Ședința anuală de lucru a Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor

Nr. 523-524// în / de

Sâmbătă, 4 februarie 2017, a avut loc în Sala Sfântului Sinod  din Reședința Patriarhală ședința anuală de lucru a Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor. Lucrările au fost precedate de slujba de Te Deum oficiată în Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

În cadrul ședinței Adunării eparhiale au fost prezentate și evaluate activitățile desfășurate în cadrul sectoarelor Centrului eparhial București în anul 2016 și au fost formulate propuneri pentru intensificarea activită­ților în anul 2017, în concordanță cu programul-cadru stabilit de Sfântul Sinod: 2017 – Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești și Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului.

Ședința a fost prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care a deschis lucrările cu prezentarea raportului-sinteză intitulat Cooperare misionară și responsabilitate socială. În cadrul ședinței, după prezentarea rapoartelor de activitate ale sectoarelor Centrului eparhial de către părinții și domnii consilieri eparhiali, evaluarea lor pe comisii și exprimarea aprecierilor venite din partea membrilor prezenți, a fost subliniat progresul pe care Arhiepiscopia Bucureștilor l-a făcut în dezvoltarea activităților sociale, în anul 2016 resursele financiare folosite în domeniul caritabil de institu­țiile filantropice ale eparhiei înregistrând o creștere semnificativă, ajungând astfel la suma 5.614.239,17 lei.

În încheiere, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mulțu­mit tuturor celor care sprijină Biserica în activitățile sale spirituale și sociale.

Ședința Sinodului Mitropoliei Moldovei și Bucovinei

Nr. 523-524// în / de

În ziua de 17 ianuarie 2017, la Reședința mitro­po­litană din Iași, s-a întrunit, în ședință de lucru, Si­nodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, sub președinția IPS Părinte Mi­tropolit Teofan. La sinod au mai participat IPS Pimen, Ar­hie­piscopul Sucevei și Ră­dă­u­ților, IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, PS Corneliu, Episcopul Hușilor, și PS Calinic Botoșăneanul, Epis­cop-­vicar al Arhiepiscopiei Iașilor.

Pe ordinea de zi s-au aflat mai multe subiecte referitoare la viața bisericească din Moldova, care sunt de competența Sinodului mitropolitan: analiza slujbei și acatistelor Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, ale Sfin­ților Cuvioși Sila, Paisie și Natan de la Mănăstirea Sihăstria Putnei, în vederea înaintării spre aprobare de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, analiza lucrării misionare a Asociației „Oastea Domnului“ din Mitropolia Moldovei și Bucovinei, precum și diferite aspecte cu caracter administrativ și patrimonial.

De asemenea, în cadrul șe­din­ței Sinodului mitropolitan s-au analizat evoluțiile recente din cuprinsul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei cu privire la problematica legată de Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, care a avut loc în insula Creta în luna iunie 2016. S-a insitat și cu acest prilej asupra necesității abordării acestei probleme cu discernământ, a evitării tendințelor schismatice și a stăruirii în mărturisirea dreptei credințe și în rugăciune pentru păstrarea unității Bisericii.

IPS Varsanufie, cetățean de onoare al orașului Râmnicu-Vâlcea

Nr. 523-524// în / de

Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a primit marți, 24 ia­nuarie, titlul de cetățean de onoare al municipiului Râmnicu-Vâlcea, informează arhiepiscopiaramnicului.ro. Evenimentul a avut loc în cadrul unei ceremonii organizate în Sala Emaus a Centrului cultural „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica”, în pre­zența domnului Constantin Ră­dulescu, președintele Consiliului Județean Vâlcea, a oficialităților centrale, a membrilor Consiliului Local al Primăriei Râmnicu-Vâlcea, dis­tincția fiind înmânată de domnul Mircia Gutău.

Domnul Mircia Gutău a precizat că acordarea titlului de cetățean de onoare al municipiului Râmnicu-Vâlcea    Înalt­preas­fin­țitului Părinte Varsanufie, prin Hotărârea Consiliului Local 245/ 133 din 27 septembrie 2016, cons­tituie un act de recunoaștere a „contribuției substanțiale la dezvoltarea vocației Râmnicului de a fi un centru spiritual și cultural românesc de prestigiu”. La rândul său, IPS Părinte Varsa­nufie a subliniat că „istoria și dezvoltarea municipiului Râmnicu-Vâlcea sunt strâns legate de Episcopia Râmnicului, care funcționează în această localitate, începând cu anul 1503, când a fost în­ființată de către Sfântul Ierarh Nifon Patriarhul Constantinopolului. Fără doar și poate că orașul acesta nu ar fi ajuns la strălucirea pe care o are astăzi, dacă episcopia nu ar fi funcționat aici”.

A fost inaugurat sediul Centrului eparhial Suceava

Nr. 523-524// în / de

Joi, 19 ianuarie 2017, la doi ani de la nefericitul eveniment, a fost sfințit un nou imobil care va găzdui de acum înainte activitatea administrației eparhiale.

Clădirea noului Centru eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților a fost sfințită joia aceasta de Înaltpreasfințitul  Părinte Arhiepiscop Pimen, prin ungere cu untdelemn sfințit și prin stropire cu Agheasmă. La eveniment au participat preoți consilieri din cadrul arhiepiscopiei, părinți protoierei, stareți, monahii și călugări din obștea mănăstirilor din Bucovina, preoți parohi din întreg județul, precum și reprezentanți ai ocoalelor silvice din cadrul arhiepiscopiei. Alături de fețele bisericești au fost invitați la eveniment și reprezentanții autorităților județene, locale, precum și conducătorii unor instituții cu care Arhiepiscopia a colaborat de-a lungul timpului.

Cuvântul ierarhului a fost unul de mulțumire către Dumnezeu pentru realizarea acestui edificiu, cât și pentru preoții și stareții care au chivernisit banii primiți de la credincioși și s-au implicat cu tot sufletul în refacerea construcției.

Prezent la momentul inaugural, primarul municipiului Suceava, dl Ion Lungu, a subliniat importanța momentului atât pentru eparhie, cât și pentru orașul Suceava.

Noua clădire, o îmbinare fericită între tradițional și modern
Noul Centru eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei este structurat judicios ca spațiu, astfel încât să răspundă nevoilor impuse de cotidianul vieții din eparhie: la demisol are o sală de conferințe spațioasă și frumos amenajată, iar la parter se află birourile preoților consilieri. Prin întreaga sa arhitectură, clădirea este adaptată cerințelor actuale de desfășurare a activității  administrative, economice, social-misionare și culturale, precum și de păstrare și conservare a fondului arhivistic. „Clădirea are, ca
amprentă la sol, 700 metri pătrați, iar ca suprafață utilă, 2.100 metri pătrați. La demisol va fi o sală de conferințe, cu 120 de locuri, pe care-l vom oferi gratuit, la cerere, pentru organizarea unor evenimente culturale din orașul nostru și pentru evenimente filantropice. Clădirea are și un bloc alimentar autorizat, grupuri sanitare moderne. La parter va fi administrația Centrului eparhial, cu sala de ședințe de 100 locuri, iar la mansardă va fi administrația silvică a arhiepiscopiei, cu 14 birouri“, a declarat părintele Gheorghe Saftiuc, consilierul economic al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Locaș de cult pentru românii ortodocși din Tokyo

Nr. 523-524// în / de

Finalul anului 2016 a avut o semnificație aparte pentru comunitatea ortodoxă românească din capitala Japoniei, Tokyo. Este vorba de obținerea unui ajutor financiar din partea Patriarhiei Române și a Guvernului României pentru achiziționarea unei capele catolice, fapt care va permite și recunoașterea de către statul japonez a parohiei ortodoxe românești din Tokyo ca instituție juridică religioasă.

 

În anul 2008, o delegație a comunității românilor din Japonia, între care și câteva persoane japoneze, condusă de Maria Barbu și Yasui Kioji, a luat legătura cu Patriarhia Română în vederea înființării unei parohii ortodoxe românești în Japonia. De atunci, românii care trăiesc în Tokyo și împrejurimi se adună în jurul Parohiei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Tokyo, mărturisind împreună Ortodoxia în Ţara Soarelui Răsare. „Comunitatea parohiei este constituită atât din familii mixte (româno-japoneze), cât și din români veniți la studii sau muncă în Japonia. Conform statisticilor interne, parohia însumează aproximativ 160 de familii, la care se adaugă numeroși români care trăiesc sau își desfășoară activitatea în teritoriul acesteia, fără să aibă o implicare directă în viața Bisericii. Sub aspect teritorial, parohia se întinde pe o suprafață de aproximativ 120.000 km² și are în componența ei orașe importante, cum ar fi Tokyo – capitala Japoniei, Yokohama, Chiba, Sendai și altele. Prezența românilor și a vieții religioase ortodoxe în Japonia are în primul rând un caracter misionar. Fiecare dintre cei care au pășit pe pământ nipon imediat după Revoluția română din 1989 a adus cu sine, pe lângă cultură, limbă și tradiții, și credința sa. Aceasta i-a ajutat pe români să reziste influențelor culturale și religioase total diferite de ale lor, fără să le desconsidere pe acestea, dar, totodată, fără să renunțe la identitatea creștin-ortodoxă. Pentru a fi întăriți în credință și pentru a o transmite și membrilor japonezi ai familiei, dar nu numai, comunitatea românilor din Japonia a solicitat în anul 2008 Patriarhiei Române întemeierea în capitala niponă a unei parohii ortodoxe românești. Simultan, s-au pus bazele și celeilalte comunități parohiale din Osaka și Nagoya. Astfel, încă de atunci și până în prezent, membrii Parohiei «Sfântul Mare Mucenic Gheorghe» își botează copiii, soții, participă la slujbele religioase, se spovedesc, se împăr­tășesc, ducând o viață autentic ortodoxă într-un mediu în care religia budistă este majoritară”, a precizat pr. paroh Daniel Corîu, al Parohiei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Tokyo.

La început, slujbele religioase s-au oficiat în diferite locații închiriate și reconfigurate ca spațiu liturgic, respectiv în localitatea Ito, prefectura Shizuoka, la aproximativ 120 km de Tokyo. Din cauza distanței, din luna aprilie 2010, parohia a activat în localitatea Chiba, foarte aproape de capitala Tokyo. Din același an, a fost închiriată o capelă, aparținând unei biserici catolice din Tokyo, zona Meguro. „Dificultățile materiale ale parohiei, precum și prețurile foarte ridicate, specifice nivelului de trai din capitala Japoniei, nu au permis enoriașilor să achiziționeze un spațiu de slujire prin propria lor forță. Deși în decursul timpului comunitatea a reușit să strângă aproximativ 50.000 de euro, această sumă s-a dovedit a fi insuficientă pentru împlinirea dezideratului propus încă de la întemeiere. Însă, cu sprijinul Patriarhiei Române și al Guvernului României, spre finalul anului 2016, parohia a reușit să obțină necesarul financiar pentru achiziționarea capelei catolice pe care comunitatea o folosea încă din luna martie a aceluiași an. Acest moment este unul deosebit de important atât pentru
comunitatea parohiei, cât și pentru prezența și misiunea Bisericii Ortodoxe în Japonia. În primul rând, această capelă devine prima biserică românească din Japonia, la aproximativ 146 de ani după ce ieromonahul Anatolie Tihai, român originar din Basarabia, și-a început activitatea sa misionară pe aceste meleaguri, alături de viitorul Sfânt Nikolai Kasatkin. Astfel, această realizare peceltuiește o prezență istorică a Ortodoxiei românești în ținutul nipon”, a precizat pr. paroh Daniel Corîu.

Dacă de la întemeiere și până în prezent numărul membrilor parohiei a crescut considerabil, de acum comunitatea se poate extinde și mai mult, sporind slujirea și activi­tățile misionare pe care le-a desfășurat și până în prezent. Acest fapt are rezonanță în societatea japoneză din membrii căreia atât copii, cât și adulți anual devin, prin Taina Sfântului Botez, mlădițe ale Bisericii Ortodoxe și enoriași ai Parohiei «Sfântul Mare Mucenic Gheorghe». De acum, prezența românească în Tokyo va căpăta, pe lângă celelalte forme oficiale și culturale deja existente, și una religioasă. De aceea, imediat după momentul achiziției și semnării documentelor, românii doresc să renoveze și să amenajeze spațiul dobândit, astfel încât acesta să îmbrace o formă cât mai apropiată cu putință de bisericile ortodoxe din România”, a menționat preotul românilor ortodocși din Tokyo.

Tot în luna decembrie a anului 2016, a fost semnat un Acord de operare între Reprezentanța Patriarhiei Române și Mitropolia Ortodoxă a Japoniei, prin care preoții ortodocși români din Japonia (pr. Cristian Gheorghiu, de la Parohia „Învierea Domnului” din Osaka-Nagoya, și pr. Daniel Corîu) sunt recunoscuți de către Mitropolia Ortodoxă a Japoniei și primesc binecuvântare pentru a-și desfășura activitatea liturgică și pastorală sub omoforul Înalt­prea­sfințitului Părinte Daniel, Mitropolitul de Tokyo și al întregii Japonii. Totodată, Reprezentanței Patriarhiei Române în Japonia i se oferă binecuvântarea de a folosi ocazional spații aflate în proprietatea Bisericii Ortodoxe Japoneze, de a coopera în diverse activități cultural-sociale cu preoții acesteia, precum și de a achiziționa/ a
construi biserici și spații spre folosul membrilor ei. „Un alt proiect important pentru comunitatea ortodoxă românească din Japonia îl reprezintă demersurile în vederea recunoașterii de către Statul japonez a Parohiei «Sfântul Mare Mucenic Gheorghe» ca instituție juridică religioasă. Fără un sediu stabil și aflat în proprietatea parohiei, acest deziderat nu era posibil. Însă, de acum este posibil, mai ales pentru faptul că parohia beneficiază și de sprijinul unor instituții consacrate și respectate în Japonia, precum Biserica Ortodoxă Japoneză, Biserica Catolică din Tokyo, Ambasada României în Japonia”, a subliniat pr. Daniel Corîu.

Colocviu al coordonatorilor de tineret în Portugalia

Nr. 523-524// în / de

Coordonatorii de tineret din Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale au participat la un colocviu la Lisabona, Portugalia, în perioada 16-20 februarie 2017, informează basilica.ro. Scopul întâlnirii a fost pregătirea unor acțiuni cu tinerii și a unor modalități de atragere a voluntarilor în activitățile Frăției Tinerilor Ortodocși – Nepsis.

Lucrările colocviului au fost organizate în grupuri și în plen, pe diferite tematici generate de experiența concretă din eparhii ale Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale. Au avut loc dezbateri despre principalele pro­vocări pastorale privitoare la motivarea tinerilor. Totodată, s-au căutat soluții pentru a-i solidariza pe aceștia cu acțiunile de voluntariat care li se adresează. Scopul colocviul coordonatorilor de tineret din capitala Portugaliei a fost și organizarea de activități cu tinerii și formarea de voluntari prin intermediul Frăției Tinerilor Ortodocși – Nepsis, din Mitropolia Europei Occidentale și Meridionale.

La această întâlnire, preotul Flavius Sava, coordonator de tineret din Episcopia ortodoxă română a Spaniei și Portugaliei, a susținut atelierul „Friendraising sau fundraising”, ce a avut ca temă atragerea de fonduri necesare finanțării activităților cu tinerii. Au fost identificate repere și s-au oferit soluții pentru punerea lor în practică. Discuțiile au fost raportate la contextul economic și eclesial specific fiecărei eparhii din Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale. Organizată de două ori pe an, întâlnirea coor­donatorilor de tineret permite participanților să se cunoască între ei, să facă schimb de experiență și să se susțină reciproc. Aceste colocvii reprezintă o activitate de formare continuă a celor care lucrează cu tinerii. Întâlnirea precedentă a avut loc în luna octombrie a anului trecut, în Imola, Italia, iar următoarea va avea loc în octombrie 2017, în Spania.

Proiect pastoral-misionar în Episcopia Italiei

Nr. 523-524// în / de

Episcopia Ortodoxă Română a Italiei a organizat la Roma, în perioada 29-31 ianuarie 2017, un proiect pastoral- misionar și catehetic dedicat Anului omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și picto­rilor bise­ricești. În cadrul evenimentului s-au desfă­șurat lucrările Adunării epar­hiale, ale Congresului Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei (EORI), dar și mai multe conferințe duhovni­cești. Invitatul din acest an a fost IPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.

 

Proiectul pastoral-misionar și catehetic „Icoana lui Hristos – chipul omului îndum­nezeit”, dedicat clerului și credin­cioșilor ortodocși români din Italia, a debutat duminică, 29 ianuarie, cu săvârșirea Sfintei Liturghii în Paraclisul „Sfântul Alexie, Omul lui Dumnezeu” din Roma, informează Departamentul mass-media și de informare eparhial.

Programul evenimentului a continuat duminică seara, după slujba Vecerniei, cu susținerea conferinței „Importanța icoanei în viața creștinului și a familiei sale” de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Casian. În a doua zi a evenimentului, luni, 30 ianuarie, preoții și preotesele din Roma și regiunea Lazio au participat la conferința cu tema „Teologia icoanei – izvor de inspirație pentru transfigurarea vieții noastre”, susținută de IPS Părinte Arhiepiscop Casian în biserica Parohiei Roma III.

A treia zi a proiectului eparhial, marți, 31 ianuarie, a fost dedicată lucrărilor Adunării eparhiale și ale Congresului Episco­piei Ortodoxe Române a Italiei (EORI), prezidate de Preasfințitul Părinte Episcop Siluan. După oficierea sluj­bei de Te Deum, Înalt­prea­sfințitul Părinte Arhiepiscop Casian a susținut o nouă prelegere, intitulată „Icoana lui Hristos – chipul omului îndumnezeit”. La finalul adunării, Prea­sfințitul Părinte Episcop Siluan a avut o convorbire cu caracter duhovnicesc și pastoral-misionar cu clericii, preotesele și reprezen­tanții mireni ai parohiilor din eparhie și cu ceilalți parti­cipanți mireni prezenți la acest eveniment”, a precizat pr. Ioan Lupășteanu, consilier eparhial în cadrul Departamentului mass-media și de informare al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei.

Nou locaș de rugăciune pentru ortodocșii români din Franța

Nr. 523-524// în / de

Începând din acest an, românii ortodocși din Franța au încă un locaș de închinare. După mai mult de un secol de la ridicarea ei, Capela romano-catolică „Sfântul Nicolae” din orășelul Auvers-sur-Oise, situat la nord-est de Paris, în departamentul Val-d’Oise, din regiunea Île-de-France, a intrat în proprietatea Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale.

 

Construită în 1910, capela nu mai era folosită pentru cult deja de câteva decenii, servind până în 2010 drept anticariat de carte religioasă, aflăm din jurnalul francez „Le Parisien”. La sfârșitul lunii august 2015, Dieceza romano-catolică a pus-o în vânzare la prețul de 233.000 de euro, clădirea având nevoie de lucrări de reconsolidare în valoare de cel puțin 100.000 de euro. După ce a scăpat de la demolare (în locul ei se dorea la un moment dat construirea unui complex imobiliar), capela a fost cumpărată la sfârșitul anului 2016 de singura parohie ortodoxă română din departamentul Val-d’Oise, la prețul de 190.430 de euro.

Până să dețină un locaș de cult propriu, tânăra comunitate de români (unii veniți de pe malul stâng al Prutului, din Basarabia), ocrotită de Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul și păstorită de părintele paroh Lilian Măntăluță, se aduna pentru Sfintele Taine la Capela „Sainte-Thérèse” din comuna Saint-Ouen-l’Aumône. Vorbind despre acest efort financiar al românilor plecați departe de locurile natale, pr. Lilian Măntăluță a declarat: „42% s-au strâns din partea credincioșilor, din toate colțurile lumii au donat, iar restul sunt împrumuturi din partea altor parohii”, informează TRINITAS TV.

Semnarea actelor la notar s-a făcut în data de 4 ianuarie 2017. Este un moment major pentru diaspora ortodocșilor români din Franța, căci până astăzi doar aproximativ 1% din cre­dincioșii români plecați în Occident beneficiază de o biserică a lor, foarte multe dintre parohiile române înființate în afara granițelor țării funcționând în capele și biserici închiriate. În regiunea pariziană există deja douăsprezece parohii românești, majoritatea găzduite în cripte și capele catolice, Capela „Sfântul Nicolae” constituind cel de-al treilea locaș de cult propriu al diasporei românești din regiunea Île-de-France.

Lucrările de amenajare a edificiului achiziționat de românii din această parte a Franței au fost deja demarate sâmbătă, 28 ianuarie, pe pagina de Facebook a acestei parohii românești fiind postat și următorul mesaj: „Cu ajutorul lui Dumnezeu, astăzi am început prin a trage curent electric la biserica noastră. Ne bucurăm că avem ajutorul credin­cioșilor, ne bucurăm că am fost primiți de vecinii din preajmă cu căldură. Astăzi, în timp ce lucra echipa de electricieni, s-a apropiat o doamnă și a mărturisit bucuria ei de a vedea că Biserica «Sfântul Nicolae» din Auvers-sur-Oise prinde din nou viață. Ușile s-au deschis după cei 40 de ani de abandonare. Prin mila lui Dumnezeu și prin sprijinul cre­dincioșilor, vom reuși să ducem la bun sfârșit renovarea bisericii”.

Pelerinaj la Mănăstirea „Sfântul Cuvios Pavel Athonitul”

Nr. 523-524// în / de

Începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea până astăzi, Biserica Ortodoxă, cea „Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească”, s-a confruntat cu schimbări politice și sociale fără precedent în teritoriile istorice în care își desfășura activitatea. Aceste schimbări au dus la reorganizarea Bisericilor Ortodoxe locale din punct de vedere administrativ-bisericesc și mai ales la ridicarea mai multora dintre ele la rangul de Biserici autocefale.

Astfel, dacă la mijlocul secolului al XIX-lea existau numai 7 Biserici Ortodoxe autocefale, astăzi sunt 14, iar altele au dobândit statutul de Biserici autonome. Un alt factor determinant pentru viața Bisericii Ortodoxe în această perioadă a fost migrația masivă de credin­cioși ortodocși, din motive atât economice cât și politice, în special spre Europa Occidentală și America, sau spre Australia și Noua Zeelandă, adică în afara spațiului canonic tradițional al Bisericilor Ortodoxe. Toate aceste schimbări se reflectă foarte clar în statisticile referitoare la fluctuația numărului de Biserici și credincioși pe parcursul zbuciumatului secol al XX-lea.

În procesul de pregătire a aniversării centenarului Conferinței misionare mondiale din anul 1910 s-au întreprins studii complexe privind situația tuturor comu­nităților religioase din întreaga lume pe parcursul secolului al XX-lea, inclusiv cu privire la evoluția numărului membrilor acestora. Este cunoscut faptul că cifrele privind numărul membrilor unei comunități religioase sunt relative, căci depind de permanentele schimbări legate de natalitate, mortalitate sau chiar de schimbarea identității religioase a unora, dar foarte concludente sunt procentajele privind diferitele comunități religioase raportate unele la altele. Potrivit rezultatelor publicate în anul 2009 de Todd M. Johnson și Kenneth R. Ross („Atlas of Global Christianity 1910-2010”, Edinburgh University Press, 2009), populația totală a globului pământesc era atunci de 6.906.560.000 locuitori. Dintre aceștia, numărul total al creș­tinilor, de toate confesiunile împreună, era de 2.292.454.000, adică 38,2%. Potrivit acelorași statistici, în anul 1910 numărul total al creștinilor era de 612.028.000 persoane, ceea ce constituia 34,8% din populația globului pământesc, care era atunci de 1.759.797.000. Potrivit statisticilor menționate, creștinii din toate confesiunile formau în 1910 și formează și astăzi cea mai mare grupare religioasă din populația terestră, urmați de musulmani, care la nivelul anului 2009 erau în număr de 1.549.444.000, adică 22,4% din totalul populației. Potrivit statisticilor din anul 2009, numărul musulmanilor era la anul 1910 de 220.895.000, ceea ce înseamnă o creștere de 7 ori a numărului acestora pe parcursul secolului al XX-lea. După musulmani urmează în descreștere celelalte familii religioase, la care se adaugă categoria de agnostici, cu un total de 639.852.000, respectiv 9,3% din totalul populației. Categoria de agnostici era înregistrată în anul 1910 cu doar 3.367.000, ceea ce înseamnă o creștere a numărului lor de 190 de ori, creștere care exprimă procesul rapid de secularizare mai ales a lumii occidentale pe parcursul secolului al XX-lea.

Din numărul total de 2.292.454.000 creștini, catolicii reprezintă 50,4%, cu un total de 1.155.627.000 membri. A doua grupare de creștini este reprezentată de protestanții de diferite tradiții, în total 419.316.000, respectiv 18,3% dintre creștini. A treia grupare este aceea a inde­pendenților, în total 369.156.000 de membri, adică 16,1%. Cea de-a patra grupare de creștini din punct de vedere numeric este cea a ortodocșilor, în total 274.447.000, adică 4% din totalul populației globului și 12% din numărului total al creștinilor. Numărul ortodocșilor era în anul 1910 de 124.923.000, atunci reprezentând 20% din numărul total al creștinilor, ceea ce înseamnă o creștere a numărului ortodoc­șilor pe parcursul secolului al XX-lea de aproximativ 2,09 ori. În categoria „ortodocși” sunt in­cluși atât ortodocșii răsăriteni, după unele surse însumând cel puțin 225 de milioane, cât și vechii orientali, în total aproximativ 80 de milioane. Mai precizăm că în categoria independenților intră tot felul de grupări eteroclite, iar în cea a protestanților sunt incluși luteranii, reformații, metodiștii, baptiștii ș.a. Astfel, dacă diferitele grupări de independenți sau de protestanți ar fi luate separat, atunci familia credincioșilor ortodocși răsăriteni ar fi numeric a doua grupare creștină după catolici.

Credincioșii ortodocși sunt membrii celor 14 Biserici Ortodoxe Autocefale, dintre care Biserica Ortodoxă Rusă este numeric cea mai mare, cu un total de aproximativ 150 milioane de credincioși. Biserica Ortodoxă Română urmează (pe locul al doilea) după numărul credincioșilor, cu un total de 16.307.004 membri, potrivit recensământului din anul 2011. După numărul lor de credincioși, celelalte 12 Biserici Ortodoxe Autocefale sunt în ordinea următoare: Biserica Ortodoxă a Greciei (15 milioane), Biserica Ortodoxă Sârbă (11,5 milioane), Biserica Ortodoxă Bulgară (10 milioane), Patriarhia Ecumenică (3,5 milioane), Biserica Ortodoxă Georgiană (3,5 milioane), Patriarhia Antiohiei (2,5 milioane), Patriarhia Alexandriei (1,5 milioane), Biserica Ortodoxă din Polonia (1 milion), Biserica Ortodoxă din Albania (0,8 milioane), Biserica Ciprului (0,7 milioane), Patriarhia Ierusalimului (0,14 milioane) și Biserica Ortodoxă din Cehia și Slovacia (0,07 milioane).

Pe parcursul secolului al XX-lea, Bisericile Ortodoxe s-au răspândit în întreaga lume prin așezarea în diasporă a unui mare număr de credincioși. Astfel, Biserica Ortodoxă este astăzi prezentă pe toate continentele. În afara spațiului canonic ortodox, respectiv în diaspora ortodoxă, mai multe Biserici Ortodoxe autocefale au înființat parohii și mai apoi eparhii. Românii ortodocși din diasporă sunt organizați în parohii încadrate în următoarele eparhii: 1. Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale, care include trei eparhii: a) Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Europei Occidentale; b) Episcopia Ortodoxă Română a Italiei și c) Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei și Portugaliei; 2. Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord, cu două eparhii: a) Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Germaniei, Austriei și Luxemburgului și b) Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord; 3. Mitropolia Ortodoxă Română a celor două Americi, cu două eparhii: a) Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Statelor Unite ale Americii și b) Episcopia Ortodoxă Română a Canadei; 4. Episcopia Ortodoxă Română a Australiei și Noii Zeedande. Toate aceste unități bisericești au luat ființă în a doua jumătate a secolului al XX-lea, majoritatea dintre ele în ultimii 25 de ani.

Pe lângă eparhiile din diasporă trebuie amintite și eparhiile din jurul granițelor României, care păstoresc români ortodocși existenți acolo dintotdeauna și depind direct de Patriarhia Română: 1. Mitropolia Basarabiei, cu patru eparhii: a) Arhiepiscopia Chiși­năului, b) Episcopia de Bălți (fostă a Hotinului), c) Episcopia Basarabiei de Sud (fostă de Cetatea Albă-Ismail) și d) Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor și a toată Transnistria; 2) Episcopia Daciei Felix, cu sediul administrativ în Vârșeț și 3) Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria.

În sfârșit, o ultimă categorie de unități bisericești ortodoxe române de peste hotare sunt Repre­zentanța Patriarhiei Române la Locurile Sfinte (Așeză­mântul Românesc de la Ierusalim; Așeză­mântul Românesc de la Ierihon cu Centrul de Studii și Pelerinaje „Sfântul Cuvios Ioan Iacob”; Așezământul Românesc de la Iordan), Reprezentanța Patriarhiei Române pe lângă instituțiile europene (Bruxelles), reprezentan­țele ortodoxe române de la Sofia (Bulgaria) și Tokyo (Japonia), precum și comunitățile ortodoxe române din Japonia (Osaka), Turcia (Istanbul), Africa de Sud (Johannesburg), Cipru (Nicosia), Siria (Damasc) și altele.

Toate aceste unități bisericești, de la simple parohii și așezăminte monahale până la mitropolii, păstoresc mai multe milioane de credincioși. Majoritatea parohiilor din diasporă își desfășoară activitatea liturgică în spațiul altor comunități creștine, mai ales romano-catolice și protestante, cu care vin inevitabil în contact. Comunitățile ortodoxe din diasporă sunt puse adesea în situația de a coopera pe plan practic cu comunități creștine eterodoxe, inclusiv în relațiile lor cu autoritățile politice din spațiile respective. Astfel, una dintre cele mai mari provocări pentru Biserica Ortodoxă pe parcursul ultimului secol a fost definirea relațiilor sale cu comunitățile creștine eterodoxe, ceea ce a impus angajarea ecumenică ortodoxă pe principii teologice proprii.

Agenda Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Nr. 523-524// în / de

Duminică, 1 ianuarie

În prima zi a noului an, 2017, când Biserica Ortodoxă prăznuiește Tăierea împrejur cea după Trup a Domnului și pe Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârșit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală și a rostit cuvânt de învățătură. Împreună cu Preafericirea Sa au slujit Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul
Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

După Sfânta Liturghie, a asistat la slujba de Te Deum pentru începerea anului nou 2017, săvârșită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a proclamat în mod oficial anul 2017 ca fiind „Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești și Anul
comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor
Ortodoxiei în timpul comunismului” în Patriarhia Română.

 

Joi, 5 ianuarie

A primit la Reședința Patriarhală soborul Catedralei
Patriarhale cu Ajunul Bobotezei.

 

Vineri, 6 ianuarie

În ziua Praznicului Botezului Domnului, Preafericitul ­Părinte Patriarh Daniel a săvârșit slujba Aghesmei celei Mari, în Catedrala Patriarhală, și a rostit cuvânt de învă­țătură. Împreună cu Preafericirea Sa au slujit Preasfințitul Părinte Qais Sadiq, Episcop de Erzurum (Biserica Ortodoxă a Antiohiei), și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

 

Sâmbătă, 7 ianuarie

A participat la Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură în Paraclisul Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul din Reședința Patriarhală.

 

Duminică, 8 ianuarie

A participat la Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură în Paraclisul Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul din Reședința Patriarhală.

 

Marți, 10 ianuarie

A citit și a avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

 

Joi, 12 ianuarie

A citit și a avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului Național Bisericesc.

 

Duminică, 15 ianuarie

A participat la Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură în Paraclisul Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul din Reședința Patriarhală.

A adresat un mesaj de binecuvântare, având titlul ­„Cultura populară a colindelor – tradiție și înnoire”, Adunării Generale a Academiei Române, cu prilejul Zilei Culturii Naționale, ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu.

 

Marți, 17 ianuarie

A citit și a avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

A săvârșit slujba de binecuvântare a noului Magazin de obiecte bisericești al Parohiei „Sfântul Antonie cel Mare” – Curtea Veche, Protopopiatul Sector 3 Capitală, împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, în prezența membrilor Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Cu această ocazie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acordat Ordinul „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul” pentru Clerici preacucernicului preot Gheorghe Zaharia, parohul bisericii.

În cuvântul de învățătură, Preafericirea Sa a vorbit despre Sfântul Cuvios Antonie cel Mare, a cărui pomenire se face în ziua de 17 ianuarie, fiind unul dintre hramurile sfântului locaș.

 

Miercuri, 18 ianuarie

A primit, la Reședința Patriarhală, vizita Excelenței Sale Davor Vidiš, Ambasadorul Republicii Croația la București.

 

Joi, 19 ianuarie

A citit și a avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului Național Bisericesc.

A primit, la Reședința Patriarhală, pe Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal.

A adresat un mesaj de condoleanțe la aflarea trecerii din această viață a actorului Ion Besoiu, figură emblematică a scenei și ecranului, actor cu o impresionantă activitate artistică și, în același timp, un credincios al Bisericii Ortodoxe Române.

 

Duminică, 22 ianuarie

A participat la Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură la Mănăstirea Ţigănești din Arhiepiscopia Bucureștilor.

 

Marți, 24 ianuarie

În ziua împlinirii a 158 de ani de la Unirea Principatelor Ţara Românească și Moldova (24 ianuarie 1859), Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la slujba de Te Deum săvârșită cu această ocazie în Catedrala Patriarhală.

După slujba de Te Deum, Preafericirea Sa a depus o coroană de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza din apropierea Catedralei Patriarhale.

Evenimentele dedicate Unirii de la 1859 au continuat în Palatul Patriarhiei, unde a avut loc sesiunea de comunicări științifice „158 de ani de la Unirea Principatelor Române“, organizată de Patriarhia Română și Academia Română. În cuvântul de deschidere, Patriarhul României a evidențiat că acest eveniment aniversar este un semn de „înaltă recunoștință adus făuritorilor Unirii Principatelor Române la 24 ianuarie 1859”, prezentând pe scurt contextul istoric al Unirii Principatelor Române și rolul Bisericii Ortodoxe Române în realizarea acesteia.

La finalul sesiunii de comunicări științifice, au fost lansate volumul II al lucrării „Monahismul ortodox românesc. Istorie, contribuții și repertorizare”, realizat de Patriarhia Română în colaborare cu Academia Română, și volumul „Slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române-membri ai Academiei Române (1866- 2016)”, apărute la Editura BASILICA a Patriarhiei Române.

În semn de recunoștință pentru efortul depus, membrii ­comisiei de coordonare și coautorii volumului II al lucrării „Monahismul ortodox românesc. Istorie, contribuții și ­repertorizare” au primit din partea Patriarhului României Ordinul „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul” și câte un exemplar din lucrarea la care s-au ostenit.

Miercuri, 25 ianuarie

A primit, la Reședința Patriarhală, în vizită de prezentare pe Excelența Sa Vassilis Papadopoulos,
Ambasadorul Greciei în România.

A prezidat, la Reședința Patriarhală, ședința de lucru a Permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, la care au participat și părinții protopopi și exarhii de zonă din Arhiepiscopia Bucureștilor.

 

Joi, 26 ianuarie

A primit, la Reședința Patriarhală, pe Excelența Sa Pande Lazarevski, Ambasadorul Republicii Macedonia la București, în vizită de rămas-bun la încheierea misiunii diplomatice în România.

 

Vineri, 27 ianuarie

A citit și a avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului Național Bisericesc.

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat „Vrednic ­ostenitor al Domnului și smerit slujitor al aproapelui”, la slujba de Înmormântare a Preacucernicului Preot Ioan Baraț (1960 – 2017), Parohia Izvoarele, Protopopiatul Vălenii de Munte.

 

Sâmbătă, 28 ianuarie

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat: „O stareță luptătoare în vremuri tulburi”, la slujba de Înmormântare a maicii stavrofore Heruvima Tima (1928-2017), fostă stareță a Mănăstirii Ţigănești (1970-2008).

 

Duminică, 29 ianuarie

A participat la Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură în Paraclisul Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul din Reședința Patriarhală.

 

Luni, 30 ianuarie

În ziua pomenirii Sfinților Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură în Paraclisul Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul din Reședința Patriarhală.

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat „Un mare român, iubitor de cultură și neam”, la slujba de Înmormântare a domnului Ion Ungureanu, actor și regizor emerit, fost ministru al culturii și cultelor din Republica Moldova (1990-1994) și deputat în primul parlament (1990-1994).

 

Marți, 31 ianuarie

A citit și a avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureștilor.

 

Joi, 2 februarie

A participat la Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură în Paraclisul Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul din Reședința Patriarhală.

 

Sâmbătă, 4 februarie

A prezidat ședința de lucru a Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștilor, în Sala Sfântului Sinod a Reședinței Patriarhale.

În deschiderea ședinței, Preafericirea Sa a prezentat ­raportul-sinteză privind activitatea Centrului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor în anul 2016, intitulat ­„Cooperare misionară și responsabilitate socială”.

 

Duminică, 5 februarie

A participat la Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură în Paraclisul Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul din Reședința Patriarhală.

 

Marți, 7 februarie

A prezidat ședința anuală de lucru a Consiliului Național Bisericesc, în Sala Sfântului Sinod din Reședința ­Patriarhală.

În raportul sinteză, intitulat „Priorități ale Bisericii: viață spirituală și educație, sănătate și filantropie”, Patriarhul României a prezentat activitatea internă și externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2016, proclamat în Patriarhia Română „Anul omagial al educației religioase a tineretului creștin ortodox și Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești”.

 

Miercuri, 8 februarie

A prezidat ședința anuală de lucru a Adunării Naționale Bisericești, în Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei.

 

Joi, 9 februarie

A participat, în Catedrala Patriarhală, la slujba de ­Te Deum pentru deschiderea lucrărilor Sfântului Sinod.

A prezidat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în Sala Sfântului Sinod din Reședința Patriarhală.

 

Duminică, 12 februarie

A participat la Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură în Paraclisul Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul din Reședința Patriarhală.

 

Luni, 13 februarie

A adresat un mesaj de condoleanțe, intitulat „Un păstor de o înaltă ținută moral – duhovnicească”, la slujba de Înmormântare a părintelui Nicolae Văsii (1956-2017), preot paroh la Parohia Bertea 2, Protopopiatul Vălenii de Munte.

 

Marți, 14 februarie

A citit și a avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureștilor.

 

Joi, 16 februarie

A adresat un mesaj frățesc de felicitare Preafericitului Părinte Ieronim al II-lea, Arhiepiscopul Atenei și al Întregii Elade, cu ocazia celei de a noua aniversări de la întronizarea Preafericirii Sale ca Întâistătător al ­Bisericii Ortodoxe a Greciei.

A citit și a avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului Național Bisericesc.

 

Duminică, 19 februarie

A participat la Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură în Paraclisul Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul din Reședința Patriarhală.

 

Marți, 21 februarie

A citit și a avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului eparhial al ­Arhiepiscopiei Bucureștilor.

 

Miercuri, 22 februarie

A participat la slujba de Înmormântare a doamnei Lidia Stăniloae, săvârșită de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, la Mănăstirea Cernica.

La finalul slujbei, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit cuvântul intitulat „A mărturisit credința prin cultură. Doamna Lidia Stăniloae (1933-2017)”.

 

Joi, 23 februarie

A citit și a avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului Național ­Bisericesc.

 

Vineri, 24 februarie

A primit în audiență, la Reședința Patriarhală, pe domnul Horia-Dumitru Ionescu, fiul doamnei Lidia Stăniloae.

A acordat, la Reședința Patriarhală, Ordinul „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul” domnului regizor ­Marian Ciripan, reprezentantul Companiei de Teatru „Civic Art CvM” – București, ca semn de apreciere pentru activitatea deosebită de promovare a artei, culturii creștine și spiritualității românești, în mod special în anul comemorativ 2016, închinat Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul.

 

Sâmbătă, 25 februarie

A adresat un mesaj de binecuvântare, cu titlul „O casă a cărții și a artelor: Muzeul Brukenthal”, cu prilejul ­marcării a 200 ani de le deschiderea Muzeului Brukenthal din Sibiu.

 

Duminică, 26 februarie

A participat la Sfânta Liturghie și a rostit cuvânt de învățătură în Paraclisul Sfântul Ierarh Grigorie Luminătorul din Reședința Patriarhală.

 

Luni, 27 februarie

În prima zi a Postului Mare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat slujba Canonului cel Mare și a rostit cuvânt de învățătură în Catedrala Patriarhală.

Marți, 28 februarie

A adresat un mesaj frățesc de felicitare Sanctității Sale Bartolomeu, Arhiepiscop al Constantinopolului – Noua Romă, Patriarh Ecumenic, cu ocazia împlinirii vârstei de 77 de ani.

A citit și a avizat rapoartele sectoarelor administrative aprobate de Permanența Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

 

A consemnat:

Protos. Andrei Anghel,

Secretar, Cabinetul Patriarhal