Viaggio Apostolico in Romania – Călătoria apostolică în România, București, Editura Tracus Arte, 2020 (295 pagini)

Cu ocazia împlinirii unui an de la vizita Papei Francisc în România (31 mai – 2 iunie 2019), Nunțiatura Apostolică din România a lansat un volum omagial bilingv, româno-italian, intitulat „Viaggio Apostolico in Romania – Călătoria apostolică în România”, publicat la Editura Tracus Arte din București. Inițiativa publicării acestui volum aparține Excelenței Sale, Monseniorul Miguel Maury Buendia, Arhiepiscop titular de Italica, numit în decembrie 2015 Nunțiu Apostolic în România și în Republica Moldova, iar coordonatorul acestei excelente lucrări este domnul conf. univ. dr. Ioan Cristescu, fondator al Editurii Tracus Arte și directorul Muzeului Național al Literaturii Române.

Structurat în 13 capitole urmate de anexe, volumul conține textele oficiale ale intervențiilor Papei Francisc și ale autorităților publice și religioase din România, precum și câteva ­articole apărute în jurnalul L’Osservatore Romano, oficios al Sfântului Scaun, și în publicația bisăptămânală La Civiltà ­Cattolica, care este cea mai veche revistă catolică de limbă italiană, fiind înființată la Napoli în anul 1850 de un grup de iezuiți, și singura care în prezent este analizată încă din fază de proiect de către ­Secretariatul de Stat al Sfântului Scaun. Totodată, volumul conține și o excelentă și consistentă selecție de fotografii realizate de Serviciul Fotografic al Vaticanului. În plus, în anexe (intitulate „auxiliare”) sunt prezentate detaliat logo-ul și motto-ul vizitei, precum și principalele inițiative întreprinse în România pentru perpetuarea memoriei acestui eveniment istoric al vizitei Papei Francisc în țara noastră. Coperta volumului este realizată preponderent în alb și galben, culorile steagului Sfântului Scaun, și cuprinde, pe pagina I, un prim-plan cu Papa Francisc în veșminte liturgice la Liturghia greco-catolică de pe Câmpul Libertății din Blaj, și, pe pagina IV, stema Sfântului Scaun.

Volumul se deschide cu o prezentare semnată de Nunțiul Apostolic Miguel ­Maury Buendia, în care sunt surprinse sintetic principalele momente ale vizitelor în România a papilor Ioan Paul al II-lea (7-9 mai 1999) și Francisc (31 mai – 2 iunie 2019), precum și punctele esențiale ale programului pastoral inițiat de actualul Papă în contextul geopolitic contemporan.

Prima parte a volumului este dedicată sosirii Papei Francisc la aeroportul Otopeni în ziua de 31 mai 2019, cu o aeronavă Alitalia, unde a fost întâmpinat de cuplul prezidențial și de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, delegatul Patriarhului ­României (pp. 9-17), precum și primirii sale oficiale la Palatul Cotroceni, unde a fost tratat potrivit tuturor regulilor unei vizite de stat (pp. 18-29). În această primă parte este evidențiată în discursurile ­rostite de Papa Francisc o „road map” pentru viitorul Europei și al lumii, precizându-se că actualul Papă a observat că o societate, cu cât pune mai mult la suflet soarta celor mai defavorizați, cu atât mai mult se poate spune că aceasta este cu adevărat o societate civilă (p. 27).

În continuare sunt prezentate întâlnirile private de la Palatul Cotroceni din ziua de 31 mai 2019 ale Papei Francisc cu Președintele României, Excelența Sa Klaus Iohannis, și cu prim-ministrul Guvernului României, doamna Viorica Dăncilă, iar apoi este prezentată întâlnirea Pontifului Roman cu autoritățile publice române, cu repre­zentanții societății civile și corpul diplomatic din aceeași zi de la Palatul Cotroceni, ­împreună cu discursurile oficiale rostite cu această ocazie (pp. 30-51). În discursul său, Președintele României a menționat faptul că, în acea perioadă, România exercita ­primul său mandat la Președinția Consiliului Uniunii Europene, că vizita anticipează oarecum sărbătorirea, în anul 2020, a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale, și că, „în România, țară cu o populație majoritar ortodoxă, angajamentul statului pentru garantarea libertății religioase a condus la un dialog interconfesional marcat de un profund respect reciproc” (p. 43). La rândul său, Papa Francisc a prezentat eforturile României postdecembriste de progres democratic, identificând beneficiile și dificultățile acestui demers.

Partea următoare este consacrată vizitei Papei Francisc la Nunțiatura Apostolică din București (pp. 52-69), unde a sosit la sfârșitul zilei de 31 mai 2019, în jurul orei 20:00. Aici, Papa Francisc s-a întâlnit cu 22 de iezuiți aflați în România, rămânând cu ei aproximativ o oră, pentru a le ­răspunde unor întrebări într-o atmosferă relaxată și familiară.

După aceasta, urmează partea dedicată vizitei de la Palatul Patriarhiei, din după-amiaza zilei de 31 mai 2019 (pp. 70-83), unde a fost primit de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, și de membrii Sinodului Permanent al ­Bisericii Ortodoxe Române. În Sala ­Conventus din Palatul Patriarhiei, ­Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de bun-venit, în care a menționat că, în aceeași sală, a fost primit și Papa Ioan Paul al II-lea de către ­Patriarhul Teoctist și de mai mulți ierarhi ortodocși români în 8 mai 1999.

În cuvântul său adresat Patriarhului României și membrilor Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, Papa Francisc a vorbit despre vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România, ca moment de inaugurare a unei noi etape pentru redescoperirea fraternității creștine.

În continuare este prezentată vizita ­Papei Francisc la Catedrala Națională din București (pp. 84-107), unde a fost întâmpinat de Preafericitul Părinte Daniel, ­Patriarhul României. După ce au urcat primul rând de trepte, Patriarhul Daniel și Papa Francisc au adresat credincioșilor prezenți salutul pascal „Hristos a înviat!”, iar apoi au intrat în catedrală, unde a avut loc un moment solemn ce a inclus rostirea rugăciunii Tatăl nostru în latină și română și intonarea alternativă a unor cântări pascale de către un cor ortodox și unul catolic. În cuvântul său (pp. 92-95), Patriarhul Daniel a prezentat succint istoria și simbolismul Catedralei Naționale, mulțumind pentru sprijinul acordat de Biserica ­Romano-Catolică comunităților ortodoxe române din Europa Occidentală, care în mare parte slujesc în locașuri de cult catolice. La final, Patriarhul Daniel i-a oferit Papei Francisc o icoană în mozaic cu chipul Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul ­României și al Catedralei Naționale. După aceasta, Papa Francisc a mulțumit pentru posibilitatea de a fi prezent în catedrală și a prezentat o bogată exegeză a rugăciunii Tatăl nostru, în care a punctat actualitatea și importanța fiecărei cereri cuprinse în Rugăciunea Domnească. La ieșirea din ­catedrală, Papa Francisc și Patriarhul Daniel au adresat din nou credincioșilor prezenți salutul pascal „Hristos a înviat!”. Din fotografiile ce ilustrează această parte a volumului se poate constata că la acest eveniment din Catedrala Națională au fost prezenți aproape toți ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, toate autoritățile publice centrale române, reprezentanți ai corpului diplomatic, ­precum și foarte mulți credincioși.

Următorul capitol prezintă vizita Papei Francisc la Catedrala romano-catolică „Sf. Iosif” din București (pp. 108-131), unde a ajuns în aceeași zi în jurul orei 18:00, pentru a săvârși mesa catolică înconjurat de ierarhii Conferinței Episcopale din ­România, de cardinalii și arhiepiscopii suitei papale, precum și de mai mulți preoți și diaconi. Slujba a fost oficiată în latină, iar lecturile și rugăciunile au fost citite în limba română. Papa Francisc a rostit în italiană o omilie dedicată sărbătorii vizitei Preasfintei Fecioare Maria (pp. 117-119), iar la final Înaltpreasfințitul Părinte Ioan Robu, Arhiepiscopul-Mitropolit romano-catolic de București, a ținut un scurt cuvânt în care i-a adresat Papei Francisc un gând de mulțumire și recunoștință, rugându-l totodată să-i binecuvânteze pe toți românii și patria noastră (p. 115). Apoi, se precizează că la ieșirea din Catedrala Sf. Iosif, Papa Francisc i-a salutat din nou pe credincioșii care l-au așteptat în afara locașului de cult, chiar dacă începuse să plouă foarte tare (p. 131).

Cel de-al optulea capitol este dedicat mesei catolice oficiate în dimineața zilei de 1 iunie 2019 de Papa Francisc la sanctuarul marian de la Șumuleu Ciuc, din județul Harghita (pp. 132-157), acolo unde în fiecare an se desfășoară unul dintre pelerinajele importante ale credincioșilor catolici din Europa Centrală și de Est. La această mesă, alături de Papa Francisc a slujit, pe lângă cardinalii și prelații din regiune, și Cardinalul Peter Erdö, Primatul Ungariei, fiind prezenți premierul român Viorica Dăncilă și, ca simplu pelerin, președintele ungar János Áder (p. 155). Predica rostită de Papa Francisc în limba italiană s-a concentrat pe înțelesul creștin al termenului de pelerin. Ulterior, Papa Francisc a ajuns la Casa Jakab Antal Ház, la 3 kilometri de Miercurea Ciuc, unde a salutat și binecuvântat un grup de persoane cu dizabilități (p. 157).

Capitolul al nouălea prezintă programul Papei Francisc din a doua parte a zilei de 1 iunie 2019, și anume vizita Catedralei catolice „Sfânta Maria Regină” din Iași, unde i-a salutat pe credincioși, în special pe cei bolnavi, și i-a binecuvântat, și întâlnirea cu tineri și familii catolice desfășurată la Palatul Culturii din Iași (pp. 158-189). Preasfințitul Părinte Petru Gherghel, ­Episcopul romano-catolic de Iași, i-a adresat Papei Francisc un cuvânt de bun-venit și i-a oferit în dar icoana Maicii Domnului de Cacica (p. 161). În cadrul întâlnirii de la Palatul Culturii, Papa Francisc a ținut un discurs în care a evidențiat rolul credinței în motivarea și evoluția personală (pp. 172-173).

În continuare, capitolul zece prezintă participarea Papei Francisc la Liturghia greco-catolică de pe Câmpia Libertății de la Blaj din ziua de 2 iunie 2019 (pp. 190-207), în cadrul căreia a oficiat ceremonia de beatificare a șapte ierarhi greco-catolici. ­Capitolul include discursul de salut al Cardinalului Lucian Mureșan, Arhie­piscopul-major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, adresat Papei Francisc (pp. 194-195), omilia rostită de Pontiful Roman la Liturghie (pp. 198-201), precum și intervenția acestuia la rugăciunea mariană Regina Coeli (pp. 202-203). Ultima fotografie din acest capitol îl prezintă pe Papa Francisc la masa de prânz la Blaj, împreună cu suita papală (p. 207).

În al unsprezecelea capitol este prezentată vizita Papei Francisc la comunitatea rromă din cartierul Barbu Lăutarul din Blaj, din după-amiaza zilei de 2 iunie 2019, (pp. 208-233). Papa Francisc a vizitat biserica greco-catolică, recent construită în acest cartier, fiind întâmpinat de Monseniorul Claudiu Lucian Pop, Episcopul ­Curiei Arhiepiscopiei Majore de Făgăraș și Alba Iulia. În bisericuța ridicată în doar 3 luni, preotul rrom Ioan Hoca, parohul comunității de rromi din cartierul Barbu Lăutarul, a rostit un discurs-mărturisire (pp. 210-211), urmat de salutul Papei Francisc adresat comunității rrome (pp. 214-217), în care Pontiful Roman, în numele Bisericii Catolice, cere iertare rromilor „pentru momentele când, în decursul istoriei, v-am discriminat, maltratat sau v-am privit într-o manieră greșită, cu privirea lui Cain și nu cu cea a lui Abel, și nu am știut să vă recunoaștem, să vă prețuim și să vă apărăm în specificitatea voastră” (p. 215). Sunt apoi inserate două articole, unul intitulat „Pe urmele tradiției. «Mea culpa» făcută de Francisc e doar ultima dintr-o lungă serie, care i-a implicat și pe predecesorii săi” (pp. 220-223), publicat de Andrea Tornielli în ziarul L’Osservatore Romano din 3 iunie 2019, iar celălalt ­„Rromii din România între excluziune și integrare” (pp. 224-233), publicat de iezuitul român Lucian Lechințan în revista La Civiltà Cattolica din 15 iunie – 6 iulie 2019.

Cel de-al doisprezecelea capitol, intitulat „Congedo da Sibiu / Rămas bun de la ­Sibiu”, prezintă momentul încheierii vizitei în România și plecarea Papei Francisc de pe aeroportul din Sibiu, cu o aeronavă ­Tarom, către Roma în după-amiaza zilei de 2 iunie 2019 (p. 234). Pe aeroportul din Sibiu, Papa Francisc a fost așteptat de familia prezidențială, de autorități locale publice și religioase, de garda de onoare, de Ansamblul folcloric „Cindrelul – Junii Sibiului”, precum și de un număr mare de credincioși. La finalul acestui capitol este inserat un articol intitulat sugestiv „Europa redevine visul părinților fondatori. Rugăciunea și speranța Papei la sfârșitul celor trei zile petrecute pe pământ românesc”, ce a fost publicat în cotidianul ­L’Osservatore Romano din 3-4 iunie 2019.

Ultimul capitol, dedicat ecoului creat de vizita Papei Francisc în România (pp. 242-259), include conferința de presă a Pontifului Roman în zborul de întoarcere din România și cateheza despre călătoria în România susținută în cadrul audienței generale din ziua de miercuri, 5 iunie 2019, din Piața Sfântul Petru din Vatican, în care a prezentat sintetic și elogios vizita în țara noastră. În încheierea conferinței de presă, Papa Francisc a ținut să men­ționeze: „Din cauza climei, ieri a trebuit să merg cu mașina: două ore și 40 de minute. A fost un har al lui Dumnezeu: am văzut un peisaj foarte frumos, așa cum n-am văzut niciodată. Am străbătut toată Transilvania: este o frumusețe! Niciodată n-am mai văzut așa ceva. Și astăzi, pentru a merge la Blaj, la fel: un lucru frumos, frumos, frumos! Peisajul din această țară” (p. 255).

Auxiliarele volumului (pp. 260-287) prezintă mai întâi logo-ul și motto-ul vizitei (pp. 262-263), iar apoi principalele inițiative întreprinse în România pentru perpetuarea memoriei acestui eveniment istoric al vizitei Papei Francisc în țara noastră (pp. 264-287). Logo-ul este alcătuit dintr-o ­imagine a Maicii Domnului, stilizată cu albastru și galben, ce îmbrățișează persoane din diferite categorii de vârstă, mireni și clerici, dintre care prima, un tânăr laic, poartă în mână o cruce. La baza logu-ului este așezat motto-ul vizitei, „Să mergem împreună!”, scris în culoare roșie, iar sub acesta cu negru este precizată denumirea vizitei: „Papa Francisc în România. 31 mai – 2 iunie 2019”. Folosirea culorilor roșu, galben și albastru fac trimitere la culorile drapelului României. După aceasta, este prezentat momentul dedicat amintirii vizitei istorice, organizat în ziua de 29 septembrie 2019 la Nunțiatura Apostolică din București, unde a fost dezvelită o placă de marmură comemorativă, ­amplasată la intrarea în Palatul Nunțiaturii, precum și un mozaic cu stema Papei Francisc, așezat pe fațada acestui imobil. În continuare sunt prezentate medalia comemorativă, monedele puse în circulație, emisiunea filatelică comună România-Vatican, dedicate vizitei pontificale, papa-mobilul Dacia Duster folosit în această călătorie, precum și bustul Papei Francisc, recent inaugurat în București. Medalia comemorativă are pe avers stema Papei Francisc și inscripția circulară Franciscus P.M., iar pe revers harta României cu litera „M” (de la ­Fecioara Maria) în centru și o coroană situată deasupra, care sunt înconjurate de 12 stele. Toate acestea sunt încadrate într-un chenar circular alcătuit din trandafiri, care simbolizează România ca „Grădină a Maicii Domnului”, și din inscripția latină „XXXI Maii – II- Iunii-MMXIX. Visit Romaniam”, pozi­ționată în partea de jos. Monedele emise de Banca Națională a României începând cu data de 30 mai 2019 sunt atât pentru colecționare (monede din aur sau alamă), cât și pentru circulație (monedă de 50 de bani din alamă). Intitulată „România-Vatican 2019. Vizita Apostolică a Papei Francisc în România”, emisiunea comună de mărci poștale, realizată de Romfilatelia în parteneriat cu Oficiul Poștal al Statului Cetatea Vaticanului și pusă în circulație din 31 mai 2019, este alcătuită dintr-o frumoasă coliță cu o valoare nominală de 11,50 lei. Ulterior, este prezentat papa-mobilul Duster, realizat special de compania Dacia-Renault pentru vizita Papei Francisc în România. În final este prezentat bustul comemorativ al Papei Francisc, realizat de artistul plastic Darie Dup la inițiativa Nunțiaturii Apostolice,  Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București și a Municipiului București, care a fost amplasat pe bulevardul Schitul Măgureanu și dezvelit în ziua de marți, 16 iunie 2020, în cadrul unei ceremonii oficiale.

La finalul acestui volum este inclus și un colofon (pp. 288-289), adică o notă sau o însemnare finală prin care se precizează unele amănunte în legătură cu realizarea, editarea și tipărirea cărții. Astfel, în această notiță sunt precizate numele celor care s-au ocupat cu traducerea (părintele franciscan Marius-Petru Bîlha, Gabriela ­Dumitru, sora Daniela Mare și părintele iezuit Marius Taloș) și verificarea textelor din volum (părintele Francisc Doboș și ­Liliana Carnelutti), precum și al celui care s-a ocupat de viziunea grafică deosebită a lucrării (Petru Șoșa). Totodată, este menționat și faptul că acest volum omagial a apărut într-un tiraj de 450 de exemplare.

Din lectura acestui volum se poate ­constata cu ușurință un stil foarte elevat, un echilibru decent al capitolelor și o atentă, chiar minuțioasă, alegere a fotografiilor de o excelentă calitate. Textele alese ilustrează perfect momentele imortalizate de fotografiile selectate, realizând o ilustrare simbiotică între cuvânt și imagine în acest volum realizat în condiții grafice deosebite. Rezultă astfel o frumoasă lucrare, ce surprinde memorabil vizita istorică a Papei Francisc în România și se înscrie în mod firesc în șirul de evenimente dedicate ­perpetuării memoriei acestui eveniment deosebit.