în incinta Mănăstirii Antim, în depozitul special amenajat, a fost reorganizată, conform normelor specifice de conservare, Colecția de Artă a Patriarhiei Române, care cuprinde peste 2.500 obiecte de patrimoniu.

Începând cu luna februarie a anului 2017, Laboratorul de restaurare icoană și lemn policrom a demarat lucrările de conservare-restaurare a iconostasului Paraclisului Pompilian, din incinta Mănăstirii Antim. Cu sprijinul Comisiei de pictură bisericească, prin intermediul examenelor de autorizare a restauratorilor, au fost inițiate intervenții de conservare-restaurare asupra a 31 icoane, din totalul de 50. Astfel, la finalul anului, stadiul lucrărilor de conservare-restaurare a icoanelor și a decorațiilor policrome depășea 60% din suprafața totală.

În anul 2017, Comisia de pictură bisericească s-a întrunit în 11 ședințe de lucru, în care au fost examinate și soluționate 957 dosare, dintre care 164 proiecte-deviz, 135 dosare de adjudecare, 89 contracte, 115 procese-verbale privind recepții parțiale sau definitive, 367 dosare cu solicitări din partea persoanelor aflate în evidențele Comisiei de pictură bisericească și 87 dosare cu probleme diverse.

În ceea ce privește activitatea mediatică, în anul 2017, Radio TRINITAS al Patriarhiei Române și-a desfășurat lucrarea în patru studiouri: București, Iași, Craiova și Sibiu, cu 35 de angajați și 29 de colaboratori, organizați în două departamente: redacțional și tehnic.

Sub genericul „Credința lucrătoare prin iubire”, Radioul TRINITAS a difuzat, în 2017, în fiecare săptămână un reportaj de 30 minute pe teme sociale și culturale. Cele mai reprezentative au fost reportajele despre activitățile organizate, în Anul comemorativ al mărturisitorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, de Memorialul Închisoarea Pitești: „Memorialul Pitești”, Școala de Vară „Fenomenul Pitești“. De asemenea, au fost realizate reportaje de actualitate care au promovat activitatea social-filantropică a voluntarilor de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, care au lansat, în anul 2017, două campanii dedicate copiilor și adolescenților: „Rămâneți în școală” și „Prevenție și educație pentru sănătate”. De asemenea, Radioul Patriarhiei Române a fost partener media al Caravanei medicale „Nu am făcut destul”, inițiată de membrii Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, dedicată femeilor din mediul rural.

Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române a informat opinia publică despre evenimentele bisericești, lucrarea pastoral-misionară, socială, educațională și culturală a Bisericii, aducând în atenția publicului istoria, cultura și tezaurul de credință și spiritualitate creștină românească în context european.

În anul 2017 a fost implementat noul pachet grafic pentru programele Jurnalul Trinitas, INFO Trinitas și Meteo. În cadrul Galei Naționale de Excelență în Asistență Socială, ediția 2017, TRINITAS TV a primit „Premiul pentru jurnalism”. Premiul a fost primit de redactorul-șef al Departamentului Social. TRINITAS TV a participat la Festivalul Internațional de Film Documentar de Sănătate și Umanitar (Bulgaria) unde a obținut premiul Federației Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, la categoria „Cel mai bun film” din cadrul festivalului.

Au fost realizate cele mai multe producții de tip documentar de la înființarea televiziunii Patriarhiei Române: 20 filme noi. Potrivit măsurătorilor de audiență, TRINITAS TV a înregistrat o creștere de 30% față de anul 2016. O atenție deosebită a fost acordată și mediului online: site-ul televiziunii Patriarhiei Române a fost refăcut cu un design modern și interfață mult mai accesibilă, iar prezența pe rețelele de socializare, cu un conținut adaptat online, a crescut semnificativ.

Cele trei publicații tipărite (cotidianul Ziarul Lumina, săptămânalul Lumina de Duminică și revista de informație bisericească Vestitorul Ortodoxiei), precum și cele trei website-uri conexe și-au continuat activitatea de oglindire a actualității religioase și au contribuit, prin mijloace specifice, la misiunea Bisericii în societate. Prin edițiile print, cu un tiraj zilnic de aproape 23.000 de exemplare și un tiraj difuzat în 2017 de peste 7 milioane exemplare, Ziarul Lumina și Lumina de Duminică se situează pe locul 3 în clasamentul cotidienelor naționale.

În Ediția Națională și în cele patru ediții regionale (Moldova, Transilvania, Oltenia și Banat), aria tematică a articolelor publicate este orientată către domenii de actualitate: educația creștină a tinerei generații, familia creștină, cultivarea identității naționale și spirituale în context european, filantropia Bisericii, diaspora ortodoxă română, evoluția lucrărilor la Catedrala Națională.

Prin cooperare cu Editura TRINITAS, au fost publicate trei volume în Colecția „Media Christiana” – Seria LUMINA și două volume dedicate martirilor și mărturisitorilor credinței ortodoxe în timpul regimului comunist.

Activitatea Agenției de știri Basilica s-a concretizat în numărul mare de știri, interviuri, documentare și fotografii, publicate pe site-ul www.basilica.ro. În anul 2017, a fost îmbogățit și diversificat semnificativ conținutul editorial și multimedia al site-ului. Au fost postate aproximativ 5.500 articole în limba română, dintre care peste 600 articole au fost traduse în limba engleză. În anul 2017, a fost intensificată activitatea de creare de conținut media pentru rețelele de socializare prin realizarea și distribuirea de infografice, clipuri video și imagini motivaționale.

S-a realizat o colaborare mai strânsă cu alte agenții de știri ortodoxe din lume care au generat o vizibilitate sporită a evenimentelor din Patriarhia Română la nivel internațional.

Biroul de presă și relații publice al Patriarhiei Române a redactat peste 60 comunicate de presă și precizări, precum și alte știri care au fost transmise către agențiile de știri și instituțiile media cu pondere națională și internațională, iar membrii Biroului de presă al Patriarhiei Române au participat la multe interviuri, emisiuni și conferințe.

Ca rezultat al intensificării cooperării Biroului de presă al Patriarhiei Române cu birourile de presă ale eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române, dar și cu instituțiile media laice, în anul 2017, s-a constatat o creștere a volumului de informație privind activitatea publică a Bisericii Ortodoxe Române.

Pentru Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (Edituri și Tipografii), din punct de vedere statistic, anul 2017 se prezintă astfel: 242 titluri de carte, dintre care 108 titluri INEDITE publicate de Editurile Patriarhiei Române (dintre acestea 63 titluri de Carte teologică, 27 titluri de Carte de cult, 11 titluri de Carte patristică și 7 titluri de Carte pentru copii și tineret) și 16 numere noi din revistele centrale bisericești.

În total, Tipografiile Patriarhiei Române au tipărit, împreună, 539.557 exemplare carte (294.200 exemplare carte și 245.357 reviste). De asemenea, au mai fost realizate: 70.056 ex.  Biblii (în diferite formate) și 22.200 ex. Noul Testament cu Psalmii; 260.397 ex. broșuri, cataloage, ghiduri și pliante; 486.987 ex. cărți de rugăciuni, acatiste și prohoade; 71.500 ex. pastorale; 11.630 ex. felicitări; 657.384 ex. calendare (tip foaie, agendă, de birou, de perete cu spiră, cu însemnări), 355.140 ex. icoane (de diverse dimensiuni), Ziarul Lumina, Lumina de Duminică, cu suplimentele Lumina Pelerinului, Lumina Educației, Lumina Literară și artistică și Lumina Cărților, precum și alte lucrări primite din exterior.

Între lucrările mai importante de la Atelierele Institutului Biblic, în anul 2017, menționăm: realizarea raclei din argint de dimensiuni mari pentru moaște ale Sfântului Ierarh Nifon, Mitropolitul Ţării Românești (Catedrala Mitropolitană din Craiova), precum și a raclelor din argint de dimensiuni medii pentru: Mănăstirea Radu Vodă, Parohia Sfântul Anton-Curtea Veche, Parohia Sfântul Ioan Botezătorul din București, Mănăstirea Suiești (Arhiepiscopia Râmnicului), Mănăstirea Putna (Arhiepiscopia Sucevei).

Au mai fost realizate 70 engolpioane aniversare și seturi patriarhale, racle din argint de dimensiuni mici, chivote, și obiecte din argint filigranat pentru: Patriarhia Română, Arhiepiscopia Bucureștilor, Mănăstirea Măxineni (Arhiepiscopia Dunării de Jos), Parohia ortodoxă Sfântul  Gheorghe din Londra, Mănăstirea Techirghiol, Mănăstirea Turnu – Prahova, Parohia Valea Cetății – Brașov ș.a.

În cursul anului 2017, misiunea Sectorului pelerinaje al Patriarhiei Române s-a desfășurat prin 7 sedii în București și 12 sedii în țară. Activitățile misionare de pelerinaje au avut destinații în țară și în afara granițelor țării (Israel, Iordania, Egipt, Turcia – Cappadocia și Istanbul, Grecia, Muntele Athos, Italia, Bulgaria, Anglia, Polonia), și la acestea au participat 42.804 pelerini (583 pelerinaje interne și 393 pelerinaje externe). Totodată, programele interne de pelerinaj au avut ca scop promovarea locurilor importante ale spiritualității și identității românești, oferind pelerinilor posibilitatea să călătorească în Muntenia, Dobrogea, Moldova și Bucovina, Ardeal, Banat, Maramureș și Oltenia.

Activitatea intensă a Sectorului pelerinaje al Patriarhiei Române a făcut posibilă susținerea materială a altor sectoare ale Administrației Patriarhale sau ale Arhiepiscopiei Bucureștilor. Astfel, fondurile obținute de Sectorul pelerinaje au fost destinate susținerii activității pastoral-misionare a Bisericii, precum: Radio TRINITAS, TRINITAS TV, Ziarul Lumina și activităților social-filantropice ale Patriarhiei Române.

Sectorul monumente și construcții bisericești al Patriarhiei Române a desfășurat, în anul 2017, importante lucrări pentru edificarea Catedralei Mântuirii Neamului. Astfel, au fost realizate în proporție de 80% lucrările de execuție a suprastructurii Catedralei Naționale, între cotele + 36,00 m ÷ + 62,00 m.

În anul 2017, cele mai importante proceduri de ofertare-negociere au fost cele pentru încheierea contractelor de execuție cruci și uși din bronz, execuție și montaj tâmplărie exterioară (ferestre), execuție și montaj învelitoare din tablă, lucrări obligatorii pentru desfășurarea în bune condiții a ceremoniilor programate pentru sfințirea Catedralei Naționale, la sfârșitul lunii noiembrie 2018. Negocierile au avut la bază caietele de sarcini și proiectele care au cuprins toate informațiile referitoare la conținutul soluțiilor ce urmează a fi propuse, soluții care au fost analizate și modificate împreună cu executanții de specialitate.

În anul 2017, Palatul Patriarhiei (Centrul de conferințe) a desfășurat 181 de evenimente și a fost vizitat de peste 54.000 de persoane, provenind din peste 50 de țări. În luna decembrie 2017, cu sprijinul Administrației Monumentelor și Patrimoniului Turistic – București, s-au încheiat lucrările de reabilitare a parcului Palatului Patriarhiei. Prin refacerea aleilor carosabile și pietonale, a spațiului verde și a iluminatului, parcul Palatului Patriarhiei a fost armonizat cu frumusețea clădirii lângă care se află.

Sectorul stavropighii patriarhale și centre sociale, prin echipa de întreținere ARCADA, a continuat lucrările de renovare și modernizare la Centrul cultural-misionar „Familia”-Pantelimon, unde, în data de 28 septembrie 2017, a fost sfințită Casa „Pelerinul”. Tot aici, a fost amenajat parcul interior „Concordia”, cu alei și căi de acces modernizate.

În decursul anului 2017, Centrul cultural-misionar „Familia”-Pantelimon a oferit servicii de cazare la 275 de persoane, în cele 44 camere modernizate de care dispune, iar Casa de Oaspeți a Centrului social-cultural „Sfântul Apostol Andrei” a deservit, în anul 2017, 1.348 persoane.

III. ACTIVITATEA SOCIAL-FILANTROPICĂ

În anul 2017, în lucrarea social-filantropică și medicală a Patriarhiei Române la nivelul structurilor eparhiale și al ONG-urilor au fost implicate 13.473 de persoane, după cum urmează: 28 de consilieri eparhiali, 22 de inspectori de specialitate și eparhiali, 578 de asistenți sociali, 1.456 personal cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, juriști, psihologi, personal administrativ) și 11.389 de voluntari.

Totodată, în anul 2017, atât în București, cât și în diferite localități din cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, au activat 779 de instituții și servicii sociale. Având în vedere diversificarea continuă a serviciilor oferite, precum și extinderea și acreditarea centrelor, s-a impus o reorganizare integrată a activităților pe criterii de competență. Diagrama așezămintelor social-filantropice arată astfel: 172 de cantine sociale și brutării, 40 de instituții ce oferă servicii medicale și farmacii, 110 centre de zi pentru copii, 23 centre de zi pentru vârstnici, 47 centre rezidențiale vârstnici, 24 birouri de asistență socială și centre comunitare, 36 centre de tip familial, 50 grădinițe sociale și after-school, 13 locuințe protejate, 98 centre de informare, de consiliere și centre de resurse, 15 centre de urgență (pentru persoane fără adăpost, pentru victime ale violenței domestice, pentru victime ale traficului de persoane), 16 campusuri de tabără, 48 centre educaționale și alte 87 instituții/servicii cu specific diferit.

În cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, se află în derulare 547 proiecte și programe sociale, din care: 28 cu finanțare externă, 86 cu finanțare publică, 380 finanțate din fonduri proprii și 53 cu finanțare mixtă.

În cadrul așezămintelor sociale au primit asistență 93.555 beneficiari, după cum urmează: a) 34.691 copii din așezămintele sociale ale Bisericii, dar mai ales din familii sărace și fără posibilități de întreținere, sau cu părinții aflați la muncă în alte țări; b) 5.918 persoane cu dizabilități, cu deficiențe de vorbire, vedere și auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependențe, persoane infectate cu HIV/SIDA; c) 22.662 persoane vârstnice din așezămintele de protecție socială bisericești, din centrele sociale de tranzit și adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonați de familie și care prezentau grave probleme de sănătate; d) 29.412 șomeri, adulți în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenței familiale, deținuți eliberați, victime ale calamităților naturale; e) 872 persoane din alte categorii.

Pentru susținerea întregii activități de asistență socială și filantropică, în anul 2017, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit 110.782.632 lei.

În această sumă nu intră cheltuielile privind o mulțime de activități caritabile ale parohiilor și mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor și săracilor, care nu au fost cuantificate financiar și, ca atare, nici raportate sistematic centrelor eparhiale.

Asistența religioasă în unitățile militare, penitenciare, spitale și așezăminte de ocrotire socială este asigurată de 511 preoți.

Programul „Masa Bucuriei”, care se desfășoară la nivel național în parteneriat cu magazinele Selgros Cash&Carry și Carrefour Romania SA și constă în donarea săptămânală de bunuri alimentare și igienico-sanitare pentru centrele sociale, a înregistrat, în anul 2017, o valoare a bunurilor donate de 1.050.000 euro. Totodată, în toamna anului 2017, Patriarhia Română a semnat un contract cu Auchan Retail Romania pentru desfășurarea unui nou program de ajutor alimentar, denumit „Gustul binefacerii”.

De asemenea, grupul voluntarilor de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului a continuat, și în anul 2017, programele social-filantropice demarate în anul 2013, astfel:

Campania națională „Donează sânge! Salvează o viață!” a Patriarhiei Române, care are ca scop informarea și conștientizarea cu privire la nevoia reală de sânge pentru transfuzii din spitalele românești, precum și creșterea numărului donatorilor de sânge din România și îmbunătățirea stocurilor sanguine naționale, a beneficiat în anul 2017 de sprijinul a 8.500 de voluntari donatori.

Campania „Sănătate pentru Sate” a oferit asistență medicală de specialitate pentru aproximativ 7.800 persoane.

Campania „Educație și prevenție pentru Sănătate”, care este o extensie a campaniei „Sănătate pentru Sate”, adresată în special copiilor și tinerilor adulți, a oferit consiliere și sfaturi pentru aproximativ 9.500 persoane din 10 județe (București, Ilfov, Prahova, Maramureș, Vrancea, Buzău, Brăila, Olt, Brașov, Cluj). De asemenea, beneficiarii au primit produse de igienă și materiale educative.

În concluzie, analizând datele existente în raportul de față, observăm că Biserica Ortodoxă Română a urmărit cu fidelitate responsabilitatea sa majoră privind viața spirituală, educația religioasă a tinerilor și misiunea social-filantropică.

Misiunea spirituală, pastorală și socială a Bisericii ne cheamă azi să unim și mai mult slujirea liturgică, activitatea culturală și socială cu responsabilitatea pastorală. Criza economică și financiară pe care o traversează societatea noastră ne cheamă la mai multă solidaritate cu oamenii săraci, bolnavi și singuri.

Apreciem eforturile spirituale și materiale ale tuturor celor care sprijină multiplele activități ale Bisericii Ortodoxe Române. Exprimăm recunoștință și prețuire față de toți cei care ajută Biserica noastră: clerici și credincioși mireni, autorități centrale și locale, sponsori și voluntari.

Ne rugăm lui Dumnezeu să le dăruiască tuturor sănătate și mântuire, ajutor și bucurie în viață!

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române întrunit în ședință de lucru

Nr. 535-536/ Ianuarie- Februarie, 2018 / în Hotărâri sinodale/ de Alexandru Briciu

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a reunit în ședință de lucru joi, 15 februarie, la Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Lucrările au fost precedate de o slujbă de Te Deum săvârșită de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală.

Ședința de lucru a Sfântului Sinod a avut loc în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală. După citirea apelului nominal de către Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal și secretar al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de deschidere a lucrărilor și a prezentat ordinea de zi a ședinței. „Lucrările Sfântului Sinod au o deosebită importanță pentru viața și activitatea Bisericii Ortodoxe, fiind instituția cu cea mai mare autoritate și responsabilitate în Biserică. Prin Sfântul Sinod se ține legătura cu Ortodoxia universală și de aceea avem datoria de a fi păstori în eparhii, dar și împreună-slujitori pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română și pentru întreaga Biserică universală sau sobornicească. Am ascultat ieri în timpul lucrărilor Adunării Naționale Bisericești dările de seamă privind activitățile multiple ale Bisericii în anul 2017. Acum deja am intrat în lucrările anului 2018, care în mod deosebit este sărbătorit ca an Centenar, la împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire din 1918. Avem o responsabilitate și o datorie morală de a cinsti memoria celor care s-au jertfit pentru reîntregirea neamului românesc și, în același timp, de a aprecia lumina, jertfelnicia, creativitatea, dragostea de popor și țară a celor care au fructificat consecințele Unirii”, a afirmat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Alegeri de ierarhi în Biserica Ortodoxă Română

În partea a doua a zilei au avut loc alegeri de Arhierei-vicari pentru Episcopia Ortodoxă Română a Italiei și pentru Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei și Portugaliei. Votul secret a fost organizat în Sala Sfântului Sinod după validarea candidaților de către Comisia canonică, juridică și pentru disciplină.

Părintele arhimandrit Atanasie Rusnac, vicar administrativ eparhial al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, a fost ales prin vot secret în demnitatea de Arhiereu-vicar.

Părintele arhimandrit Teofil Roman, eclesiarhul Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca, a fost chemat la demnitatea de Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a felicitat pe părinții arhimandriți aleși în demnitatea de Arhierei-vicari și pe ierarhii care i-au îndrumat spre această nouă slujire.

Decizii pentru anul în curs

În cadrul aceleiași ședințe au fost luate și alte hotărâri.

A fost completată tematica omagială și comemorativă a anului 2018, „Anul omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”, cu un nou capitol: Consecințele Marii Uniri. Lumini de Centenar: moștenitori și fructificatori ai Marii Uniri timp de 100 de ani. Vor fi evidențiate astfel personalitățile care prin realizările lor au fructificat acest mare moment al istoriei noastre naționale, ctitori de locașuri de cult, promotori și apărători ai culturii, spiritualității și educației creștine românești.

În contextul Anului Centenar 2018, Sfântul Sinod încurajează intensificarea programelor pastorale, culturale și spirituale de promovare a unității de credință și de neam în comunitățile ortodoxe românești din afara României, în special folosirea limbii române în cultul divin, în activitățile cu tineretul și în familie.

Având în vedere contribuția Bisericii la promovarea unei educații pentru unitate și demnitate națională, s-a luat hotărârea ca centrele eparhiale să continue oferirea sprijinului financiar și material unităților școlare care au nevoie de reparație, renovare și dotare.

Întrucât activitățile culturale și artistice desfășurate în locașurile de cult pot provoca tendințe de autosecularizare a spațiului sacru din Biserica Ortodoxă Română, Sfântul Sinod stabilește ca aceste activități culturale să fie organizate în alte spații ale parohiilor sau în spații publice închiriate pentru acest scop.

Filmările în locașurile de cult vor fi realizate doar cu acordul centrelor eparhiale și numai în cazurile în care se dorește evidențierea patrimoniului liturgic și arhitectural-istoric al respectivelor biserici. La fel, transmiterea în direct pe internet a slujbelor din biserici va fi realizată doar cu acordul centrelor eparhiale, cu obligația respectării normelor liturgice și tipiconale.

A fost aprobată înscrierea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, începând cu anul 2019, a pomenirii Sfintei Matrona de la Moscova, cu zi de prăznuire în data de 2 mai. De asemenea, a fost aprobată înscrierea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, începând cu anul 2019, a cinstirii Sfintei Icoane a Maicii Domnului – Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu din Arhiepiscopia Bucureștilor în ziua praznicului Izvorului Tămăduirii. Au fost aprobate și textele Acatistului și Slujbei Sfintei Icoane a Maicii Domnului – Siriaca.

A fost aprobat textul Acatistului și al Slujbei Sfinților Mucenici Claudiu, Castor, Sempronian și Nicostrat (9 noiembrie) și cele ale Sfinților 26 de Mucenici din Goția (26 martie). De asemenea, au fost aprobate și textele a două acatiste, anume Acatistul Sfântului Apostol și Evanghelist Luca (18 octombrie) și Acatistul Sfântului Mucenic Hristofor (9 mai).

Precizare privind filmările în locașurile de cult ale Bisericii Ortodoxe Române

Nr. 535-536/ Ianuarie- Februarie, 2018 / în Comunicate de presă/ de Biroul de presă al Patriarhiei Române

Hotărârea din 15 februarie 2018 a Sfântului Sinod care stabilește că „filmările în locașurile de cult vor fi realizate doar cu acordul centrelor eparhiale și numai în cazurile în care se dorește evidențierea patrimoniului liturgic și arhitectural-istoric al respectivelor biserici” nu privește înregistrările audio-video făcute de persoane private cu ocazia unor evenimente religioase importante din viața familiei, așa cum sunt Botezul și Cununia, ci se referă exclusiv la spectacole (teatru, concerte simfonice, operă) și filmări cinematografice.

Hotărârea Sfântului Sinod s-a luat în urma multor sesizări din partea credincioșilor, care înțeleg că locașul de cult este un spațiu liturgic sfințit și sfințitor, nu un spațiu civil-secular.

Eveniment dedicat Unirii Principatelor Române pe Colina Bucuriei

Nr. 535-536/ Ianuarie- Februarie, 2018 / în Istorie şi credinţă/ de Alexandru Briciu

Academia Română și Patriarhia Română au organizat miercuri, 24 ianuarie, sesiunea de comunicări științifice „Unirea Principatelor Române, temelie a Marii Uniri de la 1918”, cu prilejul împlinirii a 159 de ani de la acest eveniment istoric important. Au participat reprezentanți ai instituțiilor de stat, academicieni, ierarhi, preoți și personalități ale culturii românești. Sesiunea festivă a fost precedată de slujba de Te Deum, săvârșită în Catedrala Patriarhală, și de ceremonia depunerii coroanelor de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Rugăciuni spre veșnică pomenire a făuritorilor Unirii Principatelor Române, cu aceste nobile gânduri a început la Patriarhia Română sărbătorirea acestui moment deosebit din istoria poporului român. La rugăciunile de pomenire, din cadrul Sfintei Liturghii, s-au adăugat rugăciunile de mulțumire și recunoștință înălțate în cadrul slujbei de Te Deum, săvârșită la Catedrala Patriarhală de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. La slujbă au participat Președintele României, Klaus Werner Iohannis; Președintele Academiei Române, academicianul Cristian Hera, reprezentanți ai instituțiilor de stat, IPS Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, Preasfințiții Părinți Varlaam Ploieșteanul și Ieronim Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali, respectiv PS Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, preoți consilieri patriarhali și eparhiali, preoți de la parohiile din Capitală și credincioși.

La statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza au fost depuse coroane din partea instituțiilor reprezentative ale statului, precum Președinția Română, Academia Română, Patriarhia Română.

Evenimentul dedicat sărbătoririi celor 159 de ani de la Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859) a continuat în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei. Această locație are o semnificație deosebită, deoarece Adunarea electivă a Munteniei a ales domnitor al Ţării Românești pe Alexandru Ioan Cuza într-o clădire a Bisericii Ortodoxe Române de pe Dealul Mitropoliei, pe locul căreia se află astăzi Palatul Patriarhiei.

Evenimentul academic, intitulat „Unirea Principatelor Române, temelie a Marii Uniri de la 1918”, a fost deschis de acad. Cristian Hera, președintele Academiei Române, care a precizat că unirea Moldovei cu Ţara Românească a încheiat o primă etapă a visului secular al românilor. „Unitatea de limbă, tradiții și obiceiuri, credință și dragoste pentru Hristos și pentru glia străbună a reprezentat tăria poporului român încă de la formarea sa între Carpați, Dunăre și Mare. Semnificația acestei uniri a călăuzit permanent generațiile care au urmat. Importanța covârșitoare a Unirii Principatelor Române a reprezentat un pas hotărâtor pentru evoluția țării noastre legat pentru totdeauna de numele lui Alexandru Ioan Cuza. […] Să transmitem urmașilor noștri o țară unită, demnă și respectată în care să domnească concordia, indiferent de deosebirile dintre noi, de orice natură ar fi, etnice, religioase, sociale sau politice. Să avem în permanență un singur gând: unirea face puterea!”, a spus președintele Academiei Române.

Două sesiuni de comunicări

Intelectualitatea progresistă, formată la înalte școli occidentale, a avut un rol decisiv în înfăptuirea Micii Uniri de la 1859, a afirmat Președintele României, Klaus Werner Iohannis. „Mesajul peste timp al actului Unirii Principatelor, ca și al Marii Uniri, se regăsește în spiritul, în energia și în determinarea socială de a ne urma destinul european. În aceste două momente fundamentale ale istoriei noastre moderne, românii au avut în frunte conducători destoinici. Când au existat oameni de stat responsabili, iar aspirațiile tuturor românilor s-au concretizat într-un proiect comun, atunci România a fost un stat puternic”, a spus președintele Klaus Werner Iohannis.

Sesiunea inaugurală a mai cuprins două cuvântări, și anume cea rostită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, intitulată „Clădirea în care s-a decis Unirea”, respectiv „Meditație despre ziua de aur a veacului”, rostită de acad. Dan Berindei, președintele Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române. Dubla alegere în Principatele Române a fost un act grandios pentru români și curajos la nivel european, bazat pe un obiectiv comun al unei întregi națiuni și datorat unei generații de oameni politici care nu au urmărit interese personale, a explicat acad. Dan Berindei. „Nu putem înțelege pe deplin, în pasivitatea patriotică a zilelor noastre, manifestată de societate, dimensiunile implicării națiunii noastre, susținerea atunci cu fervoare a cauzei Unirii, nici forța mobilizatoare pe care o putea avea «Hora Unirii», sau presa unionistă, chiar hăituită de cenzură. […] Pe harta Europei a apărut prin voință, inteligență și faptă un nou stat cuprinzător al unei națiuni care a manifestat atunci, prin conducătorii ei, capacitatea de a-și găsi și afirma locul în concertul statelor Europei”, a spus acad. Dan Berindei.

În partea a doua a evenimentului a avut loc sesiunea de comunicări științifice. Au participat domnul acad. Victor Spinei, vicepreședintele Academiei Române, care a vorbit despre Unirea Principatelor în context internațional, evidențiind evoluția istorică firească spre unire a Principatelor Române.

Sesiunea a continuat cu prezentarea academicianului Ioan-Aurel Pop, care a reliefat importanța Unirii de la 1859 pentru românii din Transilvania.

Academicianul Victor Voicu, secretarul general al Academiei Române, a explicat rolul elitei românești în înfăptuirea Unirii Principatelor Române, dar și aportul acad. Eugen Simion în instituirea Zilei Culturii Naționale, respectiv al istoricului Stelian Neagoe pentru instituirea zilei de 24 ianuarie ca zi națională. Secretarul general al Academiei Române a prezentat și complexul context istoric, politic și diplomatic al Unirii Principatelor Române, care a încununat sacrificiile românilor de până atunci.

Ultima comunicare științifică a aparținut academicianului Eugen Simion, președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române, care a exemplificat rolul „mesianicilor noștri pozitivi”, și anume al acelora care au făcut Unirea din 1859 și au pus bazele României moderne. De asemenea, a punctat necesitatea creării unei elite, mai ales în plan politic, întrucât, a spus domnia sa, „elita nu are o justificare dacă nu se pune în slujba nației”.

Întâlnire de tradiție

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțumit celor care au luat cuvântul și celor care au participat la această întrunire spirituală, patriotică și academică: „A devenit deja o tradiție ca în fiecare an, la 24 ianuarie, Academia Română și Patriarhia Română să organizeze comunicări științifice pentru a ne aminti de faptul că aici, pe locul acestui palat, a fost casa Mitropoliei în care s-a decis Unirea Principatelor Române”.

În continuare, Preafericirea Sa a vorbit despre urmările Legii secularizării averilor mănăstirești din 1863: „A fost vorba la început că vor fi trecute în proprietatea statului doar averile mănăstirilor închinate străinilor. Apoi au fost secularizate și averile mănăstirilor românești, adică o pătrime din teritoriul țării. Din aceste averi s-a făcut prima împroprietărire a țăranilor. Terenurile acestor mănăstiri au fost date în mare parte țăranilor români, ceea ce a fost un act de dreptate. Marea problemă a secularizării averilor mănăstirești este că s-a făcut cu pripeală, cu grabă, cu tăvălugul. Ca atare, la scurt timp, viețuitorii mănăstirilor care au fost deposedate au devenit muritori de foame. Și tot Alexandru Ioan Cuza a început o serie de măsuri compensatorii. Atunci s-a hotărât că, dacă s-au luat Bisericii atâtea averi care erau și mijloace de întreținere a clerului și monahilor, trebuie să se ofere un sprijin financiar. Acesta nu este un salariu întreg, ci doar sprijin parțial, continuat în timpul Regelui Carol I printr-o nuanțare și intensificare. Noi, când primim un sprijin financiar de la stat, nu primim cadou, ci o compensație parțială pentru averile toate. Dacă le-am primi pe toate înapoi – ceea ce nu este realist să se întâmple -, nu am avea nevoie de sprijinul statului”. Patriarhul României a arătat că, după secularizarea averilor mănăstirești, numeroase biserici, nemaifiind îngrijite, s-au deteriorat și au fost distruse valori de monument istoric și cultural deosebit. În anul 1850, numai în București erau 64 de mănăstiri, iar multe instituții centrale ale statului român au sedii ridicate pe vetrele unor biserici sau așezăminte monahale: Președinția României, Palatul Regal, Ateneul Român, Cercul Militar Național, Palatul CEC. „Ne bucurăm că am putut ajuta statul român modern, pentru că s-a luat de la străini și s-a dat românilor, dar avem conștiința că în toate realizările poporului român, Biserica a fost prezentă”, a încheiat Preafericirea Sa.

La finalul sesiunii de comunicări științifice, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a prezentat lucrarea „Biserica Ortodoxă Română și Marea Unire”, apărută recent în două volume la Editura BASILICA a Patriarhiei Române, și a vorbit despre rolul publicisticii religioase pentru întărirea sentimentului național în preajma anului 1918.

Clădirea în care s-a decis Unirea

Nr. 535-536/ Ianuarie- Februarie, 2018 / în Istorie şi credinţă/ de PF Daniel

Cuvântul rostit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, cu ocazia sărbătoririi a 159 de ani de la Unirea Principatelor Române, Palatul Patriarhiei, miercuri, 24 ianuarie 2018.

Astăzi, la sărbătorirea a 159 de ani de la Unirea Principatelor Române, în acest Palat al Patriarhiei ne aflăm de fapt pe locul unde a fost vechea clădire a Mitropoliei Ţării Românești în care s-au desfășurat lucrările Adunării elective de la București, din anul 1859, care a ales în ziua de 24 ianuarie pe domnitorul Moldovei Alexandru Ioan Cuza și domnitor al Ţării Românești, înfăptuind astfel Unirea celor două Principate Române.

În acest loc, pe cunoscutul Deal al Mitropoliei, reper al istoriei, credinței și culturii, loc al binecuvântărilor care aduc bucurie oamenilor, s-au desfășurat în urmă cu 159 de ani ceasurile Unirii, binecuvântate și susținute de rugăciunea Bisericii, momente pe care noi astăzi le aniversăm cu respect și recunoștință.

Fosta clădire în care s-a realizat Unirea Principatelor Române se afla aici, pe vechea colină a Mitropoliei Ţării Românești, numită anterior Dealul Podgorenilor, clădire funcțională până în anul 1906, când a fost demolată, iar în locul ei a fost construit Palatul Camerei Deputaților, realizat în trei etape, între anii 1906 și 19161. În anul 1996, actuala clădire a fost dată în folosință Patriarhiei Române, iar în anul 2010 (HG 1229, 6 decembrie) a fost trecută în proprietatea Patriarhiei.

Vechea clădire a Divanului domnesc sau a Sfatului Ţării de pe Dealul Mitropoliei aparținea Mitropoliei, iar Mitropolitul Ţării Românești era președintele Divanului domnesc. Devenirea sau transformarea cu timpul a acestei clădiri în sediu al Adunării Obștești, al Camerei Deputaților, al Marii Adunări Naționale și din nou al Camerei Deputaților a fost determinată de contextul mutațiilor politice produse în țara noastră.

În istoria zbuciumată a Bucureștilor, când sediul Curții Domnești de pe malurile Dâmboviței căzuse în ruină, după multe incendii, jafuri ale trupelor de ocupație și abandonarea lui de către domnitorii ultimelor decenii ale secolului al 17-lea, Divanul domnesc, Sfatul Ţării, sau Adunarea Obștească se întrunea în această clădire a Sfintei Mitropolii, conform tradiției preluate și de Regulamentul Organic (1831-1832).

Vechea clădire a Mitropoliei era o construcție simplă, după cum este descrisă de unii călători străini în Ţările Române2. Aceasta era compusă dintr-un vestibul, urmat de o sală lungă. La capătul opus al sălii, pe un podium, se afla jilțul președintelui Adunării Obștești.

În clădirea Adunării Obștești aflată pe Dealul Mitropoliei s-a reunit, în anul 1857, Adunarea Ad-Hoc a Ţării Românești, având ca președinte pe Mitropolitul Nifon Rusailă3 (1850-1875). Adunarea Ad-Hoc, conform hotărârii Tratatului de pace de la Paris (1856), a stabilit și votat rezoluția care conținea în principal „dorința cea mai mare (…) unirea Principatelor într-un singur stat cu numele de România”4. În aceeași clădire a Adunării Obștești din incinta Mitropoliei, la 24 ianuarie 1859, Adunarea electivă din București a ales un nou domnitor al Ţării Românești.

Mulțimea adunată pe Dealul Mitropoliei, precum și la baza acestuia, a fost cuprinsă de o bucurie de nedescris când a aflat că domnitorul Moldovei, Alexandru Ioan Cuza, a fost ales și domnitor al Ţării Românești: „Tot Bucureștiul era în picioare de la Filaret la Dealul Mitropoliei, până la Băneasa”5, nota un cronicar al vremii.

La 8 februarie 1859, noul domnitor Alexandru Ioan Cuza a fost întâmpinat în Catedrala Mitropolitană din București de către Mitropolitul Nifon al Ţării Românești, care a oficiat slujba de Te Deum. În cuvântul său de bun-venit adresat domnitorului, Mitropolitul Nifon a spus: „Poporul nu se îndoiește că Măria Ta ești cel trimis de Providență ca să pui sfârșit suferințelor și durerilor lui; (…) să-l luminezi cu înțelepciunea Măriei Tale și să pregătești un viitor fericit și demn de gloria strămoșilor noștri”6. Apoi, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, împreună cu Mitropolitul Nifon al Ţării Românești și cu tot clerul, a intrat în sala de ședințe a Adunării Obștești, unde a rostit, cu mâna pe Sfânta Evanghelie și în fața icoanei Preasfintei Treimi, următorul jurământ: Jur în numele Preasfintei Treimi și în fața Ţării că voi păzi cu sfințenie drepturile și interesele Principatelor Unite; că în toată Domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toți și în toate și că nu voi avea înaintea ochilor mei decât binele și fericirea nației Române. Așa Dumnezeu și confrații mei să-mi fie întru ajutor!7.

În anul următor, 1860, Mitropolitul Nifon al Ţării Românești a tipărit o broșură cuprinzând Rânduiala rugăciunii care se va săvârși în toți anii la 24 ianuarie, ziua alegerii Prea Înălțatului nostru Domn Alexandru Ioan I8.

Astfel, înțelegem că ziua de 24 ianuarie 1859 reprezintă pentru istoria României un moment istoric fundamental în care ierarhii și clericii Bisericii, oamenii politici și poporul adunați pe Dealul Mitropoliei au avut un rol determinant pentru Unirea Principatelor Române. Istoria consemnează rolul important pe care l-a avut Mitropolitul Nifon al Ţării Românești ca președinte al Adunării Ad-hoc și al Adunării elective a Munteniei în desfășurarea evenimentelor, solicitând membrilor Adunării elective de la București, în dimineața zilei de 24 ianuarie 1859, angajament solemn (jurământ), că vor vota ca domnitor al Ţării Românești pe Alexandru Ioan Cuza, fapt care s-a împlinit în după-amiaza aceleiași zile de 24 ianuarie 1859.

După tratative duse de partea română cu Puterea suzerană otomană și cu Puterile garante pentru recunoașterea Principatelor Unite, a urmat, la data de 11 decembrie 1861, în vechea clădire a Adunării Obștești de pe Dealul Mitropoliei, întrunirea Camerelor Deputaților din cele două Principate Române. În fața acestei adunări reprezentative a Moldovei și Munteniei, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a anunțat recunoașterea Unirii Principatelor Române de către Înalta Poartă și de Puterile Garante, ca fiind o reușită a diplomației române și nu un cadou al marilor puteri, spunând: „Unirea este îndeplinită, naționalitatea română este întemeiată!”9.

În concluzie, Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859 a fost Unirea de bază pentru organizarea Statului român modern, precum și o temelie solidă pentru Marea Unire din anul 1918.

Ne rugăm Preasfintei Treimi, izvorul și modelul unității și comuniunii eterne, să ne ajute să cultivăm permanent unitatea națională, conviețuirea pașnică și cooperarea demnă cu alte popoare spre binele României.

† Daniel

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Note:

1 Nicolae Șt. Noica, „Palatul Patriarhiei. Personalități și semnificații din istoria construcției sale”, Editura Cadmos, București, 2008, pp. 12-13.

2 Gheorghe G. I. Bezviconi, Călători ruși în Moldova și Muntenia, 1847, Anatol Demidov, pp. 217, 311, 367-369. Vezi și: Paul Emil Miclescu, Monumentele de pe Dealul Patriarhiei, Editura Meridiane, București, 1967.

3 Pr. Mircea Păcurariu, „Atitudinea slujitorilor Bisericii Ortodoxe față de actul Unirii Principatelor Române”, în Biserica Ortodoxă Română și Unirea Principatelor, p. 33 (articol publicat inițial în Biserica Ortodoxă Română, 1967, 1-2, pp. 73-94); Pr. Corneliu Zăvoianu, „Mitropolitul Nifon al Ungrovlahiei și Unirea Principatelor”, în Biserica Ortodoxă Română și Unirea Principatelor, Editura „Cuvântul Vieții”, București, 2009, p. 71.

4 Radu Olteanu, Bucureștii în date și întâmplări, Editura Paideia, București, 2002, p. 176.

5 Pr. Mircea Păcurariu, 120 de ani de la Unirea Principatelor, în Mitropolia Ardealului, anul XXIV, nr. 1-3, ianuarie-martie 1979, Sibiu, p. 12.

6 Acte și Documente relative la istoria Renașterii României, VI, Tipografia Carol Göbl, București, 1889, pp. 800-801, și pr. Mircea Păcurariu, „Atitudinea slujitorilor Bisericii Ortodoxe față de actul Unirii Principatelor Române”, în volumul Biserica Ortodoxă Română și Unirea Principatelor, Editura „Cuvântul Vieții”, București, 2009 (articol publicat inițial în revista Biserica Ortodoxă Română, 1967, 1-2, pp. 73-94).

7 Acte și documente relative la istoria Renașterii României …, p. 96.

8 Pr. Radu Mișu, „Clerici și mireni promotori ai Unirii Principatelor”, în volumul Biserica Ortodoxă Română și Unirea Principatelor, Editura „Cuvântul Vieții”, București, 2009, p. 257.

9 Nicolae Iorga, „Conflictul cu puterile garante”, Istoria Românilor, X, Întregitorii, Cartea I-a, Lupta pentru Independență, București, 1939, p. 17;

Lucrările continuă la șantierul Catedralei Naționale

Nr. 535-536/ Ianuarie- Februarie, 2018 / în Catedrala/ de Alexandru Briciu

La începutul anului 2018, pe șantierul Catedralei Naționale lucrează aproximativ 600 de muncitori, în două schimburi. Lucrările sunt concentrate în zona turlei Pantocrator, care este drumul critic al proiectului. La turla principală, lucrările se desfășoară la înălțimea de 62 de metri, iar turla-clopotniță atinge în prezent cota de 48 de metri.

La începutul Anului Centenarului Marii Uniri, lucrările la edificiul-simbol al spiritualității românești se desfășoară conform graficului general de execuție. Catedrala Mântuirii Neamului este vizibilă din tot mai multe puncte ale Capitalei, iar șantierul continuă să fie un furnicar. „Se execută lucrări pe toate zonele din șantier. Forța de muncă este concentrată în zona turlei principale, acolo unde este drumul critic al proiectului. În zona turlei principale suntem la zona 62 de metri cu armătura. În zona turlei-clopotniță, suntem la cota 48 de metri și am turnat placa. Probabil în două-trei luni o să închidem și zona de pronaos, pentru a înălța cupola pronaosului. În acest moment se lucrează cu aproximativ 600 de muncitori, doar în două schimburi, având în vedere temperaturile scăzute din perioada nopții”, ne-a declarat ing. Vasile Crăcăoanu, consilier patriarhal în cadrul Sectorului monumente și construcții bisericești. Mai multe informații despre Catedrala Mântuirii Neamului și modalitățile în care poate fi sprijinit acest proiect național se pot afla pe site-ul www.catedralaneamului.ro.

Comisia de pictură bisericească și Arhiepiscopia Bucureștilor au organizat licitația pentru atribuirea lucrărilor de pictură în tehnica mozaic a iconostasului Catedralei Mântuirii Neamului din București, în data de 15 ianuarie 2018.

Sfințirea Catedralei  Naționale va avea loc  în 25 noiembrie

În mai multe rânduri de la începutul acestui an, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a anunțat că sfințirea Catedralei Naționale va avea loc duminică, 25 noiembrie 2018, și că evenimentele dedicate inaugurării acestui locaș de cult vor continua până vineri, 30 noiembrie 2018, când se va prăznui primul hram, Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României. Slujba sfinţirii va fi săvârșită de un sobor de ierarhi români și străini, în frunte cu Sanctitatea Sa Bartolomeu,  Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului.

Unitatea Bisericii, darul lui Dumnezeu

Nr. 535-536/ Ianuarie- Februarie, 2018 / în Ecumenic/ de Ioan Buşagă

Ultima întâlnire din cadrul Octavei de rugăciune din acest an a avut loc la Biserica Zlătari din București. În cuvântul de învățătură rostit, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a arătat că unitatea Bisericii este dar al Duhului Sfânt și trebuie să-l cerem de la Dumnezeu.

În acest an, Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor s-a desfășurat în perioada 18-25 ianuarie, perioadă în care reprezentanții Bisericilor creștine din întreaga lume au organizat seri de rugăciune pentru unitatea creștină. În Capitală, ultima întâlnire din cadrul acestei Octave de rugăciune a avut loc la Biserica Zlătari din București, unde a fost săvârșită Vecernia. A slujit Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, iar reprezentanții celorlalte Biserici creștine au asistat.

După săvârșirea Vecerniei, Preasfințitul Mihai, Episcopul greco-catolic de București, a susținut o meditație duhovnicească pe baza pericopei de la Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, cap. 17, vv. 1-11.

Importanța acestor întâlniri este evidențiată în dorința cunoașterii și recunoașterii celuilalt, a spus ministrul Victor Opaschi, secretarul de stat pentru culte. „Într-o societate europeană, marcată de ascensiunea analfabetismului religios, într-o lume tulburată de creșterea extremismelor, radicalismelor, a xenofobiei, a tot ceea ce înseamnă nepăsare față de celălalt și refuzul de a-l cunoaște și recunoaște pe celălalt, Bisericile creștine păstrează această candelă aprinsă a speranței, a deschiderii spre celălalt, a comuniunii. Astfel, Bisericile creștine fac nu doar un pas important și necesar pentru păstrarea și afirmarea solidarității creștine și civice, dincolo de granițele confesionale, ci contribuie și la promovarea unui climat de pace socială, din ce în ce mai necesar pentru societatea europeană. Cred că nu greșesc dacă afirm că România este un exemplu pozitiv de pace interconfesională și interreligioasă într-o Europă în care identitatea creștină a cetățenilor este din ce în ce mai puțin asumată”, a mai spus ministrul Victor Opaschi.

Cuvântul la încheierea Octavei de rugăciune pentru unitatea creștinilor din acest an a fost rostit de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, care a transmis cuvântul frățesc de salut din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și a reliefat necesitatea înțelegerii unității Bisericii ca dar al lui Dumnezeu.

„Mărturia noastră comună, fidelitatea noastră față de Hristos, în modul în care o înțelege fiecare, este o lucrare extrem de necesară în aceste condiții în care trebuie să trăim și să mărturisim Evanghelia. […] Unitatea Bisericii este dar al Duhului Sfânt și trebuie să-l cerem de la Dumnezeu. Este un semn al bunei-cuviințe și al ospitalității pentru că și noi, la rândul nostru, ortodocșii români, ne bucurăm de dragostea și ospitalitatea altor confesiuni creștine. […] Nimeni nu negociază miezul doctrinei, însă, în spiritul comportamentului Mântuitorului nostru Iisus Hristos și al tradiției Bisericilor noastre, trebuie să ne întâlnim pentru că nu putem cere unitatea atunci când noi lucrăm prin atitudinea noastră tocmai împotriva unității. De aceea acest dar întârzie să fie oferit Bisericii pentru că nu orice creștin care dorește rațional unitatea are și capacitatea sufletească să o ceară în stare de pocăință pentru fiecare atitudine a noastră împotriva unității”, a spus PS Părinte Episcop Varlaam Ploieșteanul.

Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor are loc în fiecare an, de regulă, în a treia săptămână a lunii ianuarie.