Strategie de comunicare unitară

La nivelul Bisericii Ortodoxe Române va fi elaborată de reprezentanţii Centrului de presă BASILICA, în colaborare cu reprezentanţii birourilor de presă din eparhiile ţării, o strategie de comunicare unitară. Propunerile şi elementele acestei strategii de comunicare au fost discutate în cadrul întâlnirii care a avut loc în zilele de 3-4 martie, la Centrul naţional de formare continuă „Dumitru Stăniloae” din cadrul Patriarhiei Române.

Schimbarea profilului psihologic al românilor din ultimii ani, percep­ția publică cu privire la Biserica Ortodoxă Română, deformarea mesajului Bisericii Ortodoxe Române şi plasarea acestuia în sfera politică şi economică, fie din cauza ignoranţei, fie pe baza unui fond ideologic neomarxist, umanist şi anticlericalist au fost doar câteva dintre temele discutate în cadrul întâlnirii reprezentanţilor Centrului de presă BASILICA cu purtătorii de cuvânt şi responsabilii cu media din eparhii.

„Scopul întâlnirii a fost discutarea termenilor şi elementelor care vor compune o strategie unitară de comunicare în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, dar şi o strategie de comunicare extra­insti­tuțională, respectiv relaţia Bisericii Ortodoxe Române cu mass-media din România. Considerăm ca fiind foarte importantă o asemenea întâlnire, întrucât pulsul din eparhii ne este transmis aici, în Bucureşti, şi ne împărtăşim experienţa comună, relativ asemănătoare, dar şi cu un anumit specific la nivelul comunicării. Aşteptăm cu foarte mult interes propunerile colegilor noştri din eparhii şi ne dorim ca la sfârşitul întâlnirii să redactăm un proiect comun, sprijinit pe propunerile tuturor participanţilor, un proiect de strategie de comunicare pe care îl vom înainta spre evaluare Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, ulterior dorind ca propunerile noastre să compună un document care să fie luat în discuţii chiar la o proximă şedinţă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române”, a precizat domnul Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.

Mesajul transmis de Biserică trebuie să fie unul consistent

În cadrul primei şedinţe de lucru dedicate întâlnirii purtătorilor de cuvânt şi responsabililor cu media din eparhii cu reprezentanţii Biroului de presă al Patriarhiei Române, au fost identificate principalele probleme de percepție publică referitoare la Biserica Ortodoxă Română, tacticile specifice de comunicare menite să contribuie la îndreptarea acestora și canalele (reţelele de socializare) prin care se comunică în funcţie de publicul ţintă. Au fost propuse îmbunătăţiri privind metodologia de comunicare internă, monitorizarea presei la nivel central și local; crearea unor grupuri consultative cu jurnaliști şi laici apropiați Bisericii la nivel central şi local; formarea de comunicatori, managementul comunicării în situaţii de criză; crearea unei platforme online în vederea publicării unor articole, editoriale, eseuri, studii etc., destinată atât teologilor, cât şi laicatului ortodox, cu scopul creşterii vizibilităţii mesajului Bisericii în spaţiul public etc. „Unele din elementele foarte importante pe care dorim să le promovăm în noua strategie de comunicare sunt adecvarea limbajului comunicării la realitatea media românească, transparenţa, prin aceasta înţelegând o comunicare elegantă şi care să nu lase impresia că ascundem ceva în limbajul pe care‑l folosim, înnoirea limbajului în comunicatele de presă pe care le transmitem, dar şi în interviurile pe care le oferim. E foarte important să se regăsească în această nouă strategie de comunicare valori precum adâncimea mesajului. Este foarte important ca mesajul transmis de Biserică să fie unul consistent, un mesaj care să ţină cont de publicul căruia i se adresează. De asemenea, ne propunem identificarea anumitor tipuri de public, de exemplu limbajul adresat tinerilor nu trebuie să fie acelaşi cu limbajul adresat celor vârstnici. Sunt foarte multe nuanţe pe care dorim să ni le lămurim şi, de aceea, avem foarte multă speranţă că această nouă strategie de comunicare va fi asimilată în mod firesc de spaţiul nostru bisericesc”, a mai explicat domnul Vasile Bănescu.

Invitat la şedinţele de lucru ale Biroului de presă al Patriarhiei Române cu reprezentanţii mass‑media din eparhii a fost prof. univ. dr. Mihai Coman, decanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din Bucureşti, care a vorbit despre degradarea presei româneşti din ultimii ani, necesitatea elaborării unor strategii de comunicare, pregătirea purtătorului de cuvânt, dar şi despre câteva principii importante ce se regăsesc în ştiinţa comunicării.

O şedinţă de lucru a fost dedicată întâlnirii ­re­prezentanţilor mass‑media din eparhii cu cei ai Publicaţiilor ­LUMINA, în cadrul căreia a fost evaluată activitatea ediţiilor ­regionale ale Ziarului Lumina pe anul trecut, iar participanţii au prezentat propuneri cu privire la modalităţile de îmbunătăţire a activităţii publicaţiilor.

Şedinţele de lucru ale purtătorilor de cuvânt şi responsabililor cu media din eparhii au continuat vineri, 4 martie, cu reprezentanţii Televiziunii TRINITAS, ai Agenţiei de ştiri BASILICA şi ai Radioului TRINITAS.

În urma şedinţelor de lucru, reprezentanţii birourilor de presă din eparhiile ţării şi reprezentanţii Centrului de presă BASILICA s-au întâlnit vineri, 4 martie, cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la Reşedinţa Patiarhală. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, dl Vasile Bănescu, a prezentat Părintelui Patriarh Daniel faptul că toate concluziile întâlnirii vor fi concretizate într-un document ce va fi înaintat Preafericirii Sale spre evaluare şi aprobare, cu dorinţa să fie validat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Pentru Biserică, a precizat Patriarhul României, comunicarea trebuie să fie, în acelaşi timp, şi o mărturisire: „Este nevoie de o cooperare şi de o mai multă conştientizare a misiunii credincioşilor mireni, care foarte adesea mărturisesc că fac parte din Biserică, dar stau în expectativă. Pentru Biserică, orice fel de comunicare trebuie să fie, în acelaşi timp, şi o mărturisire. Noi comunicăm mărturisind credinţa, de aceea nu avem două comunicări, una în interior şi una în afară din Biserică, în societate, în ceea ce priveşte conţinutul. Sfântul Vincenţiu de Lerin spunea: «Ori de câte ori înveţi ceva într-o formă nouă, să nu înveţi ceva nou». Ori de câte ori găseşti o formă nouă de exprimare, să nu aduci un alt conţinut decât conţinutul credinţei. Aceasta este o lucrare anevoioasă, o artă, mai ales atunci când trebuie să vorbim într-un limbaj accesibil, dar care să nu fie un reducţionism al conţinutului credinţei”.

Părintele Patriarh Daniel a vorbit şi despre responsabilitatea tuturor celor care îndrumă pe alţii pe calea mântuirii şi care trebuie să ţină cont, permanent, de trei aspecte importante. „Indiferent care este poziţia în Biserică şi locul în care aducem mărturisirea şi mărturia noastră, fiecare trebuie să facă acest efort, gândindu-se la trei întrebări permanente. În primul rând, cum comunicăm într-o lume secularizată sau în proces de secularizare fără să ne secularizăm noi înşine? Experienţa arată că în ultimii 20-30 de ani, multe Biserici din Occident s-au tot adaptat la mentalitatea lumii secularizate, iar efectul a fost golirea bisericilor de credincioşi şi închiderea multor facultăţi de teologie, începând cu cele protestante, pentru că s-a găsit o formă de comunicare cu lumea secularizată, însă nu s-a mai păstrat conţinutul autentic al credinţei. Este o problemă foarte importantă. Sfântul Apostol Pavel spune: «M-am făcut tuturor toate, măcar pe unii să-i câştig» (I Cor. 9, 22), nu a zis şi pe mine să mă pierd. Este o tensiune permanentă cum comunicăm cu lumea secularizată fără ca noi înşine să ne secularizăm. A doua întrebare este: ce conţinut transmitem când ne exprimăm într-o formă foarte simplă? Cum transmitem un conţinut care nu devine simplist şi rămâne consistent, atât de consistent încât acest cuvânt să se vadă că nu este nici sloganul zilei, nici aranjamentul pieţei care se vinde uşor, ci Cuvântul vieţii care luminează viaţa şi care se cultivă prin efort duhovnicesc? Conţinutul spiritual al credinţei pe care-l comunicăm într-o formă simplă trebuie să rămână, totuşi, unul consistent. A treia întrebare este: ce rol au caracterul şi cultura comunicatorului bisericesc în credibilitatea pe care o inspiră atunci când comunică? Sunt foarte importante şi necesare tehnicile şi strategiile de comunicare, doar că acestea nu pot înlocui caracterul comunicatorului, credibilitatea şi cultura lui.

Dacă nu are o cultură teologică solidă, o cultură generală vastă, comunicarea nu reuşeşte să fie deodată adecvată publicului şi fidelă Bisericii”, a explicat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. De asemenea, Părintele Patriarh Daniel a subliniat necesitatea îmbogăţirii comunicării mesajului Bisericii şi a responsabilizării misiunii laicilor, deoarece laicatul creştin ortodox are nevoie de catehizare în lupta cu secularismul şi cu pietismul în falsele minuni şi miracole, care fac din creştinism o credinţă fără Cruce, fără asumarea suferinţei.