Trei zile de sărbătoare închinate Ocrotitorului Bucureștilor

Sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, din perioada 25-27 octombrie 2020, a avut loc anul acesta în condiţii diferite, de maximă precauție, ordine și protecție, sub semnul respectării riguroase a normelor igienico-sanitare impuse de starea de alertă specială în care s-a aflat municipiul București.

 

Măsuri speciale

În contextul pandemiei, în care Biserica însăși a desfășurat o intensă campanie de promovare și con­știentizare a regulilor igienico-sanitare, în vederea adecvării la contextul stării de alertă din București și pentru organizarea în condiții de reală siguranță a sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou din acest an, au fost luate următoarele măsuri speciale:

– accesul la raclă s-a făcut pe un singur rând de persoane care au așteptat una în spatele celeilalte, păstrând distanța de 1,5 m între ele;

– pe trotuarul cu un culoar unic de acces au fost trasate marcaje de staționare pentru facilitarea păstrării acestei distanțe;

– pe marginea traseului unic de acces au fost amplasate anunțuri cu privire la păstrarea distanței și respectarea normelor igienico-sanitare;

– s-a creat un flux unic de circulaţie a credincioșilor, cu intrare de la baza Dealului Patriarhiei şi cu ieșire separată, pe strada Patriarhiei spre strada 11 Iunie;

– voluntarii prezenți au purtat permanent măști de protecție și mănuși şi au oferit credincioșilor materiale de dezinfectare și igienă;

– s-a renunţat la procesiunea „Calea Sfinților” la care participau foarte mulți preoți și credincioși mireni;

– s-a redus numărul de clerici slujitori și cântăreți bisericești la toate slujbele sărbătorii;

– s-a redus perioada de expunere a sfintelor moaște spre închinare la doar trei zile (25-27 octombrie);

– s-au protejat raclele cu moaștele sfinților cu un material care a permis o permanentă igienizare.

 

Sărbătoarea Ocrotitorului Bucureștilor pe Colina Bucuriei

Sărbătoarea hramului de toamnă al ­Catedralei Patriarhale a început duminică, 25 octombrie 2020, în aceste condiții ­speciale.

La orele dimineții, cu flori și cărți de rugăciuni în mâini, credincioșii aștep­tau, în condiții de maximă pre­cauție, ordine și distanțare socială pe trotuarul cu un culoar unic de acces, să se închine la sfintele moaș­te așezate în „Baldachinul Sfinților”. Cu două zile înainte de sărbătoarea sa, în glasul clopotelor, al toacei și al cântărilor bisericești interpretate de membri ai Grupului psaltic „Tronos”, racla cu cinstitele odoare duhov­nicești ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureș­tilor, a fost scoasă din Catedrala Patriarhală și așezată spre închinare în „Baldachinul Sfinților”, alături de sfintele moaște ale Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, chemând pe oameni la împreună-rugăciune și părtășie la binecuvântarea lui Dumnezeu. În contextul Anului omagial al pasto­ra­ției părinților și copiilor, a fost adusă spre închinare și racla cu moaștele Sfântului Cuvios Stelian Paflagonul, ocrotitorul copiilor, de la parohia bucureșteană „Sfântul Stelian”-Lucaci. ­Procesiunea a fost condusă de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureș­tilor.

În continuare, Preasfințitul Părinte ­Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, a săvârșit Sfânta Liturghie la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală, înconjurat de un sobor restrâns de preoți și diaconi, slujitori ai Catedralei Patriarhale. În cuvântul de învăță­tură rostit, ierarhul a tâlcuit în­țe­lesurile duhovnicești ale Evangheliei duminicale rânduite (Luca 8, 26-39).

Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, dirijată de pr. conf. dr. Stelian Ionașcu.

 

Prinos de laudă
adus Sfântului Mucenic Dimitrie

În seara din ajunul sărbătorii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, credincioșii din Capitală veniți la Patriarhie au participat la slujba Privegherii în cinstea sfântului, săvârșită la Altarul deschis din apropierea Catedralei Patriarhale de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.

La finalul Vecerniei unite cu Litia, îna­inte de a începe Utrenia, Preasfin­țitul Părinte Varlaam Ploieș­tea­nul a rostit un cuvânt de învățătură în care a evidențiat aspecte din viața Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Cântările de laudă în cinstea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie au fost oferite de Grupul psaltic „Potirul” al Mănăstirii Radu Vodă din București.

Luni, 26 octombrie, pe Colina Bucuriei au continuat slujbele prilejuite de sărbătoarea hramului de toamnă al Catedralei Patriarhale. Perpetuând frumoasa tradiţie din anii anteriori, pelerini şi credincioşi au urcat Dealul Patriarhiei purtând pe buzele lor rugăciuni de laudă şi cerând ajutorul celor care s-au făcut plăcuţi lui Dumnezeu, care i-au întâmpinat prin sfintele lor moaşte la „Baldachinul Sfinţilor”. Respectând măsurile de igienă recomandate de autorităţile competente, creştinii au trecut pe la raclele moaştelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Cuvios Stelian Paflagonul, ocrotitorul copiilor, cu bucuria apropierii de sfinţi şi a primirii binecuvântării lor.

În această zi de mare sărbătoare, la Altarul de vară al Catedralei Patriarhale, a fost adusă cinstire Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, prin Sfânta Liturghie oficiată de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor restrâns de preoţi şi diaconi. În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a tâlcuit textele evanghelice citite la slujba Privegherii din ajunul sărbătorii şi la Sfânta Liturghie, arătând faptul că Mântuitorul a profeţit dificultăţile pe care Biserica le va întâm­pina în misiunea sa, care deseori vor culmina prin mucenicia creș­tinilor.

Răspunsurile la strană au fost date de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei ­Române dirijată de pr. conf. dr. Stelian Ionașcu.

 

Prăznuirea Sfântului
Cuvios Dimitrie cel Nou

Prăznuirea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, care de aproape un sfert de ­mileniu ocroteşte Catedrala Patriarhală, Capitala ţării noastre şi pe locuitorii ei prin sfintele sale moaşte, a început pe Colina Patriarhiei luni, 26 octombrie, când au fost săvârşite slujba Vecerniei unită cu Litia şi cea a Privegherii de către Preasfinţitul Părinte Timotei ­Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei ­Bucureştilor, înconjurat de un ­sobor de preoţi şi diaconi.

La sfintele slujbe au participat aproximativ 200 de credincioşi din Capitală, care au ocupat locurile desemnate din zonele delimitate aflate în faţa Altarului de vară al sfântului locaş. Totodată, pe tot parcursul zilei, precum şi în timpul serviciului divin, mulţime mare de pelerini, în deplină ordine şi respectând normele de distanţare recomandate, au luat binecuvântare de la Sfântul Cuvios Dimitrie, prin închinarea la sfintele sale moaşte aşezate în „Baldachinul ­Sfinţilor”.

După slujba Vecerniei, Preasfinţitul Părinte ­Timotei Prahoveanul a rostit un cuvânt de învăţătură în care a vorbit despre viaţa simplă şi smerită a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, care o vreme a fost păstor, asemănându-l cu alţi bărbaţi sfinţi care au fost chemaţi de Dumnezeu de la turme pentru a vesti cuvântul Său în lume.

Cântările de laudă aduse sfântului ocrotitor al Bucureştilor şi răspunsurile la strană au fost date de Grupul psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, într-o formulă restrânsă, dirijat de părintele arhidiacon Mihail Bucă.

 

 

 

„Cinstirea sfinților este izvor
de pace și bucurie, de sănătate
și binecuvântare”

După două zile de rugăciune neîntreruptă, sărbătoarea Sfântului Cuvios ­Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul cetății Bucureștilor, a culminat marți, 27 octombrie, pe Colina Bucuriei, cu săvârșirea Sfintei Liturghii, la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală.

Credincioșii din Capitală au ocupat încă de dimineață cele 200 de locuri de­semnate din zonele delimitate aflate în fața Altarului de vară, așteptând cu ­evlavie începutul Sfintei Liturghii pentru a aduce laudă lui Dumnezeu.

Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală, împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfințitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, încon­jurați de un sobor de preoți și diaconi, slujitori ai Catedralei Patriarhale.

În cuvântul de învățătură rostit după citirea pasajului evanghelic de la Matei 11, 27-30, Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat: „Cinstirea sfinților este izvor de pace și bucurie, de sănătate și binecuvântare”. De asemenea, Patriarhul României a precizat că semnele Împă­răției lui Dumnezeu în lumea aceasta sunt Sfintele Taine ale Bisericii. „Prin întruparea Împăratului Veșnic, Fiul Tatălui ceresc, Împărăția lui Dumnezeu a venit aproape de noi. Fiul lui Dumnezeu a venit în mijlocul nostru ca noi să fim duși în Împărăția Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh. Semnele lucrătoare ale Împărăției Preasfintei Treimi în lumea aceasta sunt, în primul rând, Sfintele Taine ale Bisericii. De aceea, toate Sfintele Taine ortodoxe, cu excepția Tainei Pocăinței, care este legată de Taina Euharistiei, încep cu formula «Binecuvântată este Împărăția Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor». Cu alte cuvinte, prin Sfintele Taine ni se dăruiește în arvună Împă­răția lui Dumnezeu, iar noi tainic intrăm în ea. În mod deosebit, Sfânta Liturghie este Taina Împărăției cerurilor, care vine spre noi, pentru ca noi să ne pregătim să intrăm în aceasta. De aceea, cea mai frumoasă icoană a Împărăției cerurilor este reprezentată prin iconostas sau catapeteasmă, unde vedem pe Sfinții Proroci, Apostoli, pe Mântuitorul și ­Maica Domnului, precum și pe sfinții cei mai importanți venind spre noi, apropiindu-se de noi ca noi să ne apropiem de Dumnezeu”, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, Patriarhul României a explicat că tot ceea ce vedem în viața sfinților cuvioși este modul de lucrare al Împărăției lui Dumnezeu în lumea aceasta. „Împărăția lui Dumnezeu nu este izbitoare, nu frapează, nu face zgomot. Ea vine tainic în sufletul omului. Poarta de intrare a Împărăției lui Dumnezeu în lumea aceasta este inima fiecărui om. De aceea, sfinții cuvioși au practicat cel mai mult rugăciunea inimii, invocând fără încetare prezența și lucrarea sfințitoare și iubitoare a lui Iisus. Acești sfinți cuvioși de Dumnezeu purtători, cum sunt numiți în calendarul nostru, sau în cărțile de slujbă, sunt receptacolele cele mai ­sensibile ale prezenței Împărăției lui Dumnezeu în lume. Aceasta vine tainic, nu forțează libertatea omului, nu intimidează, nu sperie, ci este o prezență blândă, smerită”, a arătat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

„Moaștele cuviosului au fost pavăză, scut, izvor de bucurie și de pace”

Patriarhul României a vorbit și despre istoricul așezării cinstitelor moaște ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou în ­Catedrala Mitropolitană din București în anul 1774, devenită din 1925 Catedrală Patriarhală: „Sfântul a vindecat o mulțime de bolnavi, a ajutat o mulțime de oameni foarte întristați, necăjiți, care au trecut prin greutăți și s-a dovedit mare făcător de minuni. De aceea, numele său s-a făcut cunoscut ca urmare a minunilor sale. Acest sfânt a fost adus în țara noastră în timpul Războiului ruso-turc din anii 1768-1774, astfel încât generalul rus Petru Saltîkov a fost rugat de un credincios mai înstărit, Hagi Dimitrie din București, să lase moaștele Sfântului ­Dimitrie aici, să nu le ducă în Rusia sau în Ucraina la Lavra Pecerska, ci să le lase aici ca un fel de mângâiere pentru multele daune și stricăciuni pe care le-a produs războiul. După ce a oferit generalului o sumă importantă de bani, acesta s-a înduplecat și a lăsat moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou la această catedrală în anul 1774. De atunci și până acum, moaștele sale au fost pavăză, scut, izvor de bucurie și de pace, de mângâiere și de binecuvântare pentru locuitorii orașului, dar și pentru toți cei care au venit să-l cinstească aici”.

 

 

De asemenea, Preafericirea Sa a prezentat momentele în care Sfântul Dimitrie cel Nou și-a arătat iubirea sa față de cetatea Bucureștilor când epidemia de ciumă sau cea de holeră chinuiau populația orașului. „Sfântul a arătat de multe ori puterea și iubirea sa milostivă. Totdeauna, minunile sale erau izvorâte din iubire milostivă față de oamenii aflați în suferință. De pildă, în anul 1814, în vremea domnitorului Ioan Vodă Caragea, orașul București a fost cuprins de o puternică epidemie de ciumă. Atunci, moaștele sfântului au fost scoase din ­biserică, a fost înconjurat orașul cu ele, iar începând din acea zi ciuma a încetat să mai facă victime. În anul 1827, în vremea domnitorului Grigore al IV-lea Ghica, a fost o secetă îndelungată și foametea amenința orașul și împrejurimile. Lipsiți de orice ajutor, oamenii au nădăjduit iarăși în rugăciunile Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. Racla sa a fost scoasă în procesiune și, ca urmare, Dumnezeu a dăruit ploaie din belșug, spre folosul oamenilor și al animalelor. În 1831, orașul București a rămas aproape pustiu din cauza molimei sau a epidemiei de holeră. În 15 septembrie 1831, moaștele au fost scoase la Câmpia Filaret, Parcul Carol de astăzi, unde generalul Pavel Kiseleff, președintele Divanului Țării, pentru că atunci țara era sub administrație rusească, a organizat o mare procesiune religioasă și sfântul a fost purtat de clerici pe această câmpie, astfel încât, prin rugăciunile adresate lui, numărul morților care până atunci atingea un total de 160 pe zi a scăzut repede, iar în cele din urmă a încetat molima holerei”, a reliefat ­Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

 

La sfârșitul Sfintei Liturghii de la ­Altarul de vară din ziua sărbătoririi Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, Întâistătătorul Bisericii ­Ortodoxe Române a mulțu­mit tuturor celor care au contribuit la buna desfă­șu­rare a evenimentelor ocazionate de hramul de toamnă al Catedralei Patriarhale din acest an: Preasfințiților Episcopi-vicari care au săvârșit în aceste zile atât Sfânta Liturghie, cât și slujbele de priveghere la Altarul de vară; Primăriei Municipiului București, Administra­ției Monumentelor și Patrimoniului Turistic a Municipiului București, Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București, Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, Poliției Locale a Municipiului București, Poliției Locale a Sectorului 4, Secției 14 Poliție din Bucureşti, Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bucu­rești-Ilfov, Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare, Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, membrilor Perma­nenței Consiliului Național Bisericesc, membrilor Perma­nenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Bucureștilor, pă­rinților slujitori de la Catedrala Patriarhală, părinților slujitori ai coralelor și grupurilor psaltice care au înfrumu­sețat slujbele în aceste zile de sărbătoare, preoților și protopopilor din ­Arhiepiscopia Bucu­reștilor, clericilor voluntari care au îndrumat credincioșii cu sfaturi duhov­nicești și celor care au distribuit materiale igienico-sanitare, Centrului de Presă al Patriarhiei Române ­(TRINITAS TV, Radio TRINITAS, Publicațiile LUMINA, Agenția de știri BASILICA, Biroul de presă și relații ­publice), Asociației Stu­den­ților Teologi Ortodocși, Asociației Studenților Creștini Ortodocși din România, Ligii Tineretului Creștin Ortodox ­Român – filialele din București, Ilfov și Prahova. De asemenea, Preafericirea Sa a mulțu­mit re­pre­zen­­tanților autorităților de stat centrale și locale și oamenilor de cultură care au fost prezenți la hramul Catedralei ­Patriarhale. Patriarhul României a mul­țumit în mod călduros tuturor credin­cioșilor care au participat la evenimentele organizate în acest an pe Colina Bucuriei cu ocazia sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, atât pentru răbdare, cât și pentru înțelep­ciunea arătată prin respectarea exemplară a normelor igienico-sanitare.

Reintroducerea sfintelor moaşte în ­Catedrala Patriarhală s-a făcut la sfârșitul zilei de 27 octombrie, după închinarea ultimului credincios.