Sărbătoarea Sfintelor Paști la Catedrala Patriarhală

„Suntem în fața lui Dumnezeu Cel veșnic lumânări sau făclii de Înviere. Și după cum o făclie de Înviere arde încetul cu încetul, tot așa și viața noastră trece. Important este nu faptul că trecem prin lume, ci câtă lumină am adunat în sufletul nostru ca să devenim făclie de Înviere”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în cuvântul de învățătură rostit duminică, 16 aprilie, cu prilejul Învierii Domnului, cel mai mare praznic al creștinătății.

Sfânta Lumină de la Ierusalim a fost adusă în România

Sfânta Lumină de la Ierusalim a fost adusă și anul acesta în țara noastră, conform tradiției de Sfintele Paști, în seara zilei de 15 aprilie, de o delegație a Patriarhiei Române, con­dusă de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepis­copiei Bucureștilor. Lumina Sfântă de la Biserica Sfân­tului Mormânt din Ierusalim a fost întâmpinată la Catedrala Patriarhală de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Împreună cu Patriarhul României, la Catedrala Patriarhală au întâmpi­nat Sfânta Lumină Prea­sfințitul Părinte Varlaam Ploieș­teanul, Epis­cop-vicar patriarhal, preoți slujitori ai catedralei, precum și credincioși. Din delegația Patriarhiei Române, condusă de Preasfin­țitul Părinte Timotei Prahoveanul, au mai făcut parte: pr. Ionuț Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal; protosinghel Joachim Bejenariu, consilier eparhial și director al Serviciului colportaj; protosinghel Lucian Bujor, inspector eparhial la Reședința Patriarhală, și arhid. Maxim Ţifui, directorul fabricii de lumânări „Făclia Sfinților Români”.

În salonul oficial al Aeroportului Internațional „Henri Coandă” din București s-au aflat sâmbătă seara delegați ai protopopiatelor din Arhiepiscopia Bucureștilor, dar și reprezentanți ai eparhiilor Patriarhiei Române, care au primit Lumina Sfântă spre a o duce preoților și cre­dincioșilor din toate zonele Româ­niei.

La Catedrala Patriarhală, Întâistătătorul Bisericii noastre a precizat în cuvântul de învăță­tură că Sfânta Lumină este un dar care aduce bucurie oamenilor care cred în Iisus Hristos. „Lumina pe care am primit-o din Mormântul Domnului, Lumina lumii, Cel care Se îmbracă cu lumina ca și cu o haină din veșnicie, este dovada adevăratei credințe a Ortodoxiei și, în același timp, mai presus de toate, este darul lui Dumnezeu pentru cei care cred în Hristos și Îl iubesc pe El și mărturisesc iubirea Lui sfântă, jertfelnică și mântuitoare. Aceas­tă Lumină care este trimisă în dar de Însuși Hristos Cel înviat din morți este o mângâiere, o bucurie și este un izvor de pace și de binecuvântare”, a evidențiat Preafericirea Sa. Părintele Patriarh Daniel a mai explicat că Sfân­ta Lumină este un dar al harului dumnezeiesc care ne arată că Mântuitorul Iisus Hristos este Lumina cea neapusă. „Biserica însăși este lumină din lumina lui Hristos și merge spre lumină, spre lumina cea neînserată a Împărăției cerurilor. Această lumină nu este una produsă de soare, nu este produsă de ceva chimic, nu este produsă de o substanță, ci este un dar al harului dumnezeiesc, care ne arată că Hristos este Lumina cea neapusă și toți cei care s-au botezat în numele Sfintei Treimi s-au luminat cu lumina lui Hristos și au des­coperit calea spre împărăția luminii Sfintei Treimi”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Patriarhul României a oferit Lumina Sfântă la slujba de Înviere clericilor și credincioșilor prezenți la Catedrala Patriarhală.

Slujba Învierii Domnului pe Colina Bucuriei

Sărbătoarea Învierii Domnului sau Sfintele Paști a adunat la Catedrala Patriarhală, în comuniune de rugăciune și bucurie duhovnicească, numeroși credincioși, care au primit și anul acesta din partea Patriarhului României Sfânta Lumină adusă de la Ierusalim. În cuvântul de învățătură, Întâistătătorul Bisericii noastre le-a vorbit celor prezenți despre semnificațiile celei mai mari sărbători a creștinătății, precum și despre importanța gesturilor liturgice făcute de cler și credincioși în timpul sfintelor slujbe. „De ce slujba de Înviere nu se săvârșește în interiorul bisericii? Nu doar pentru că nu ar fi spațiu pentru toată lumea. Proclamarea Învierii lui Iisus Hristos, ca și vestirea morții Sale, după Denia din Sfânta și Marea Vineri, ne arată că atât moartea pe Cruce a lui Hristos, cât și Învierea Sa nu s-au făcut pentru Sine, ci pentru viața și pentru mântuirea întregii lumi. De aceea, înconjurăm biserica la sfârșitul Deniei Prohodului Domnului și ieșim în afara bisericii în noaptea de Paști. Învierea Mântuitorului Iisus Hristos este începutul învierii tuturor oamenilor și privește pe toți oamenii din toate timpurile și din toate locurile. Și pe cei care cred în El, și pe cei care nu cred în El. Învierea lui Hristos este începutul învierii de obște sau începutul învierii universale. Învierea lui Hristos este pentru noi începutul viitorului ultim al nostru, pentru că omul nu a fost făcut pentru mormânt, ci pentru viață cerească veșnică. Învierea universală sau de obște, la sfârșitul veacurilor, va fi darul exclusiv al lui Dumnezeu pentru umanitate. Deci, învierea este un dar pentru toți oamenii. Fericirea sau nefericirea veșnică depinde de credința, pocăința și faptele noastre, bune sau rele”, a evidențiat ­Părintele Patriarh Daniel. Preafericirea Sa a precizat că în noaptea de Paști, deodată cu proclamarea Învierii Domnului, prevestim și învierea de obște, și Judecata de Apoi.

În continuare, Patriarhul României a explicat troparul Sfintelor Paști: Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le. „Această cântare este concentrarea întregii învățături a Bisericii privind Învierea lui Hristos și învierea noastră la sfârșitul veacurilor. Acest tropar pe care-l vom cânta până la Înălțarea Domnului cuprinde trei părți: este o mărturisire de credință, «Hristos a înviat din morți», o tâlcuire, «cu moartea pe moarte călcând», și o profeție, «și celor din morminte viață dăruindu-le». Când cântăm Hristos a înviat din morți, mărturisim adevărul central al credinței noastre. De aceea, Sfântul Apostol Pavel spune: «Dacă Hristos nu a înviat, zadarnică este predica noastră și zadarnică este credința voastră». Fără Înviere, totul este absurd. Fără Înviere, creștinismul rămâne o simplă doctrină morală sau socială. Numai pentru că Hristos a înviat există un viitor ultim fericit pentru omenire și pentru întreg universul. Tâlcuirea «cu moartea pe moarte călcând» ne arată că Învierea lui Hristos nu este reanimarea unui cadavru. Hristos Cel înviat nu revine la viața pământească, amestecată cu suferința și moartea. Învierea lui Hristos se deosebește de învierea lui Lazăr, pentru că Hristos nu mai moare niciodată. Moartea nu mai are stăpânire asupra Lui”, a spus Preafericirea Sa.

Părintele Patriarh Daniel a mai explicat că Mântuitorul Hristos a biruit moartea nu fugind de ea, ci asumând-o, „a biruit-o din interiorul ei, a transformat-o în Paște, în trecere spre viața veșnică. De aceea, în noaptea de Paști, noi cântăm: «Să se veselească cele cerești și să se bucure cele pământești că a făcut biruință cu brațul Său Domnul». Cu alte cuvinte, ­Hristos, din interiorul morții, biruiește moartea, adică o desfiin­țează și arată că este posibil ca omul, suflet și trup, să trăiască veșnic. Hristos, cu moartea pe moarte călcând, ne dăruiește o altă viață, viața veșnică. De aceea, în noaptea de Paști cântăm în Canonul Învierii: prăznuim omorârea morții și începutul unei alte vieți, viața veșnică”, a evidențiat Patriarhul Bisericii noastre. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a arătat apoi că ultima parte a troparului Învierii Domnului, și celor din morminte viață dăruindu-le, este profeția că toți vom învia în Hristos Iisus.

Preafericirea Sa a mai precizat că prin purtarea în mâini a lumânărilor și candelelor, cre­dincioșii reprezintă pe creștinii din toate locurile și din toate timpurile care au crezut în Hristos și care au cântat „Hristos a înviat din morți” de-a lungul secolelor. „Lumânarea sau candela din mână este însăși viața noastră. Noi suntem făclii de Înviere, începând cu Botezul nostru, care s-a numit și luminare, sfințire (…). Suntem chemați în aceste zile sfinte să răspândim lumină, pace și bucurie în familie, în societate, în jurul nostru, ca să ne bucurăm împreună cu sfinții proroci, apostoli, martiri, ierarhi, cu sfinții din toate timpurile și din toate locurile”, a spus Patriarhul României.

În încheierea cuvântului său, Întâistătătorul Bisericii noastre i-a îndemnat pe credincioși să nu-i uite în aceste zile de sărbătoare pe cei săraci, bolnavi, suferinzi, îndoliați și întristați.

A urmat apoi Sfânta Liturghie, care a fost săvârșită în Catedrala Patriarhală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurați de un sobor de slujitori. La final, credincioșii au primit „Sfintele Paști”, Pastorala Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Învierea Domnului, precum și produse tradiționale de Paști.

„Taina Crucii, interiorizată în slava Învierii”

În prima zi de Paști, duminică, 16 aprilie, în toate bisericile din Patriarhia Română a fost săvârșită, începând cu ora 12:00, slujba Vecerniei speciale, numită și „A doua Înviere”. La Catedrala Patriarhală, aceasta a fost oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințitul Părinte Qais Sadiq, Episcop de ­Erzurum, Preasfințitul Părinte ­Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar ­patriarhal, și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Conform tradiției, în cadrul slujbei a fost citită în 12 limbi pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Ioan, capitolul al 20-lea, versetele de la 19 la 25. Întâistătătorul Bisericii noastre a evidențiat în cuvântul de învățătură că Mântuitorul ­Iisus Hristos le-a dăruit Apostolilor Săi, după Învierea Sa din morți, darul păcii și al bucuriei. „Bucuria și pacea sunt cele dintâi roade, semne ale prezenței lui Hristos Cel înviat în viața oamenilor. Pacea pe care El o dă Sfinților Săi Ucenici este pace cerească, nu este pacea care rezultă din înțelegeri, din contracte, din tratate, din acorduri sau din convenții. Este pace din Izvorul păcii. Pentru că Hristos fiind plinătatea vieții, plinătatea iubirii, numai El poate dărui pace, ca plinătate de viață, de bucurie și de lumină pentru oameni”, a spus Preafericirea Sa.

În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat de ce Domnul Iisus Hristos păstrează pentru eternitate semnele lăsate de cuie și suliță pe trupul Său înviat și înălțat apoi întru slavă. „El, care a vindecat orbi din naștere, totuși nu a dorit să facă să dispară rănile lăsate în corpul Lui de răstignire. Nici semnul coastei străpunse, nici semnul cuielor din mâini și din picioare nu au dispărut după Înviere din trupul lui Iisus. Sfânta Cruce sau taina Crucii este nedespărțită de Înviere. În Cruce s-a arătat iubirea Sa jertfelnică, smerită și ascultătoare de Dumnezeu până la moarte, iubire smerită și milostivă, care a vindecat păcatul neascultării proto­pă­rinților Adam și Eva (…). Deci avem taina Crucii interiorizată în slava Învierii lui Hristos. În iconografia ortodoxă și coborârea Mântuitorului la iad este însoțită de o cruce de lumină în fundal, care înseamnă că iubirea Lui jertfelnică, smerită și milostivă de pe cruce a ajuns și în iad, acolo unde este singurătate, izolare, tristețe și neputință de a iubi. Numai iubirea smerită creează comuniune. Numai iubirea jertfelnică dă­ruiește oamenilor bucuria comuniunii, a dialogului și a vieții celei adevărate. Hristos Domnul, după Învierea Sa din morți, poartă în trupul Său stigmatele, sau semnele crucii, arătându-ne prin aceasta că niciodată nu trebuie să despărțim Crucea de Înviere și Învierea de Cruce. Puterea Învierii este ascunsă în Cruce”, a precizat Părintele ­Patriarh Daniel.

Patriarhul României a explicat apoi semnificația citirii pericopei de la Ioan în 12 limbi. Totodată, Preafericirea Sa a arătat că Apostolii au primit acum un mare dar. „Toate popoarele de orice limbă, de orice etnie, sunt chemate să asculte Evanghelia, vestea cea bună a biruinței lui Hristos asupra morții, a iertării păcatelor și a luminii învierii celei de obște, care a fost inaugurată prin Învierea Sa din morți. Avem aici o icoană a propovăduirii Apostolilor la toate ­neamurile, pentru că sunt trimiși către toate popoarele, nu numai către poporul lui Israel. Mântuitorul Iisus Hristos le mai dăruiește ucenicilor Săi un mare dar, și anume, nu numai bucuria Învierii Sale, arătând Trupul Său cel răstignit care a înviat, ci și darul iertării păcatelor”, a spus Părintele Patriarh Daniel.

După slujba Vecerniei Învierii, Patriarhul României i-a primit la Reședința Patriarhală pe membrii Coralei „Nicolae Lungu” a Patriarhiei Române, pe care i-a felicitat pentru întreaga activitate și le-a oferit daruri.