Secularizarea, dezbătută de teologi ortodocși și luterani

La Centrul social-pastoral „Sfânta Cruce” de la Mănăstirea Caraiman, s-a desfăşurat în perioada 29 iulie – 1 august 2019 cea de a XV-a întrunire de dialog teologic bilateral dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Evanghelică din Germania. Anul acesta, dezbaterile s-au axat pe o problemă actuală care fră­mântă societatea, şi anume secularizarea, tema întrunirii fiind „Provocările misionare ale Bisericilor noastre în societatea secularizată”. În cea de a doua zi a dezbaterilor, invitaţii au avut parte şi de o deplasare la Braşov, unde au vizitat orașul vechi, Biserica Neagră, precum și Biserica „Sfântul Nicolae” din Șcheii Brașovului.

Cei doi conducători ai delegaţiilor română şi germană au fost Înaltpreasfinţitul Părinte Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, şi Episcopul Petra Bosse-Huber. În afară de luările de cuvânt ale acestora, au mai susţinut referate pr. prof. dr. Viorel Ioniţă, pr. prof. dr. Stelian Tofană, dr. Dorothea Erbele-Küster, prof. dr. Henning
Theißen”, pr. prof. dr. Daniel Benga, pr. prof. dr. Ioan Moga, prot. Birgit Schlegel, pr. Philipp Walter, pr. Senta Zürn, pr. prof. dr. Ioan Tulcan, pr. prof. dr. Constantin Pătuleanu ş.a.

„Întâlnirea de la Mănăstirea Caraiman din anul acesta este a XV-a rundă de dialog dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Evanghelică din Germania, aşadar un dialog care durează de 40 de ani şi din care a făcut parte, în urmă cu mulţi ani, chiar şi părintele Dumitru Stăniloae. Este un dialog al cunoaşterii reciproce şi al încercării de a găsi soluţii, de a schimba gânduri şi de a împărtăşi experienţe din cele două Biserici (…). Avem de-a face cu un schimb de experienţe şi viziuni teologice între partea germană şi partea română, pentru că noi trăim în contexte diferite, culturile noastre sunt culturi diferite şi chiar modul în care practicăm teologia diferă. În partea germană, avem de-a face cu o metodă ştiinţifică sau istorico-critică foarte accentuată în domeniul teologiei, iar perspectiva noastră are această dimensiune spirituală, duhovnicească. Din această perspectivă, încercăm să vedem modul în care putem învăţa de la ceilalţi, cum să practicăm mai bine misiunea în lumea contemporană”, ne-a declarat pr. prof. dr. Daniel Benga.

În cadrul întrunirii s-au desprins două mari problematici care vizează, pe de o parte, societatea contemporană aflată în plin proces de secularizare, iar pe de altă parte, misiunea pastoral-misionară a Bisericilor în ceea ce priveşte această tendinţă ideologică specifică ateismului, de a înlătura orice manifestare religioasă din spaţiul public şi în general din orice registru al vieţii umane. În acest sens, pr. prof. dr. Constantin Pătuleanu ne-a declarat faptul că membrii celor două delegații au putut constata că problemele și provocările cu care se confruntă cele două Biserici în misiunea lor către lume nu sunt noi, tensiunile și schimbările politice care au marcat istoria mai nouă a Europei făcând ca tema secularizării să devină o prioritate pentru misiunea Bisericilor.

„Intensificarea fenomenului migrației în Europa din ultima vreme a condus la creșterea importanței acestor schimbări în viața Bisericilor. S-a constatat, de asemenea, faptul că în România și în Germania pot fi observate diferite variante ale secularizării provocate de iluminism (Aufklärung). În Germania, separarea Bisericii de Stat din secolul XX a condus la apariția a diferite forme de secularizare. Astfel, dacă în Republica Federală Germania s-a putut dezvolta un parteneriat între Biserică și Stat, dimpotrivă, în România și în Republica Democrată Germană secularizarea impusă de ideologia statului comunist a contribuit la opoziția dintre Biserica creștină și lumea secularizată. Aceste diferențe sugerea­ză că unele procese tipice de secularizare, precum slăbirea legăturilor cu Biserica și necu­noaș­terea valorilor creștine autentice, trebuie privite în contextul respectiv”, ne-a transmis pr. prof. dr. Constantin Pătuleanu.

Referitor la problema misiunii, ambele Biserici au fost de acord că Sfânta Liturghie are o dimensiune pastoral-misionară fundamentată biblic şi că trebuie să existe o deschidere mai mare din partea Bisericilor în ceea ce priveşte comunicarea digitală. Totodată, a fost adusă în discuţie importanţa orei de religie în şcolile publice din Germania şi România.