Sinaxă a stareţilor, stareţelor, egumenilor şi egumenelor mănăstirilor şi schiturilor din cuprinsul Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei

În Sala „Colloquium“ din Palatul Patriarhiei s‑au desfăşurat joi, 12 mai, lucrările Sinaxei stareţilor, stareţelor, egumenilor şi egumenelor mănăstirilor şi schiturilor din cuprinsul Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, cu tema „Formarea duhovnicească şi culturală a vieţuitorilor din sfintele mănăstiri“. La sinaxa prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel au participat şi ierarhii eparhioţi din mitropolie.

Evenimentul a debutat cu oficierea Sfintei Liturghii în Catedrala Patriarhală, de către Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de slujitori. Lucrările Sinaxei monahale mitropolitane au fost deschise de Întâistătătorul Bisericii noastre, care a subliniat faptul că astfel de întruniri sunt, de fapt, consultări, consfătuiri şi convorbiri duhovniceşti, în timpul cărora se exprimă starea vieţii mănăstirilor şi a schiturilor din mitropolie şi se fac propuneri de îmbunătăţire a vieţii spirituale şi de întărire a unităţii de credinţă, a intensităţii de rugăciune şi a lucrării misionare din mănăstiri şi schituri. „Fiecare mănăstire este o instituţie duhovnicească. Întotdeauna credinţa a izvorât cultură creştină şi orice aşezare monahală a produs în timp o lucrare misionară, nu prin faptul că vieţuitorii din mănăstiri ar pleca prin sate sau prin oraşe, ci prin modul în care vieţuitorii din mănăstiri îi primesc pe pelerinii care vin la mănăstire. Aceşti misionari, monahii, sunt numiţi misionari statornici, nu misionari mobili. Noi nu avem ordine călugăreşti trimise la distanţe mari, ci misiunea se face prin mărturia credinţei, evlaviei, înţelepciunii şi a rugăciunilor pentru noi înşine, pentru comunitate, dar şi pentru lumea întreagă. O mănăstire este misionară în măsura în care este duhovnicească. Misiunea monahului nu este bazată pe programe speciale, pe fonduri financiare speciale, ci misiunea se face prin însuşi felul de a vieţui. Modul în care monahii şi monahiile trăiesc în mănăstiri determină misiunea lor. De aceea, nu trebuie confundată misiunea cu vagabondajul şi nu trebuie confundată statornicia cu simpla trândăvire. Cel care este statornic în mănăstire este activ prin faptul că se roagă, slujeşte şi creşte duhovniceşte. Astfel, cea dintâi misiune a monahului este creşterea lui duhovnicească“, a spus Patriarhul României.

În continuare, Părintele Patriarh Daniel a evidenţiat că orice mănăstire bine organizată şi pusă în rânduială, potrivit Sfintei Tradiţii a Părinţilor de odinioară, este o şcoală duhovnicească. „Înainte de a fi o structură administrativă, mănăstirea trebuieînţeleasă ca o şcoală duhovnicească. În creşterea aceasta duhovnicească, uneori nu contează rangul administrativ, ci contează foarte mult vieţuirea. Se poate învăţa de la un simplu monah, care este smerit, ascultător, şi acesta poate deveni învăţător pentru ceilalţi, nu printr‑o funcţie învăţătorească destinată precis, ci prin mărturia vieţii sale. Nu totdeauna vârsta biologică este şi vârsta duhovnicească. Sfântul Ioan Scărarul nu era în vârstă, era tânăr şi i se spunea «tânărul bătrân». Mănăstirea este şcoala în care unii învaţă de la alţii. De la unul înveţi râvna, de la altul înveţi smerenia, de la altul înveţi ajutorarea semenilor şi în orice comunitate sunt daruri diferite. De aceea, am considerat că în anul acesta al educaţiei tinerilor ortodocşi e bine să nu uităm că există o mulţime de tineri şi în mănăstiri. În general, călugărul este tânăr toată viaţa, indiferent de vârstă. El are o tinereţe perpetuă prin râvna şi sensibilitatea sa“, a precizat Preafericirea Sa.

Patriarhul Bisericii noastre a explicat apoi că, pe lângă formarea duhovnicească, se cere astăzi şi un spor de cultură în mănăstiri. „Am avut în istorie foarte mulţi călugări învăţaţi, erudiţi. Cultura, dacă este un motiv de responsabilitate şi de capacitate de a ajuta pe alţii, atunci este folositoare. Dacă se sfinţeşte prin jertfelnicia omului cult, atunci cultura devine una sfinţită, devine vehicul al credinţei. Sfântul Maxim Mărturisitorul spunea că Dumnezeu este simplu cu cei simpli şi este savant cu cei savanţi sau erudiţi, Se dăruieşte fiecăruia după capacitatea de a‑L primi“, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

A urmat apoi referatul Înaltpreasfinţitului Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, cu tema „Formarea duhovnicească şi culturală a vieţuitorilor din sfintele mănăstiri“. În cadrul Sinaxei monahale mitropolitane, au fost făcute propuneri pentru revigorarea vieţii monahale, primite de la eparhiile Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei.