Priorități ale Bisericii: viață spirituală și educație, sănătate și filantropie. Sinteza activităților Bisericii Ortodoxe Române în anul 2016

Nr. 523-524// în / de

Activitatea internă și externă a Bisericii Ortodoxe Române în anul 2016, proclamat în Patriarhia Română drept Anul omagial al educației religioase a tineretului creștin ortodox și Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești, este sintetizată și prezentată din mai multe puncte de vedere: pastoral-liturgic și administrativ, cultural-misionar și social-filantropic.

 

I. ACTIVITATEA PASTORAL-LITURGICĂ ȘI ADMINISTRATIVĂ

Printre evenimentele importante din viața Bisericii Ortodoxe Române în anul 2016, din punct de vedere pastoral-liturgic, evocăm:

– activitățile sacramental-liturgice: 5.416 Sfinte Liturghii oficiate; 1.725 alte Sfinte Taine; 744 hiro­tonii de preoți și diaconi pentru parohii și mănăstiri; 220 sfințiri de biserici noi și 261 resfințiri de biserici restaurate; 3.384 ierurgii și slujiri misionare; 107 sfințiri și inaugurări de așezăminte eclesiale noi și 82 resfințiri de așezăminte eclesiale restaurate sau reparate; 7.053 vizite pastorale în parohii/filii, mănăstiri/schituri, școli teologice, așezăminte sociale și medicale; 467 prezidări de conferințe pre­oțești pastoral-misionare și administrative; 50 prezidări de sinaxe monahale eparhiale și mitropolitane; 412 vizite canonice efectuate de Patriarhul României și de ceilalți membri ai Sfântului Sinod, precum și schimburi de vizite frățești și pelerinaje cu sfinte moaște efectuate de ierarhi în alte eparhii; 541 participări și susți­neri de comunicări la conferințe, simpozioane, seminarii (în țară – 421 și în străinătate – 120); acorda­rea de audiențe zilnic, precum și 1.215 zile activitate de teren desfășurată de episcopii-vicari și arhiereii-vicari;

– coliturghisirea Patriarhului României, în Catedrala Mitropolitană Sfântul Mina din Hera­klion (19 iunie, Duminica Pogorârii Sfântului Duh), cu Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale prezenți în Creta la Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe (16-26 iunie 2016);

– coliturghisirea Patriarhului României, în Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Chania (26 iunie, Duminica Tuturor Sfinților), cu Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe Autocefale prezenți la Sfântul și Marele Sinod din Creta;

– săvârșirea Sfintei Liturghii în limba română la Mănăstirea Gonia din Creta, de către Prea­sfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, înconjurat de preoți și diaconi din delegația Bisericii Ortodoxe Române prezentă la Sfântul și Marele Sinod din Creta, în prezența Patriarhului României și a celorlalți ierarhi ai delegației române. La Sfânta Liturghie au asistat și Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, Preafericitul Părinte Teofil III, Patriarhul Ierusalimului, Preafericitul Părinte Irineu, Patriarhul Serbiei, și membri ai altor delegații (23 iunie);

– săvârșirea primei Sfinte Liturghii la Catedrala Mântuirii Neamului – Catedrala Națională de către Patriarhul României, înconjurat de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române și ai unor Biserici Ortodoxe surori (4 septembrie), cu prilejul Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din toată lumea, care a avut loc la București, în perioada 1-4 septembrie;

– participarea Patriarhului României la manifestările prilejuite de comemorarea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul (1716-2016): săvârșirea Sfintei Liturghii, la Catedrala Patriarhală, cu prilejul sărbătorii Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, împreună cu Preafericitul Părinte Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei și al Întregului Orient, și cu Înaltprea­sfințitul Părinte Ioan, Mitropolit de Rustavi, Georgia (27 septembrie); resfințirea bisericii Mănăstirii Antim din București, sfințirea picturii noi a clopotniței din incinta mănăstirii și binecuvântarea noului muzeu al mănăstirii (26 septembrie); sfințirea bisericii Mănăstirii Antim din Râmnicu-Vâlcea și proclamarea canonizării Sfinților Cuvioși Daniil și Misail de la Mănăstirea Turnu și Meletie și Neofit de la Mănăstirea Stâni­șoara (28 septembrie);

– vizita la Patriarhia Română a unei delegații a Bisericii Ortodoxe a Greciei, care a adus, spre închinare, racla cu părticele din moaștele Sfântului Arhidiacon Ștefan, întâiul Mucenic, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (22-28 octombrie);

– mai multe vizite ale unor ierarhi din alte Biserici Ortodoxe surori în eparhiile Patriarhiei Române;

– ridicarea în rang a Înalt­preasfin­țitului Părinte Arhiepiscop Nicolae, Arhiepiscopul celor două Americi, ca Mitropolit ortodox român al celor două Americi. Ceremonia de ridicare în rang a Înaltpreasfințitului Părinte Nicolae a fost oficiată de Patriarhul României duminică, 30 octombrie, la Catedrala Patriarhală din București, după săvârșirea Sfintei Liturghii;

– alegerea Preasfințitului Părinte Ioan Casian de Vicina, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei celor două Americi, în demnitatea de Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Canadei (28 octombrie 2016);

– trecerea la cele veșnice a Arhiepiscopului Iustinian al Episcopiei Mara­mu­reșului și Sătmarului (30 octombrie);

– alegerea Preasfințitului Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramu­reșului și Sătmarului, în demnitatea de Episcop al Episcopiei Mara­mureșului și Sătmarului (16 decembrie);

– întronizarea Preasfințitului Părinte Iustin ca Episcop al Mara­mureșului și Sătmarului a avut loc în data de 27 decembrie, la Baia Mare, în Catedrala Episcopală;

– declararea de către Sfântul Sinod a anului 2018 drept Anul omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918;

– aprobarea canonizării Cu­vioșilor Daniil și Misail de la Mănăstirea Turnu (zi de pomenire 5 octombrie) și a Cuvioșilor Neofit și Meletie de la Mănăstirea Stănișoara (zi de pomenire 3 noiembrie);

– aprobarea textelor slujbelor și acatistelor Sfinților nemțeni, canonizați de Sfântul Sinod în ședința de lucru din 5-7 martie 2008;

– aprobarea canonizării lui ­Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei (zi de pomenire 15 mai);

– aprobarea canonizării Cuvio­șilor Sila, Paisie și Natan de la Mănăstirea Sihăstria Putnei (zi de pomenire 16 mai);

– aprobarea textelor slujbelor Sfinților Cuvioși Ioan Casian și Gherman din Dobrogea și ale Sfinților Ierarhi Bretanion și Teotim, Episcopii Tomisului;

– inițierea traducerii în limbile engleză, franceză, germană, italiană și spaniolă a slujbelor Sfântului Botez și Sfintei Cununii;

– aprobarea introducerii în cărțile de cult a unor Îndrumări privind înmormântarea pruncilor nebotezați;

– aprobarea privind publicarea Mineiului și Acatistierului Sfinților Români;

– înscrierea în Calendarul bisericesc al Bisericii Ortodoxe Române a Sfintei Mucenițe Agnia (zi de pomenire 21 ianuarie);

– aprobarea textului Acatistului Sfântului Mucenic Iuliu Veteranul (zi de pomenire 27 mai);

– aprobarea textului Acatistului Sfinților Doctori fără de arginți Chir și Ioan (zile de pomenire 31 ianuarie și 28 iunie);

– aprobarea textului Acatistului Sfântului Mucenic Hermes din Bononia (zi de pomenire 31 decembrie);

– aprobarea textului Acatistului Sfântului Apostol Timotei (zi de pomenire 22 ianuarie);

– aprobarea unui model unitar și a unei rânduieli liturgice adecvate momentului solemn pentru depunerea jurământului la finalizarea celor trei niveluri de studii universitare: licență, master și doctorat.

În plan administrativ, precizăm faptul că au fost organizate: 5 ședințe de lucru ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române; 1 ședință solemnă a Sfântului Sinod; 1 ședință de lucru a Consiliului Național Bisericesc; 1 ședință de lucru a Adunării Naționale Bisericești; 41 de ședințe de lucru ale Permanenței Consiliului Național Bisericesc.

De asemenea, în cadrul activității canonice, juridice și disciplinare, precum și al procesului de analizare, elaborare, susținere sau punere în aplicare a unor acte normative care conțin prevederi referitoare la viața și activitatea Bisericii și a cultelor recunoscute, amintim:

– evaluarea de către Sfântul Sinod a inițiativei cetățenești de modificare a art. 48 din Consti­tuția României, în sensul că familia este constituită prin căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie;

– evaluarea importanței deciziei Marii Camere a CEDO în cauza Parohia Greco-Catolică Lupeni și alții împotriva României;

– adoptarea de măsuri privind asociațiile și fundațiile care funcțio­nează cu binecuvântarea (aprobarea scrisă) a Sfântului ­Sinod;

– acordarea binecuvântării Sfântului Sinod pentru înființarea Asociației Juriștilor Ortodocși;

– analiza evoluțiilor recente din România referitoare la receptarea Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe (Creta, 2016).

 

II. ACTIVITATEA CULTURAL- MISIONARĂ

Principalele activități ale Bisericii Ortodoxe Române pe plan extern, raportate prin Sectorul relații bise­ricești și interreligioase, au vizat pe de o parte legăturile sale tradiționale cu Bisericile Ortodoxe surori, iar pe de altă parte, promovarea relațiilor de respect și cooperare intercreștină și interreligioasă, inclusiv prin intermediul comu­nităților ortodoxe române din străinătate, după cum urmează:

– participarea Patriarhului României la Sinaxa Întâistătătorilor și reprezentanților Bisericilor Ortodoxe Autocefale surori (Cham­bésy – Geneva, Elveția, 22-27 ianuarie); participarea delegației Bisericii Ortodoxe Române la lucrările Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe (Academia Ortodoxă din Creta, 16-26 iunie); vizita în România a Preafericitului Părinte Patriarh Ioan al X-lea al Antiohiei și al Întregului Orient și a unei delegații a Patriarhiei Geor­giei (23 septembrie-1 octombrie), cu prilejul manifestărilor religioase și culturale organizate la Patriarhia Română, în cadrul anului 2016 – Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești; vizita unei delegații a Bisericii Ortodoxe din Grecia, condusă de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Gabriel, Mitropolit de Noua Ionie și Filadelfia, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (22-28 octombrie);

– participări ale unor ierarhi și profesori de teologie la evenimente organizate de celelalte Biserici Ortodoxe surori: manifestările dedicate Sfântului Apostol Pavel (Veria, Grecia, 2-4 iunie); participarea la sfințirea noii biserici din Bar, Muntenegru, Biserica Ortodoxă Sârbă (24-25 septembrie); reuniunea anuală a Reprezentanțelor Bisericilor Ortodoxe pe lângă Uniunea Europeană (CROCEU) (Nicosia, Cipru, 8-10 octombrie); participarea unei delegații a Patriarhiei Române la festivitățile prilejuite de sărbătorirea a 70 de ani de viața a Preafericitului Părinte Kiril, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii (Moscova 19-23 noiembrie 2016);

– participări ale unor repre­zentanți ai Patriarhiei Române la: întrunirea plenară a Comisiei Mixte internaționale de Dialog Teologic între Biserica Ortodoxă și Biserica Romano-Catolică (Chieti, Italia, 15-21 septembrie); întrunirea inter­națională „Sete de Pace – Religii și Culturi în dialog”, organizată de Comunitatea Sant’Egidio (Assisi 18-20 septembrie); întrunirea Comitetului executiv al Consiliului Mondial al Bisericilor (Shanghai și Nanjing, China, 17-23 noiembrie).

Diaspora ortodoxă română a continuat să se organizeze și să se dezvolte și în anul 2016, în prezent fiind înregistrate 14 eparhii, cu 1.192 parohii și filii, deservite de 1.025 clerici. De remarcat că, în cadrul acestor parohii și comunități ortodoxe românești, au fost oficiate, în ­cursul anului 2016, aproximativ 22.850 botezuri, aproximativ 3.300 cununii și 291 treceri la Ortodoxie.

Dintre activitățile Bisericii Ortodoxe Române în plan teologic-educațional din anul 2016, menționăm:

– înființarea unui departament pentru relația cu organizațiile neguvernamentale bisericești de tineret, prin care s-a desfășurat Programul național de tabere pentru tineret Tradiție și noutate (iulie-august 2016), în colaborare cu centrele mitropolitane, având beneficiari 170 tineri;

– în perioada 1-4 septembrie 2016, a avut loc, la București, Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din toată lumea, eveniment organizat de către Arhiepiscopia Bucu­reștilor, în colaborare cu Patriarhia Română, la care au participat 2.500 tineri;

– acordarea unui sprijin unităților școlare de către centrele eparhiale din Patriarhia Română, în valoare de 581.394 lei;

– demersuri pentru înființarea unei extensii universitare, la ­Roma, a Facultății de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București, pentru specializarea Teologie Pastorală;

– acordarea unui sprijin financiar din partea Patriarhiei Române, în vederea participării Corului Symbol la Festivalul-Concurs ­Internațional Claudio Monteverdi, de la Veneția (6-12 iulie 2016);

– înființarea bursei de merit Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, care să fie acordată de către fiecare ierarh al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din fonduri personale, în cuantum de 200 de lei/lună, pentru trei elevi și studenți;

– coordonarea Taberei Tradiție și noutate, organizată de Mitropolia Munteniei și Dobrogei, 24-29 iulie 2016, Mănăstirea Înăl­țarea Sfintei Cruci – Caraiman;

– pregătirea și depunerea a trei proiecte educaționale Alege școala!, în vederea obținerii unei finanțări nerambursabile de la Fondul Social European, în Programul Operațional Capital Uman (POCU) – 2014-2020;

– organizarea Concursului Național de Creație Biserica și Școala din sufletul meu (15 decembrie 2015-21 mai 2016), la care au participat 22.085 copii, în trei etape: protopopiat, eparhie și națională;

– organizarea Concursului Național Icoana ortodoxă – lumina credinței, ediția a V-a (în parteneriat cu Sectorul Cultură și patrimoniu religios al Admi­nistrației Patriarhale, 1 februarie-21 mai 2016);

– organizarea și desfășurarea, în colaborare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul din București, a Congresului Internațional de Teologie cu tema: Educația religioasă a tinerilor în contextul secularizării actuale, 3-7 septembrie 2016, Palatul Patriarhiei din București;

– organizarea Congresului Național Hristos împărtășit copiilor, ediția a IX-a (Centrul Național pentru Formare Continuă Dumitru Stăniloae din București, 19-21 septembrie 2016);

– organizarea Festivalului-concurs național de Muzică Bisericească Lăudați pe Domnul!, ediția a IX-a (în parteneriat cu Societatea Română de Radiodifuziune, 1 martie-27 octombrie 2016);

– publicarea suplimentului lunar Lumina Educației al Ziarului Lumina;

– în anul școlar 2016-2017, în Patriarhia Română predau disciplina religie 6.450 profesori, dintre care 4.393 titulari, 117 titulari de altă specialitate, care au în completarea normei ore de religie și 1.940 suplinitori; 1.324 sunt clerici, 5.012 laici cu studii teologice și 114 laici cu alte studii. Pentru dezvoltarea cooperării în vederea susținerii și îmbunătățirii orei de religie, la nivelul întregii țări s-au încheiat 6.123 parteneriate între parohii și școli, în cadrul cărora s-au desfășurat activități școlare și extrașcolare diverse;

– în cadrul Patriarhiei Române funcționează 28 seminarii teologice, cu diferite specializări: Teologie pastorală, Teologie-patrimoniu cultural, Ghid turism religios, Filologie, Științele naturii, Științe sociale; 7 licee teologice ortodoxe; un liceu pedagogic și un liceu tehnologic, având clase de teologie. În anul școlar 2015-2016 au fost școlarizați 5.500 elevi la nivel liceal; dintre cei 1.296 elevi în clasa a XII-a, 1.054 au obținut diplomă de bacala­ureat;

– în cuprinsul Patriarhiei Române funcționează 11 facultăți de teologie (București, Constanța, Târgoviște, Pitești, Iași, Sibiu, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Oradea, Craiova, Arad) și 4 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăți (Galați, Baia Mare, Timișoara și Reșița);

– în anul universitar 2015-2016, au fost școlarizați 4.592 studenți. În anul 2016 au absolvit 1.015 studenți, iar în anul universitar 2016-2017 s-au înscris 1.189. În cadrul specializării Teologie pastorală, au fost școlarizați 3.300 studenți, iar 674 absolvenți au obținut diplomă de licență. În anul universitar 2015-2016, numărul masteranzilor a fost de 1.727, dintre care 696 absolvenți, iar în anul universitar 2016-2017 s-au înscris 1.013. Studiile de doctorat se organizează în opt centre universitare, fiind înscriși în prezent 250 doctoranzi, dintre care 107 în anul universitar 2016-2017. În anul universitar 2015-2016, 52 doctoranzi au obținut titlul de doctor în teologie;

– în anul universitar 2015-2016, au beneficiat de burse de studii în diferite instituții de învățământ din străinătate 37 studenți teologi români. În același timp, au fost înscriși la facultățile de teologie din cadrul Patriarhiei Române 95 cetățeni străini și etnici români, atât la studii universitare, cât și postuniversitare.

În contextul Anului omagial al educației religioase a tineretului creștin ortodox și al Anului comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești, Sectorul Cultură și patrimoniu religios a realizat mai multe emisiuni tematice la Radio TRINITAS și TRINITAS TV, au fost publicate studii și articole, iar activitatea de evidență a patrimoniului bisericesc mobil a continuat. Conform rapoartelor primite de la centrele eparhiale, au fost întocmite peste 91.037 fișe pentru obiectele de patrimoniu. În vederea protejării patrimoniului religios, în mai multe unități bisericești au fost reactualizate inventarele și au fost revizuite și îmbunătățite sistemele de securitate.

În cadrul Sectorului Cultură și patrimoniu religios au fost întocmite fișele de obiect pentru circa 2.500 piese. Din punct de vedere juridic, pentru 53 dintre acestea s-au efectuat demersuri de clasare, constituindu-se astfel Tezaurul Colecției Patriarhiei.

De asemenea, a fost reabilitat și reorganizat Muzeul Mănăstirii Antim, pentru care a fost realizat și Catalogul Colecției Muzeale de la Mănăstirea Antim. În același timp, s-au făcut mai multe demersuri pentru reorganizarea Colecției de artă bisericească a Patriarhiei Române, amenajându-se un nou depozit de conservare în incinta Mănăstirii Antim și a fost realizat muzeul din cadrul Palatului Patriarhiei.

Comisia de Pictură Bisericească s-a întrunit în 8 ședințe de lucru, în care au fost examinate și soluționate 916 dosare, dintre care: 209 devize, 181 adjudecări, 245 cereri de înscriere, autorizare sau promovare, 126 recepții, 92 contracte și 63 dosare cu un conținut divers, care vizează competența Comisiei de Pictură Bisericească.

În anul 2016, Radio ­TRINITAS al Patriarhiei Române a continuat să promoveze, în cadrul emisiunilor, informația culturală, religioasă, dar și din domeniile educațional și social. Au fost promovate acțiuni de voluntariat dedicate copiilor din spitale, cu dizabilități, celor din comunități sărace, dar și oamenilor fără adăpost și familiilor defavorizate. În grila de programe a fost introdusă emisiunea ÎNTREBĂRILE ADOLESCEN­ŢEI, realizată în parteneriat cu Asociația „Părinți pentru Ora de Religie” și Protoieria Sector 3 Capitală.

Pentru promovarea valorilor identitare și tradiționale românești, Radio TRINITAS a primit Diploma Muzeului Satului „Dimitrie Gusti”, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la inaugurarea Muzeului Satului, precum și un Premiu acordat de Muzeul Național Cotroceni în cadrul Galei aniversare „Muzeul Național Cotroceni – 25 de ani de existență în cultura românească”.

Televiziunea TRINITAS a Patriarhiei Române a informat opinia publică despre evenimentele bisericești, lucrarea pastoral-misionară, socială, educațională și culturală a Bisericii, aducând în atenția publicului istoria, cultura și tezaurul de credință și spiritualitate creștină românească în context european. Cea mai importantă realizare din anul 2016 a fost lansarea Jurnalului ­TRINITAS într-un nou format, având o abordare nouă în ceea ce privește structura și conținutul știrilor și o deschidere mai largă asupra subiectelor de actualitate din societate cu impact asupra vieții religioase.

Pentru profesionalismul mediatic, TRINITAS TV a primit Diploma Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” – 80 de ani și Distincția UNESCO.

Activitatea Publicațiilor LUMINA din anul 2016 s-a împlinit prin edițiile tipărite și edițiile on-line pe site-urile www.ziarullumina.ro, www.vestitorulortodoxiei.ro și www.fototecaortodoxiei.ro. A fost consolidată structura orga­nizațională (resurse umane și tehnologie informațională) și s-a intensificat receptivitatea editorială față de teme de actualitate ale vieții bisericești și actualității sociale. Având în vedere preocuparea Bisericii pentru extinderea operei social-filantropice și pentru cultivarea spiritului creștin de milă și solidaritate interumană, într-o societate care devine tot mai individualistă, secularizată și dominată de atitudini și comportamente consumiste, Publicațiile LUMINA au adus în atenția publicului cititor activitățile eparhiilor, parohiilor și mănăstirilor prin care iubirea milostivă este împărtășită prin fapte și gesturi de întrajutorare. Din toamna anului 2016 este publicată sistematic, de două ori pe săptămână (luni și joi), rubrica „Filantropia Bisericii”, în care sunt prezentate instituții și activități caritabile desfășurate de unitățile bisericești din toată țara. Prin edițiile print, cu un tiraj zilnic de aproape 23.000 exemplare și un tiraj difuzat în 2016 de peste 7 milioane exemplare, Ziarul Lumina și Lumina de Duminică se situează pe locul 3 în clasamentul cotidienelor naționale.

Activitatea Agenției de știri Basilica s-a concretizat în numărul mare de știri, interviuri, documentare și fotografii, publicate pe site-ul www.basilica.ro. Au fost postate 6.­000 articole referitoare la viața Bisericii Ortodoxe Române, din care peste 500 articole au fost traduse în limba engleză. S-a remarcat o creștere cu peste 50% a numărului de accesări față de anul 2015, ceea ce denotă un interes sporit față de evenimentele mediatizate pe site-ul Agenției de știri BASILICA.

Răspunzând cerințelor jurnalistice actuale, Agenția de știri BASILICA este prezentă, începând cu luna octombrie 2015, și în rețelele de comunicare socială (social media). Paginile oficiale de Facebook (Agenția de Știri BASILICA; Basilica News Agency), Twitter (@AgentiaBasilica; @BasilicaNews), Instagram (@agentiadestiribasilica) și Google+ (Agenția Basilica) ajută la diseminarea evenimentelor religioase, sociale și culturale, cu precădere în rândul tinerilor, sprijinind astfel misiunea mediatică a Bisericii.

Biroul de presă și relații publice al Patriarhiei Române a redactat peste 70 comunicate de presă și 10 drepturi la replică și precizări, iar membrii Biroului de presă al Patriarhiei Române au participat la peste 100 interviuri, emisiuni și confe­rințe.

Ca rezultat al intensificării cooperării Biroului de presă al Patriarhiei Române cu birourile de presă ale eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române, dar și cu institu­țiile media laice, în anul 2016 s-a constatat o creștere a volumului de informație privind activitatea publică a Bisericii Ortodoxe Române reflectată în mass-media românească și inter­na­țională, fapt care a coincis cu o revenire a încrederii în Biserică la cotele pe care le avea înainte de luna noiembrie 2015, respectiv 71%, conform datelor oferite de sondajul Agenției de Rating Politic dat publicității la începutul lunii octombrie 2016.

Pentru Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (Edituri și Tipografii), din punct de vedere statistic, anul 2016 se prezintă astfel: au fost tipărite 158 titluri carte, dintre care 102 titluri noi (dintre acestea 54 titluri de carte teologică, 42 titluri de carte de cult și 6 titluri de carte patristică) și 13 numere noi din revistele centrale.

În total, Tipografiile Patriarhiei Române au tipărit, împreună, 413.620 exemplare carte (253.630 exemplare carte și 159.990 reviste). De asemenea, au fost executate: 168.610 ex. broșuri, ghiduri și pliante, 334.370 ex. cărți de rugăciuni, acatiste și prohoade, 87.500 ex. pastorale, 5.320 ex. felicitări, 200.863 ex. calendare foi, 253.188 ex. calendare agendă, 59.776 ex. calendare birou, 53.942 ex. calendare de perete cu spiră, 8.557 ex. calendare cu însemnări, 304.553 ex. icoane (de diverse dimensiuni), Biblii (în diferite formate), Ziarul Lumina, Lumina de Duminică, cu suplimentele ­Lumina Pelerinului, Lumina ­Literară și Artistică și Lumina cărților, dar și lucrări primite din exterior.

Între lucrările mai importante de la Atelierele Institutului Biblic, în anul 2016, mențio­năm: realizarea a două racle din argint de dimensiuni mari, pentru: Mănăstirea Antim din București, Mănăstirea Antim din Râmnicu Vâlcea, Biserica Sfântul Spiridon – Nou din București, Mănăstirea Izbuc – Oradea, și a unei racle din argint de dimensiuni medii pentru moaștele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, oferită de Patriarhul României Mănăstirii Sfântul Pavel din Muntele Athos. De asemenea, a fost realizat un chivot din argint de dimensiuni mari, macheta Catedralei Ortodoxe Române din Madrid, pentru Episcopia Ortodoxă Română a Spaniei și Portugaliei, precum și alte obiecte liturgice din argint, din argint filigranat, aurite sau din metal comun, pentru mai multe biserici sau mănăstiri.

Sectorul Pelerinaje a desfășurat în cursul anului 2016 activități misionare de pelerinaje, cu destinații în țară și în afara granițelor țării (Israel, Iordania, Egipt, Turcia, Grecia, Bulgaria, Italia, Polonia, Marea Britanie), prin participarea a peste 32.700 pelerini (476 pelerinaje interne și 268 pelerinaje externe). De asemenea, au fost deschise trei sedii secundare noi: la Craiova, Cluj-Napoca și Iași.

Sectorul Monumente și construc­ții bisericești al Patriarhiei Române a desfășurat în anul 2016 importante lucrări pentru edificarea Catedralei Mântuirii Neamului. Astfel, au fost finalizate, în proporție de 90%, lucrările de montaj aferente platformei metalice de la cota +27,00 metri, lucrările de realizare a suprastructurii catedralei între cotele + 27,00 m ÷ + 36,00 m (între aceste cote nu este realizată zidăria și nici turnarea betonului în peretele de la Altar) și în proporție de 45% pentru cele situate între cotele + 36,00 m ÷ + 45,00 m. Aceste lucrări evaluate în cantități reprezintă: execuție zidărie – 3.146 mc; turnare beton – 7.405 mc; montaj armătură flexibilă – 6.258 tone; montaj armătură rigidă – 1.249 tone; montaj cofraje – 22.968 mp; execuție suduri – peste 20.000 metri liniari.

Totodată, în anul 2016 a fost semnat contractul de proiectare și execuție a celor 6 clopote pentru Catedrala Națională, cu societatea Grassmayer (Austria), în valoare de 550.000 euro. După semnarea contractului s-au demarat lucrările de proiectare pentru clopotul cel mare de 25 de tone, iar în luna noiembrie 2016 acesta a fost turnat. Celelalte clopote vor fi turnate în primul trimestru din anul 2017.

În anul 2016, Palatul Patriarhiei (Centrul de conferințe) a sărbătorit împlinirea a 100 de ani de la inaugurare. În luna decembrie 2015 au fost finalizate lucrările ample de restaurare, consolidare și protecție desfășurate în perioada 2014-2015. În luna ianuarie 2016 a fost efectuată recepția lucrărilor, iar în data de 6 iunie Palatul Patriarhiei a fost sfințit. În noua sa prezentare, Palatul Patriarhiei a găzduit 50 evenimente și a înregistrat, la finalul anului 2016, aproximativ 60.000 de vizitatori din România și străinătate, reflectând interesul real manifestat față de acest obiectiv turistic al Capitalei.

Sectorul Stavropighii patriarhale și centre sociale, prin echipa de întreținere ARCADA, a efectuat lucrări de renovare, reamenajare și dotare tehnică la: Centrul social-cultural „Sfântul Apostol Andrei”, Facultatea de Teologie Justinian Patriarhul din București, „Casa Clerului” din cadrul Centrului cultural-social „Iustin Patriarhul” al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Magazinul de obiecte bisericești „Daruri pentru pelerini” al Arhiepiscopiei Bucureștilor ș.a.

Totodată, au fost continuate lucrările de renovare și modernizare la Centrul cultural misionar „Familia” – Pantelimon. În data de 6 iunie 2016 au fost sfințite Corpul D – „Casa Academica” și Parcul „Concordia”, din incinta Centrului cultural misionar „Familia”. În prezent, continuă lucrările de modernizare a Corpurilor A și B din incinta Centrului cultural misionar „Familia” – Pantelimon.

 

III. ACTIVITATEA SOCIAL-FILANTROPICĂ

În anul 2016, în lucrarea social-filantropică și medicală a Patriarhiei Române la nivelul structurilor eparhiale și a ONG-urilor au fost implicate 12.036 persoane, după cum urmează: 28 consilieri eparhiali, 22 inspectori de specialitate și eparhiali, 539 asistenți sociali, 1.450 personal cu diverse specializări (cadre didactice, cadre medicale, juriști, psihologi, personal administrativ), 9.997 voluntari. Totodată, în anul 2016, atât în București, cât și în diferite localități din cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, au fost desfășurate activități social-filantropice și medicale în 718 instituții și servicii sociale. Având în vedere diversificarea continuă a serviciilor oferite, precum și extinderea și acreditarea centrelor sociale, s-a impus o reorganizare integrată a activităților social-filantropice pe criterii de competență.

Diagrama așezămintelor social-filantropice se prezintă astfel: 159 cantine sociale și brutării, 38 instituții ce oferă servicii medicale și farmacii, 93 centre de zi pentru copii, 12 centre de zi pentru vârstnici, 51 centre rezidențiale vârstnici, 22 birouri de asistență socială și centre comunitare, 36 centre de tip familial, 40 grădinițe sociale și after­-school, 15 locuințe protejate, 65 centre de informare, de consiliere și centre de resurse, o instituție de învățământ pentru adulți, 21 centre de urgență (pentru persoane fără adăpost, pentru victime ale violenței domestice, pentru victime ale traficului de persoane), 14 campusuri de tabără, 47 centre educaționale și alte 104 instituții/servicii cu specific diferit.

În cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române, se află în derulare  617 proiecte și programe sociale, dintre care: 15 cu finanțare externă, 74 cu finanțare publică, 451 finanțate din fonduri proprii și 77 cu finanțare mixtă.

În cadrul așezămintelor sociale ale eparhiilor Patriarhiei Române au primit asistență 80.116 beneficiari, după cum urmează: a) 27.961 copii din așezămintele sociale ale Bisericii Ortodoxe Române, dar mai ales din familii sărace și fără posibilități de întreținere, sau cu părinții aflați la muncă în alte țări; b) 5.359 persoane cu dizabilități, cu deficiențe de vorbire, vedere și auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependențe, persoane infectate cu HIV/SIDA;

c) 22.958 persoane vârstnice din așezămintele de protecție socială bisericești, din centrele sociale de tranzit și adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonați de familie și care prezentau grave probleme de sănătate; d) 17.314 șomeri, adulți în dificultate, victime ale traficului de persoane, victime ale violenței familiale, deținuți eliberați, victime ale calamităților naturale; e) 6.524 alte categorii.

Asistența religioasă în unitățile militare, penitenciare, spitale și așezăminte de ocrotire socială este asigurată de 513 preoți, dintre care: 18 în unități ale Ministerului Afacerilor Interne, 96 în unități militare, 39 în sistemul penitenciar și 360 în spitale, așezăminte de ocrotire ­socială, unități de învățământ ­etc. În toate unitățile menționate ­mai sus, există în prezent 427 biserici și capele sfințite, altele 86 aflându-se în diferite stadii de construcție și amenajare.

În cadrul activității filantropice s-au acordat ajutoare financiare directe în valoare de 11.936.933,93 lei și ajutoare materiale în valoare estimată de 21.628.322,7 lei.

Programul „Masa Bucuriei” se desfășoară la nivel național în parteneriat cu magazinele Selgros Cash&Carry și Carrefour Romania SA și constă în donarea săptămânală de bunuri alimentare și igienico-sanitare pentru centrele sociale. Valoarea bunurilor donate în acest program, în anul 2016, este de 722.853 euro. Totodată, în data de 14 ianuarie 2016, Patriarhia Română a semnat un contract cu Artima (franciză Carrefour), în vederea extinderii acestui program.

Pentru susținerea întregii activități de asistență socială și filantropică și pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2016, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit 95.841.602 lei.

În această sumă nu intră cheltuielile privind o mulți­me de activități caritabile ale parohiilor și mănăstirilor în favoarea bolnavilor, bătrânilor, copiilor și săracilor, care nu au fost cuantificate financiar și, ca atare, nici raportate sistematic centrelor eparhiale.

În ceea ce privește Caravana medicală „Sănătate pentru sate”, în anul 2016, aceasta a realizat 38 deplasări, înregistrând 3.623 beneficiari. În baza datelor culese din teren, medicii și ceilalți voluntari de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului au identificat nevoia unor acțiuni vizând prevenția și educația pentru sănătate. Astfel, a fost dezvoltată această componentă suplimentară a caravanei, voluntarii realizând 8 deplasări în perioada august-decembrie 2016, deplasări în cadrul cărora s-au adresat unui număr de 1.015 copii școlari și preșcolari.

În cadrul Campaniei națio­nale „Donează sânge! Salvează o viață!”, inițiată de Patriarhia Română (în anul 2013), au fost derulate mai multe campanii de donare de sânge. La acestea au participat mii de donatori. În cadrul campaniilor de donare, în care au fost implicați voluntari de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, au participat 8.850 donatori.

Menționăm și faptul că, începând cu luna septembrie 2016, a fost distribuit, în Mitropolia Munteniei și Dobrogei, tratament pentru hepatita C, bolnavilor din rândul clerului și monahilor și rudelor acestora de gradul I. Tratamentul (Ledifos/Hepcinat LP) a fost pus la dispo­ziție ca donație prin bunăvoința domnului
George Becali.

*

În concluzie, putem afirma că prioritățile Bisericii Ortodoxe Române în anul 2016 au fost viața spirituală și educația religioasă a tinerilor, ajutorarea oamenilor cu probleme de sănătate, dar și sprijinirea persoanelor sărace. Prin toate acțiunile social-filantropice întreprinse în anul 2016, Biserica Ortodoxă Română continuă tradiția sa multiseculară de a fi sprijin și încurajare pentru cei aflați în nevoi.

Exprimăm recunoștință și prețuire tuturor celor care au ajutat Biserica, prin rugăciune sfântă, dărnicie și cooperare practică, spre a mărturisi împreună, cler și mireni, iubirea milostivă a lui Hristos pentru oameni și bucuria comuniunii în dreapta credință, unită cu fapta bună.

Ne rugăm Preasfintei Treimi să binecuvânteze pe toți cei care lucrează pentru binele Bisericii și al poporului român, cu sănătate și mântuire, pace și mult ajutor!

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Proclamarea solemnă a noului an omagial și comemorativ în Patriarhia Română

Nr. 523-524// în / de

În prima zi din 2017, în loca­șu­rile de rugăciune din Biserica Ortodoxă Română s-au făcut slujbe de mulțumire și rugăciuni de bine­cuvântare a noului an civil calendaristic. La Catedrala Patriarhală din București, la 1 ianuarie, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârșit de dimineață Sfânta Liturghie împreună cu PS Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, și PS Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureș­tilor. La finalul slujbei a fost săvârșit Te Deum-ul la Anul Nou și s-a proclamat în mod solemn Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești și Anul comemo­ra­tiv Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, în Patriarhia Română.

2017 – Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești și Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului

Nr. 523-524// în / de

În ședințele sale de lucru din 28-29 octombrie 2015, 25 februarie 2016 și 16 decembrie 2016, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât:

1. Declară anul 2017 „Anul o­magial al sfintelor icoane, al ico­narilor și al pictorilor bise­ri­cești” și „Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” în Patriarhia Română;

2. Aprobă programul-cadru național bisericesc, care va fi adus la cunoștința eparhiilor, în vederea realizării proiectului liturgic, cultural și mediatic intitulat „2017: Anul omagial al iconarilor și al pictorilor bisericești și Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” în Patriarhia Română;

3. Aprobă ca figuri emblematice ale Anului omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești pe Sfântul Apostol și Evanghelist Luca, Sfântul Ioan Damaschin și Sfântul Teodor Studitul;

4. Aprobă ca, în toate institu­țiile bisericești centrale și eparhiale, precum și în seminariile teologice și facultățile de teologie ortodoxă, să se ia măsurile necesare pentru a ilustra pro­gra­mul-cadru național bisericesc intitulat „2017: Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești și Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului”, prin acțiuni și manifestări locale (media, publicistice, con­ferințe, întruniri, simpozioane și seminarii pastorale, teologice, catehetice, duhovnicești), prin contribuția ierarhilor, a profesorilor de teologie, a preoților, monahilor și monahiilor, precum și a altor specialiști;

5. Aprobă ca, la Conferința pastoral-misionară semestrială din primăvara anului 2017, să se tra­teze tema „Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești”, iar la Con­ferința pastoral-misionară semestrială din toamna anului 2017 să se trateze tema „Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului”, cu posibilitatea aprofundării acestora și la conferințele preoțești admi­nis­trative lunare pe care le va sta­bili fiecare eparhie, precum și în cadrul cercurilor pastorale;

6. Aprobă Diploma anului omagial 2017, care să fie oferită celor merituoși în realizarea, apărarea și promovarea sfintelor icoane;

7. Aprobă imprimarea Medaliei comemorative „Justinian Patriarhul” și a Diplomei „Justinian Patriarhul”, care să fie oferite celor care au contribuit la organizarea și promovarea anului 2017 în Patriarhia Română ca an comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului;

8. Centrul de Presă BASILICA al Patriarhiei Române va prezenta evenimentele referitoare la Anul omagial și comemorativ 2017 în Patriarhia Română.

Președintele Sfântului Sinod

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Întrunirea Adunării Naționale Bisericești

Nr. 523-524// în / de

La Palatul Patriarhiei din București a avut loc miercuri, 8 februarie, Ședința anuală de lucru a ANB. În cadrul ședinței prezidate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, au fost prezentate referatele comisiilor permanente ale ANB asupra Raportului general (sinteză) anual al CNB pe anul 2016, privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română.

Înainte de Ședința anulă de lucru a ANB, mem­bri clerici și mireni ai acestui organism al Bisericii Orto­doxe Române au participat, în Catedrala Patriarhală din București, la Sfânta Liturghie săvârșită de Preasfin­țitul Părinte Varlaam Ploieștea­nul, Episcop-vicar patriarhal. După slujbă, Preasfinția Sa a săvârșit la Catedrala Patriarhală slujba Te Deum-ului, cu ocazia deschiderii lucrărilor ANB, în prezen­ța ierarhilor Sfântului Sinod.

Ședința de lucru a ANB avut loc în Aula „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei.

În deschiderea ședinței, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat faptul că membrii ANB s-au reunit din nou în Palatul Patriarhiei, edificiu istoric important din Capitală, care a trecut în ultimii ani printr-un amplu proces de consolidare, restaurare și renovare.

„După consolidare, putem spune că Palatul Patriarhiei este mai puternic decât în 1906 când a fost ridicat, deoarece atunci nu se foloseau la construcție materiale foarte rezistente. Este important să se știe că pe acest loc, în vechime, a fost o clădire a Mitropoliei Ungrovlahiei, în care se ținea Adunarea Depu­taților Ţării Românești. În vechea clădire a fost în unanimitate votat ca domnitor al Ţării Românești Alexandru Ioan Cuza, la 24 ianuarie 1859. Șe­dința aceea a fost prezidată de Mitropolitul Nifon al Ţării Ro­mâ­nești”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

În continuare, Patriarhul României a prezentat Raportul general anual (sinteză) al CNB pe anul 2016, privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română, pe care membrii ANB l-au putut citi în paginile `Ziarului Lumina”, unde a fost publicat în întregime.

De asemenea, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat eforturile pe care Biserica Ortodoxă Română le face pentru a susține și a intensifica de la an la an activitatea sa social-filantropică.

„Pentru susținerea întregii activități de asistență socială și filantropică și pentru sprijinirea sinistraților, în anul 2016, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit 95.841.602 lei. Această sumă înseamnă un progres față de anul 2015, care însă s-a realizat cu un efort și mai susținut, mai ales că în 2016 contribuția statului pentru ajutorarea Bisericii a fost limitată. În domeniul filantropiei, al operei de caritate a Bisericii, eforturile au sporit și trebuie să remarcăm că e nevoie de ajutorare frățească, cooperare și solidaritate”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

În continuare, în săli diferite din Palatul Patriarhiei, au avut loc lucrările comisiilor permanente ale Adunării Naționale Bisericești, după cum urmează: Comisia administrativ-juridică și de validare; Comisia socială și pentru comunicații media; Comisia culturală și educațională; Comisia economică, bugetară și de patrimoniu imobiliar (bunuri bisericești); Comisia pentru românii ortodocși de peste hotare și pentru relații externe biser­i­cești. Apoi, în cadrul lucrărilor în plen, raportorii au prezentat referatele comisiilor permanente asupra Raportului general anual (sinteză) al CNB pe anul 2016, privind activitatea din Biserica Ortodoxă Română.

De asemenea, membri ai ANB au luat cuvântul în plen și și-au exprimat păreri pe diferite teme, cum ar fi promovarea prin studii și cărți a unității de neam și de credință în contextul sărbătoririi în 2018 a Centenarului Marii Uniri, evi­dențierea lucrării social-filantropice a Bisericii în societate și întărirea conștiinței ecleziale a clerului și credin­cioșilor.

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre necesitatea continuării sprijinirii educației religioase a tinerilor și copiilor, precum și despre sprijinirea familiei creștine.

„Responsabilitatea Bisericii pentru diaspora românească se menține și se intensifică. Avem o preocupare nu numai pentru românii din țară, dar și pentru cei care, din diferite motive, au plecat în afara țării. Sperăm ca mulți dintre ei să se întoarcă atunci când se va ameliora situa­ția economică din România. Mul­țumim membrilor clerici și mireni din Consiliul Național Bisericesc și Adunării Naționale Bisericești; în mod deosebit ne gândim la mulțimea clericilor din parohii, din mănăstiri, care au o conștiință misionară și o convingere și jertfelnicie deosebite pentru a completa predica din biserică și a o intensifica prin fapte bune, prin mulțimea programelor și proiectelor social-filantropice și misionar-culturale. O deosebită implicare, poate fără precedent până acum, a fost în educația religioasă a tinerilor. Anul 2016, în toate eparhiile, a fost un an de mare intensitate a pastorației tinerilor și copiilor. Aceste activități trebuie continuate, chiar dacă s-a schimbat tematica anului”, a spus Prea­fericirea Sa.

Sfântul Sinod întrunit în ședință de lucru

Nr. 523-524// în / de

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-a reunit joi, 9 februarie 2017, în ședință de lucru în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, conform comunicatului Biroului de presă al Patriarhiei Române. Ierarhii au participat, înainte de deschiderea lucrărilor, la Sfânta Liturghie săvârșită în Catedrala Patriarhală de Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, urmată de slujba de Te Deum.

 

După citirea apelului nominal, Prea­sfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, a rostit medi­tația duhovnicească intitulată „Hermeneutica paternității duhovnicești a ierarhului și receptarea ei în contextul crizei spirituale contemporane”. Preasfinția Sa a vorbit despre paternitatea duhovnicească a episcopului drept centru al unității Bisericii sobornicești și despre modalitatea de receptare a noțiunii de episcop în societatea contemporană secularizată. În continuare, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a vorbit despre actualitatea mesajului Părin­ților Apostolici pentru zilele noastre, într-un context al globalizării și al secularizării.

Lucrările Sfântului Sinod s-au desfă­șurat în cadrul comisiilor sinodale (Comisia pastorală, monahală și socială; Comisia teologică, liturgică și didactică; Comisia canonică, juridică și pentru disciplină; Comisia pentru co­munități externe, relații inter­ortodoxe, intercreș­tine și interreligioase), după care au fost reluate în plenul reunit în Sala Sinodală din Reședința Patri­arhală.

Noi hotărâri ale Sfântului Sinod privind viața Bisericii și a societății

În această ședință de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române au fost luate următoarele hotărâri:

– Binecuvântarea și sprijinirea organizării la nivel național a Marșului pentru viață 2017 – „Ajută mama și copilul. Ei depind de tine”. Acest eveniment se va desfășura în după-amiaza zilei de sâmbătă, 25 martie 2017 (sărbătoarea Bunei Vestiri). Prin acest eveniment se mărturisesc, la nivelul tuturor eparhiilor Patriarhiei Române, valorile familiei creștine tradiționale.

– Aprobarea unor măsuri sporite pentru asigurarea desfășurării în liniște a slujbelor religioase, protejată de dispo­zi­țiile art. 381 din Codul penal, care sancționează cu închisoare sau amendă „îm­piedicarea sau tulburarea liberei exer­citări a ritualului unui cult religios care este organizat și funcțio­nează potrivit legii”, precum și de dispozițiile legale care sancțio­nează tulburarea liniștii publice.

– Punerea în aplicare cu strictețe de către unitățile de cult a normelor legale privind protecția și prevenirea incendiilor în locașurile de cult, precum și protejarea monumentelor istorice.

– În contextul fenomenului emi­gra­ției actuale, Sfântul Sinodal Bisericii
Ortodoxe Române îi îndeamnă pe toți părinții care lucrează în străinătate fie să ia copiii cu ei, fie să se întoarcă acasă la copii, întrucât aceștia suferă în mod deosebit din cauza lipsei prezenței fizice și afective a părinților.

– Sfântul Sinod îndeamnă la rugăciune, dialog și coresponsabilitate socială pentru a fi depășite stările conflictuale din societatea de azi. 

Noul șef de protocol al Administrației Patriarhale

Nr. 523-524// în / de

În ședința de joi, 19 ianuarie 2017, Permanența Consiliului Național Bisericesc a aprobat ca, în vederea unei mai bune organizări a Sectorului relații bisericești, interreligioase și comunități bisericești externe, pr. dr. Michael Tița, consilier patriarhal, să preia, de la pr. Costin Spiridon, respon­sabilită­țile de șef de protocol al Ad­mi­nis­trației Patriarhale, pentru re­lațiile interortodoxe, intercreștine și interreligioase, precum și pentru relațiile Patriarhiei Române cu instituțiile de stat (Pre­ședinție, Parlament, Guvern și altele) și cu ambasadele străine acreditate la București.

Pentru exercitarea noii funcții, s-a ținut cont de faptul că părintele consilier patriarhal Michael Tița are o temeinică pregătire teologică academică (doctorat la Universitatea din Durham, Marea Britanie) și o bogată experiență în cadrul dialogurilor interconfesionale, la nivel național și internațional, fiind în același timp un bun cunoscător al limbilor engleză și franceză.

Noul șef de protocol al Admi­nistrației Patriarhale, pr. Michael Tița, poate fi contactat la tel.: 021.406.71.71, fax: 021.406.71.72 și e-mail: externe@patriarhia.ro. 

Mihai Eminescu, omagiat la Academia Română

Nr. 523-524// în / de

În Aula Mare a Academiei Române a avut loc duminică, 15 ianuarie 2017, Adunarea generală a înaltului for de cultură român, cu prilejul Zilei Culturii Naționale – ziua poetului Mihai Eminescu. În cadrul evenimentului, părintele Florin Șerbănescu, consilier patriarhal, a transmis mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, intitulat „Cultura populară a colindelor – tradiție și înnoire”.

 

Sesiunea festivă a Academiei Române dedicată Zilei Culturii Naționale a purtat titlul „În jurul iden­tității naționale”. În deschidere, acad. Ionel-Valentin Vlad, pre­ședintele Academiei Române, a arătat că printre primii făuritori ai limbii și culturii române moderne este și Mihai Eminescu.

În continuare, mesajul președintelui României, Klaus Werner Iohannis, a fost citit de consilierul prezidențial Sergiu Nistor. În cadrul sesiunii festive au mai transmis mesaje: IPS Monsenior Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit romano-catolic de Bucu­rești; Ioan Vulpescu, ministrul culturii și identității naționale; Pavel Năstase, ministrul educației naționale; acad. Eugen Simion, preșe­dintele Secției de filologie și literatură a Academiei Române.

Sesiunea festivă dedicată Zilei Culturii Naționale a fost organizată de Academia Română și de Fundația Națională pentru Știință și Artă.

Cultura populară a colindelor – tradiție și înnoire

Nr. 523-524// în / de

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, adresat Adunării Generale a Academiei Române, cu prilejul Zilei Culturii Naționale, ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu, duminică, 15 ianuarie 2017

 

„Azi cu strămoșii cânt în cor
Colindul sfânt și bun,
Tot moș era și-n vremea lor
Bătrânul Moș Crăciun”

1. Colindele – cultură populară de inspirație religioasă: credință profundă exprimată în cuvinte simple.

Sărbătoarea Zilei Culturii Naționale, organizată și anul acesta cu solemnitate de Academia Română, ne propune să medităm asupra identității românești.

Noi vom prezenta doar câteva note și elemente specifice ale unui valoros patrimoniu al identității românești, și anume: colindele românești, care se disting prin mulțimea, diversitatea și spiritualitatea lor! Ritualul colindatului la români a fost de-a lungul timpului subiect al diferitelor cercetări și studii, mai mult sau mai puțin științifice. În acord cu cercetările recente ale unor etnologi români, care argumentează că ritualul colindatului la români „nu este o practică arhaică, păgână, peste care s-au suprapus, ulterior, elemente creștine”1, dorim să evidențiem prezența intensă a spiritualității creștin-ortodoxe în creația populară a colindelor românești.

Demersul nostru se înscrie în preocuparea firească și tot mai necesară a recuperării dimensiunii creștine a creației populare românești privind Nașterea Domnului Iisus Hristos în Betleem.

În colinde se regăsesc unele dintre dovezile cele mai vii ale culturii noastre populare, prin care s-a exprimat poetic taina iubirii smerite a Fiului veșnic al lui Dumnezeu pentru oameni, Cel ce S-a făcut Om muritor pentru a dărui oamenilor viață veșnică.

La români, colindele se remarcă prin profunzimea teologică și simplitatea artistică a formei, ca manifestare vie a culturii teologice și duhovnicești populare.

Bogăția teologică și spirituală a colindelor de Crăciun derivă din învățătura Bisericii Ortodoxe, inspirată de textul Evangheliei și de scrierile Sfinților Părinți, care au meditat profund la taina iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, arătată nouă prin Întruparea și Nașterea Fiului Său, Cel ce S-a făcut Om din iubire față de oameni (cf. Ioan 3, 16).

Influența învățăturii Bisericii Or­todoxe în cultura religioasă ­populară a românilor se poate obser­va mai ales în modul cum colindele românești afirmă în același timp dumnezeirea Fiului lui Dumnezeu și omenitatea Lui smerită: „Astăzi S-a născut Cel făr’de-nceput, cum au spus prorocii”; „Mititel și-nfășățel, în scutec de bumbăcel/ Neaua ninge, nu-L atinge, vântul bate, nu-L răzbate”. Aceeași abordare se vede în modul cum sunt descrise evenimentele legate de Taina Nașterii Domnului: călătoria Fecioarei Maria și a Dreptului Iosif la Betleem, cântarea îngerilor, închinarea păstorilor, arătarea stelei și venirea magilor de la Răsărit care aduc daruri Pruncului Iisus, furia lui Irod și salvarea Pruncului Iisus prin fuga (exilul) în Egipt, toate transpuse, cu evlavie și emoție, în creațiile poetice ale colindelor.

În acest sens, un colind străvechi ne spune: „Peștera-ntunecoasă/a fost a Domnului casă“. Adică, Fiul veșnic al lui Dumnezeu Se întrupează ca om de la Duhul Sfânt și din Fecioara Maria, pentru a sfinți umanitatea din interiorul ei. El Se naște în peșteră, în interiorul pământului, ca să sfințească și pământul sau întreg universul material.

Pruncul Iisus, Cel născut în peșteră, este așezat apoi în iesle, sfințind astfel regnul vegetal împreună cu regnul animal. „Pat moale, pe fân uscat/ numai vitele i-au dat”, continuă versurile colindului. Dar ieslea are aici și un înțeles duhovnicesc. Prorocul Isaia zice: „Boul și asinul își cunosc stăpânul lor, dar Israel nu cunoaște pe Domnul său” (Isaia 1, 3). Pornind de la această constatare a prorocului Isaia, foarte adesea în iconografia creștină, lângă ieslea unde a fost așezat Pruncul Iisus, apar boul și asinul, care, deși sunt animale necuvântătoare, sunt mai ascultători față de stăpânul lor decât mulți oameni care uită adesea de Dumnezeu Creatorul lor și nu mai simt prezența Lui în lume.

Însă așezarea lui Iisus Hristos în iesle, după nașterea Sa ca Prunc în peștera din Betleem, mai are și un alt înțeles duhovnicesc: orașul Betleem înseamnă „Casa pâinii”, iar ieslea este locul unde animalele primesc hrana. Deci Pruncul Iisus este Pâinea Care Se coboră din cer (…), din Care, dacă va mânca cineva, nu moare (…), ci va fi viu în veci (cf. Ioan 6, 50-51). În Sinaxarul sărbătorii Nașterii Domnului se spune că Domnul Iisus Hristos S-a născut „în ieslea dobitoacelor ca pe noi oamenii de dobitocie să ne izbăvească”. Cu alte cuvinte, Iisus vine în lume să ne învețe să nu trăim numai trupește, hrănindu-ne doar cu hrană materială din lumea pământească trecătoare, ci să ne hrănim și spiritual cu Dumnezeu-Cuvântul, Care S-a făcut Om și Se oferă oamenilor în Sfânta Euharistie spre viață veșnică. Deci sfințirea omului prin hrănirea lui cu iubirea eternă a lui Dumnezeu-Omul, cu Trupul și Sângele lui Hristos din Sfânta Euharistie este înțelesul adânc al tainei așezării Pruncului Iisus în iesle. De aceea, icoana ortodoxă a Nașterii lui Hristos în peșteră este pictată în Sfântul Altar la Proscomidiar, acolo unde se pregătesc, în rugăciune tainică, darurile pentru Sfânta Euharistie, înainte de începerea Sfintei Liturghii.

Un alt colind spune: „Din răsărit vin magi cu bucurie, cu dar de smirnă, aur și tămâie!”

Colindele reamintesc adevărul că Mântuitorul Iisus Hristos este cinstit de cei trei magi sau crai de la Răsărit, de oameni înțelepți de alt neam decât poporul evreu, veniți de la mari depărtări, pentru că Dumnezeu voia să dea o lecție lui Irod, regele Iudeii, al patriei în care S-a născut Pruncul Iisus. Regele Irod căuta să-L omoare pe Pruncul Iisus, însă alți regi, de neam străin, I-au adus daruri Pruncului Iisus. Prin această lucrare tainică, neașteptată, Sfânta Evanghelie a Nașterii Domnului ne arată că Dumnezeu dorește să facă din oameni îndepărtați oameni apropiați, să cheme și alte popoare la mântuire, alături de poporul ales. Din străini Dumnezeu face prieteni și închinători ai lui Iisus, din pelerini veniți de departe Dumnezeu face mărturisitori apropiați ai dumnezeirii Pruncului Iisus și ai îm­părăției Sale veșnice.

Darurile aduse de magi au și ele înțelesuri profunde. Aurul este simbol al demnității împărătești a Pruncului Iisus. Tămâia arată că Pruncul Iisus va fi Mare Preot Care aduce jertfă lui Dumnezeu, fiind El Însuși jertfă și jertfitor, iar smirna arată că, mai târziu, Iisus va trece prin moarte, pentru a dărui oamenilor muritori învierea și viața veșnică.

Putem spune, așadar, că textele colindelor românești ne surprind atât prin bogăția sem­nificațiilor teologice și spirituale pe care le conțin, cât și prin simplitatea formei artistice de exprimare a iubirii smerite și a sfințeniei Pruncului Iisus, Dumnezeu-Copilul, „Cel ce din pântecele Maicii Sale conduce întreg universul”, cum spunea Fericitul Augustin.

2. Colindele creează comuniune sincronică (între contemporani) și diacronică (între generații).

Fiind cultură creștină decantată prin cântare repetată și îmbogățită din generație în generație, colindele românești transmit, în cuvinte simple, adevăruri și învățături esențiale pentru credința și viața noastră.

Aceste adevăruri esențiale sunt pietre de temelie pe care putem cultiva cu bucurie, prin credință și cântare comună, comuniunea noastră de iubire cu Dumnezeu și cu semenii noștri.

În acest sens, credința în Dumnezeu, iubirea milostivă, bunătatea inimii, prietenia sinceră, precum și toate valorile spirituale pe care le promovează colindele de Crăciun, ne cheamă la comuniune și bucurie, la creștere și îmbogățire spirituală, la păstrarea tradiției strămoșești, dar și la promovarea ei. Colindele promovează, așadar, prin mesajul lor, comuniunea inimilor și unitatea națională sincronică, între contemporani, dar și diacronică, peste timp, între generațiile trecute și cele viitoare.

Creștinii ortodocși români au conștiința vie că în fiecare an colindele pe care le cântă ei nu le cântă împreună numai cu contemporanii lor, ci într-o neîntreruptă legătură spirituală cu generațiile trecute, cu strămoșii care au devenit creștini începând cu predica Sfântului Apostol Andrei în Dobrogea. „Azi cu strămoșii cânt în cor colindul sfânt și bun/ Tot Moș era și-n vremea lor bătrânul Moș Crăciun”. Acest cor tainic care leagă generațiile între ele de-a lungul veacurilor întru mărturisirea iubirii milostive și smerite a lui Hristos pentru oameni nu este un simplu cor muzical artistic, ci este mai întâi de toate comuniunea de iubire sfântă a credinței în Dumnezeu – Izvorul vieții veșnice, iubire mai tare decât moartea, care s-a arătat în Hristos Cel răstignit și înviat, smerit și preaslăvit, Creatorul universului și Mântuitorul lumii.

În acest sens, colindele românești au ca bază de pornire viața liturgică a Bisericii. Ele sunt ecoul popular al ascultării Evangheliei și al cântărilor liturgice din locașul de cult, precum și al binevestirii și binecuvântării preotului care poartă icoana Nașterii Domnului Iisus Hristos pe la casele oamenilor, împreună cu dascălul sau cântărețul de la strană. Astfel, Biserica a cultivat, prin cult și colinde, deodată cu unitatea de credință și unitatea limbii române, precum și conștiința unității și identității noastre naționale românești.

Din acest motiv, Poetul nostru național Mihai Eminescu, pe care-l sărbătorim astăzi în mod solemn, numea Biserica Ortodoxă Română: „Maica spirituală a poporului român”.

3. Colindele au aprofundat și au transmis o cultură a bucuriei și a dărniciei.

O altă componentă majoră a colindelor este cultivarea bucuriei și a dărniciei. Sărbătoarea Nașterii Domnului este celebrată prin slujbe speciale de rugăciuni și cântări, dar și prin fapte de milostenie și daruri oferite cu bucurie atât celor dragi și apropiaților, cât și celor pe care nu-i mai iubește nimeni, celor săraci, bolnavi și singuri. Prin colinde suntem chemați să arătăm iubire și dărnicie sau generozitate în jurul nostru: „Acum te las, fii sănătos/ Și vesel de Crăciun/ Dar nu uita, când ești voios,/ române, să fii bun!”

Atunci când oferim cu bucurie altora o parte din bunurile noastre materiale ne îmbogățim sufletul cu iubire și har de la Dumnezeu Cel milostiv (cf. Luca 6, 36). De aceea, înțelepciunea populară românească a formulat foarte plastic acest adevăr, spunând: „dar din dar se face rai”, adică dărnicia creează bucurie și fericire celor ce primesc darul, dar și celor care-l oferă cu suflet bun.

Sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos ne arată că toate cele făcute de Dumnezeu, toate făpturile văzute și nevăzute, toate binefacerile văzute și nevăzute sunt daruri ale lui Dumnezeu oferite oamenilor în lumea aceasta pământească, însă Viața veșnică este darul cel mai mare pe care Dumnezeu îl oferă oamenilor prin Persoana și lucrarea mântuitoare a Fiului Său, Iisus Hristos, Care S-a făcut Om din iubire smerită și milostivă pentru oameni. De aceea, de Crăciun, se răspunde la darul lui Dumnezeu pentru oameni cu daruri făcute de oameni pentru Dumnezeu: credință dreaptă și rugăciune smerită, iar pentru semeni: gânduri frumoase, cuvinte calde și fapte bune.

4. Colindele sunt lucrare misionară comună a clerului și mirenilor pentru păstrarea și promovarea culturii românești.

Obiceiul de a colinda, de a merge pe la casele oamenilor pentru a vesti prin cântare Nașterea Pruncului Iisus în peștera din Betleem se păstrează și astăzi în viața românilor, atât în țară, cât și în diaspora română, prin comunitățile bisericești din ea. Deși în mediul urban unele vechi datini și tradiții au dispărut, totuși obiceiul de a colinda a rămas o componentă a sărbătorii, o bucurie mare a copiilor, tinerilor și adulților care colindă, dar și a celor care primesc cu bucurie pe colindători și răsplătesc cu daruri osteneala lor.

Această tradiție frumoasă este, de fapt, o reînnoire a chemării fiecărui creștin de a fi asemenea îngerilor și păstorilor de la Betleem, adică vestitor sau apostol al iubirii milostive a lui Hristos în lume. De aceea, Biserica ne îndeamnă pe toți să devenim colindători, martori și vestitori ai venirii lui Hristos – Mesia în lume, pentru a dărui lumii pace și bucurie, mântuire și viață eternă! Astfel, vom contribui cu bucurie și bunătate sufletească la păstrarea și promovarea culturii noastre națio­nale de expresie populară.

Astăzi, poporul român are avantajul de a deține încă valori patrimoniale vii, un patrimoniu imaterial bogat. Însă rămâne în responsabilitatea noastră, a tuturor celor care trăim și simțim românește, grija de a păstra, a promova și a evidenția așa cum se cuvine și acest patrimoniu identitar – colindele neamului românesc -, el fiind un valoros tezaur spiritual național.

Adresăm mulțumiri domnului Ionel-Valentin Vlad, președintele Academiei Române, pentru invitația de a participa la această sesiune științifică dedicată Zilei Culturii Naționale, felicităm și binecuvântăm pe toți cei care contribuie prin multiplele lor eforturi ca această Zi a Culturii Naționale să devină o sărbătoare a afirmării tuturor valorilor spirituale autentice, a identității și demnității poporului român în context național și universal.

† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Notă:

1 Unele dintre cele mai recente și complete studii pe această temă sunt cercetările dnei acad. Sabina Ispas, directorul Institutului de Etnografie și Folclor al Academiei Române, dintre care amintim: „Colindatul tradițional românesc. Sens și simbol” și „O taină încifrată într-un text de colind sau o reconsiderare pe temeiuri autentice a viziunii etnologice asupra colindei românești”.

Constituirea Comisiei de Pictură Bisericească

Nr. 523-524// în / de

La Palatul Patriarhiei, în Sala „Consilium”, s-a desfășurat marți, 31 ianuarie, ședința de constituire a Comisiei de Pictură Bisericească. Această şedinţă a fost prezidată de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, delegatul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

 

Comisia de Pictură Bisericească își desfășoară activitatea la Patriarhia Română, iar președintele acesteia este Patriarhul României. În noua sa formulă, Comisia de Pictură Bisericească este compusă din șapte membri, cu atribuții specifice, numiți prin Decizie Patriarhală, pe o perioadă de patru ani. Noii membri ai comisiei sunt: pr. conf. dr. Gheorghe Holbea, pentru probleme de teologie dogmatică; ­Ștefan Cătălin Ionescu-Berechet, istoria artei; Dan Mihai Ivanovici, pictor bisericesc, categoria I, restaurator; Daniel Codrescu, pictor bisericesc frescă și mozaic, categoria a II-a, restaurator; pr. Petre Brașoveanu, pictor bisericesc; Alexandru Nicolau, pictor bisericesc, categoria a II-a, și Cătălin Palamariu, restaurator, pictor bisericesc.

„Gândul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel de a înnoi Comisia de Pictură Bisericească, prin promovarea unor specialiști tineri, este un gând foarte vechi, însă el s-a realizat acum și este un lucru foarte îmbucurător. Așa cum știți, în ultimele două decenii, în țara noastră s-au construit foarte multe locașuri de cult. Unele au fost deja îmbrăcate în haina picturii, însă majoritatea dintre ele așteaptă să fie pictate. Astfel, era nevoie de o comisie tânără, capabilă să se deplaseze și pe teren, pe întreg cuprinsul Patriarhiei Române. Era nevoie de o comisie care să fie animată de valorile pe care le propovăduiește Biserica noastră: onestitatea și dorința de a promova artiști cu adevărat talentați, într-un ritm firesc”, a precizat Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.

Între atribuțiile Comisiei de Pictură Bisericească a Patriarhiei Române amintim: supraveghează și controlează modul de aplicare a prevederilor statutare și regulamentare bisericești, a hotărârilor organismelor centrale bise­ricești și ale Patriarhului României, privind păstrarea unității dogmatice, artistice și de execuție a lucrărilor de artă bisericească în Biserica Ortodoxă Română; aplică hotărârile Sfântului Sinod referitoare la arta bisericească și supraveghează din punct de vedere dogmatic-liturgic, artistic și tehnic realizarea lucrărilor de pictură bisericească ortodoxă; pregătește și autorizează spe­cialiști în arta bisericească, de credință ortodoxă, cu drept de lucru în bisericile ortodoxe și în edificiile de patrimoniu ortodox; pregătește și autorizează specialiști restauratori, de credință creștin-ortodoxă, atestați de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, pentru a obține drept de lucru în bisericile ortodoxe și în edificiile de patrimoniu ortodox, indiferent de sursa de finan­țare (publică sau privată).

158 de ani de la Unirea Principatelor Române

Nr. 523-524// în / de

Patriarhia Română și Academia Română au organizat marți, 24 ianuarie, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, Sesiunea de comunicări științifice „158 de ani de la Unirea Principatelor Române”. Au participat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, președintele Academiei Române, ierarhi, academicieni, membrii Permanenței Consiliului Național Bisericesc, ai Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, preoți profesori de la facultăți de teologie din țară, clerici de la protoieriile din Capitală și Ilfov, dar și tineri de la instituții de învățământ din Capitală.

 

Sesiunea de comunicări științifice de la Palatul Patriarhiei a fost precedată de săvârșirea Sfintei Liturghii și a slujbei de Te Deum în Catedrala Patriarhală. La slujba de Te Deum, oficiată de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieș­tea­nul, Episcop-vicar patriarhal, au participat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Preasfin­țitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, membri ai Academiei Române, membrii Permanenței Consiliului Național Bisericesc, ai Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, preoți profesori de la facultăți de teologie din țară, clerici de la protoieriile din Capitală și Ilfov, dar și tineri de la insti­tuții de învățământ.

La finalul slujbei de mul­țumire adusă lui Dumnezeu pentru împlinirea acestui act măreț din istoria poporului român, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și preșe­din­tele Academiei Române, Ionel Valentin Vlad, au depus coroane de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza de pe Dealul Mitropoliei.

Evenimentul aniversar de la Palatul Patriarhiei a fost un semn de „înaltă recunoș­tință adus făuritorilor Unirii Principatelor Române la 24 ianuarie 1859”, a precizat în cuvântul de deschidere Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, membru de onoare al Academiei Române. În continuare, Preafericirea Sa a prezentat succint contextul istoric al Unirii Principatelor Române și rolul Bisericii Ortodoxe Române în realizarea acesteia.

Unirea din anul 1859 împlinea o parte a unui ideal la care aspirase de secole poporul român, a subliniat domnul academician Ionel Valentin Vlad, președintele Academiei Române. De asemenea, în cuvântul intitulat „Unirea Principatelor Române. Credință și unitate română într-un context european”, președintele înaltului for de cultură a reliefat contribuția domnitorului Alexandru Ioan Cuza la progresul economic și cultural al statului modern român. Totodată, președintele Academiei Române a menționat rolul conștiinței de credință și de limbă a tuturor românilor, în contextul marilor schimbări europene atât din timpul Unirii de la 1859, cât și de astăzi.

După sesiunea inaugurală a urmat sesiunea de comunicări științifice, moderată de acad. Ionel Valentin Vlad. Prima comunicare științifică, intitulată „Învățămintele unei «zile de aur»“, a fost prezentată de acad. Dan Berindei, care a evidențiat laboriosul proces de unire a Principatelor Române, aflate sub in­fluența dominațiilor străine învecinate și a Marilor Puteri europene.

Rolul Bisericii Ortodoxe Române în cultivarea conș­tiin­ței unității naționale a fost un alt aspect reliefat în cadrul sesiunii de comunicări știin­țifice. Astfel, pr. acad. prof. dr. Mircea Păcurariu, în comunicarea „Biserica și Unirea Principatelor”, a amintit factorii care au pregătit unirea în decursul veacurilor, precum manuscrisele și cărțile bise­ricești care au trecut barierele temporare ce separau pe românii de aceeași credință și sânge de o parte și de alta a Carpaților. De asemenea, a menționat rolul clerului din Moldova și Ţara Românească, care și-a făcut datoria față de neamul pe care-l păstorea.

Un alt aspect prezentat în cadrul evenimentului aniversar a fost rolul spiritual al romanului românesc. În acest context, acad. Nicolae Breban a evidențiat modul în care romanul a avut și are capacitatea de a crea tipologii și personaje emblematice, precum cele din construcțiile epice ale lui Liviu Rebreanu.

La finalul sesiunii de comunicări științifice, au fost lansate volumul II al lucrării „Monahismul ortodox românesc. Istorie, contribuții și repertorizare” și volumul „Slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române-membri ai Academiei Române (1866-2016)”,­ apărute la Editura BASILICA a Patriarhiei Române.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a acordat Ordinul „Sfântul Ierarh Martir ­Antim Ivireanul” și câte un exemplar din volumul II al lucră­rii „Monahismul ortodox ro­mâ­nesc. Istorie, contribuții și repertorizare” membrilor co­mi­­siei de coordonare și coauto­rilor, în semn de recu­noș­tință pentru efortul depus.

În încheierea evenimentului, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat faptul că reamintirea ceasurilor Unirii de pe Dealul Mitropoliei, ca timp binecuvântat de Dumnezeu, este o datorie morală a Bisericii.