Praznicul Sfintelor Paşti la Catedrala Patriarhală

Lumina Sfântă de la Ierusalim a fost adusă şi anul acesta în ţara noastră, pentru a XII-a oară, de Sfintele Paşti, de o delegaţie a Patriarhiei Române, condusă de Prea­sfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Lumina Sfântă de la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim a fost întâmpinată la Catedrala Patriarhală de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu un sobor de slujitori.

„Suntem binecuvântaţi de Dumnezeu şi anul acesta ca şi în ceilalţi ani, începând cu 2009, pentru că primim ca semn de binecuvântare, de la Mormântul Sfânt din care a înviat Mântuitorul Iisus ­Hristos, Sfânta Lumină. Sfânta Lumină pe care noi o primim acum şi pe care o distribuim în toată ţara pentru a o avea în noaptea de Înviere este o minune pe care o săvârşeşte Mântuitorul Iisus Hristos Cel înviat din morţi, în fiecare an, El Care este Lumina lumii şi Lumina vieţii noastre. Această Lumină, anul acesta, a fost primită într-o atmosferă de tristeţe pentru toată lumea, o tristeţe pentru că Biserica Sfântului Mormânt era aproape goală. În ea erau doar Patriarhul Ierusalimului şi câţiva slujitori, şi aceasta din cauza ­pandemiei”, a spus Preafericirea Sa la momentul primirii Luminii Sfinte în ­Catedrala Patriarhală.

Patriarhul României a subliniat că Sfânta Lumină de la Ierusalim este pentru credincioşi nu numai o binecuvântare, ci şi o consolare şi încurajare. „Faptul că Lumina Sfântă a venit şi anul acesta de la Ierusalim în România şi în toate ţările ortodoxe care au trimis delegaţii spre a o primi în dar de la Hristos aduce bucurie, binecuvântare şi o mare consolare. Iisus Hristos Care ne-a trimis Lumina Învierii Sale doreşte să intre în casa sufletului nostru, în familia noastră, în toată viaţa noastră, să lumineze incertitudinile, să risipească teama, să ne ajute să ne vindecăm sufleteşte şi trupeşte. De aceea noi mulţumim ­Mântuitorului Iisus Hristos pentru această binecuvântare şi consolare sau mângâiere”, a reliefat Preafericitul ­Părinte Patriarh Daniel.

Întâistătătorul Bisericii noastre a mai precizat faptul că, dincolo de toate opreliştile care există din cauza pandemiei, Bisericile Ortodoxe şi credincioşii au păstrat comuniunea cu Hristos prin Sfânta Lumină de la Ierusalim. ­„Credincioşii noştri, deşi nu pot participa fizic în noaptea de Înviere la slujbă, totuşi, prin faptul că primesc în casele lor această Lumină Sfântă, se luminează cu prăznuirea, cum ne îndeamnă cântările de Sfintele Paşti, şi unii pe alţii ne îmbrăţişăm duhovniceşte, sufleteşte, de la distanţă, prin aceeaşi credinţă pe care o mărturisim şi aceeaşi iubire pe care o arătăm lui Hristos şi Bisericii ­Sale. Ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos să lumineze viaţa noastră, să aibă o milă şi o iubire deosebite faţă de toţi cei care se află în spitale sau la casele lor, suferinzi sau singuri, sau trişti, sau în carantină, sau în izolare. Să le aducă lumina iubirii Sale în sufletele lor, spre slava Preasfintei Treimi şi spre bucuria noastră, a tuturor”, a spus Patriarhul României.

La final, Preafericirea Sa le-a mulţumit Preasfinţitului Părinte Timotei ­Prahoveanul şi celor care l-au însoţit în Israel. De asemenea, Preafericitul ­Părinte Patriarh Daniel le-a mulţumit şi celor care au pus la dispoziţie aeronava cu care a fost adusă de la Ierusalim ­Lumina Sfântă.

Sărbătoarea Învierii Domnului
la Catedrala Patriarhală

Cu puțin timp înainte de miezul nopții, la Catedrala Patriarhală a fost oficiată slujba Canonului Sâmbetei celei Mari, premergătoare ­rânduielii speciale care se săvârșește în afara bisericilor în noaptea Învierii.

Când clopotele au răsunat la miezul nopții, în fața Reședinței Patriarhale, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a rostit de trei ori chemarea „Veniți să luați lumină!”, oferind Sfânta Lumină a Învierii ­Domnului Preasfinţitului Părinte Varlaam Ploieşteanul şi Preasfinţitului Părinte ­Ieronim Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali, precum și slujitorilor catedralei. De asemenea, Preafericirea Sa a citit Sfânta Evanghelie de la Matei 28, 1-16, continuând rânduiala începutului pascal cu stihurile Învierii și cântarea „Hristos a înviat”.

În cadrul cuvântului de învățătură rostit cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat faptul că ­Mântuitorul Iisus Hristos este vindecător de boli și de moarte. „Astăzi, când oamenii din întreaga lume se află într-o stare de teamă, de tulburare și de neliniște, Hristos Cel înviat din morți Se întâlnește tainic cu noi pe drumul vieții noastre sau în ­casele noastre, și mai ales în casa sufletului nostru și ne spune «Nu vă temeți!» (Matei 28, 10). Iisus Hristos, Cel răstignit și înviat, este Mântuitorul lumii, adică vindecătorul și eliberatorul oamenilor de păcatul neascultării protopărinților Adam și Eva, eliberator sau vindecător de boală și de moarte, moartea fiind înțeleasă aici mai întâi ca separare a trupului de suflet, dar și ca o îndepărtare a omului de ­Dumnezeu”, a spus Preafericirea Sa.

De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a arătat că activitatea mântuitoare a Domnului Iisus pe pământ a început cu îndemnul „Pocăiți-vă, că s-a apropiat Împărăția cerurilor!”: „Prin ­chemare la pocăință, Hristos Domnul vrea să vindece pe omul păcătos de modul său de viață egoist, arogant și posesiv pentru a deveni un om altruist, smerit și milostiv. Noul Testament ne arată că adesea, după ce Iisus a predicat mulțimilor Evanghelia Împărăției cerurilor, a vindecat mulțimi de bolnavi, care au fost aduși la El. În aceasta El S-a arătat a fi nu numai învățătorul, ci și vindecătorul, Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre. El a vindecat o mulțime de orbi, de surzi, de muți, de oameni paralizați, dar și o mulțime de oameni care erau chinuiți de duhuri rele sau diavolești”.

„Învierea lui Hristos este arvuna sau temelia învierii noastre”

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a spus că Învierea Mântuitorului Hristos este începutul unei alte vieți decât cea pământească: „Hristos Domnul nu doar a vindecat bolnavi, ci a și înviat morți. A înviat pe fiul văduvei din Nain, pe fiica lui Iair și pe prietenul Său Lazăr din ­Betania, fratele surorilor Marta și Maria. Însă, înainte de a-l învia pe Lazăr, pe prietenul Său, Iisus îi spune Martei: «Eu sunt învierea şi viaţa; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi» (Ioan 11, 25). Prin aceasta vedem că acela care crede în Hristos, chiar dacă va muri cu trupul, va trăi cu sufletul. Totuși, dacă învierea lui Lazăr din morți a fost o revenire a acestuia la viața pământească, Învierea lui Hristos este cu totul altceva, este o viață nouă, este viața cerească nelimitată și netrecătoare. Aceasta este viața pe care Hristos ne-o arată prin Învierea Sa din morți. Învierea lui Hristos ne arată că viața Lui după Înviere nu mai este o viață pământească. El este total liber de orice determinism al naturii. Nimeni și nimic nu-L mai poate opri, nu-L mai poate reține, nici măcar cu privirea. (…) ­Mântuitorul Iisus Hristos înviat din morți ne arată că Învierea Lui este începutul unei alte vieți decât viața pământească. De aceea, în noaptea de Paști cântăm «Astăzi prăznuim omorârea morții». ­Învierea lui Hristos este arvuna sau temelia învierii noastre, a tuturor oamenilor”.

Patriarhul României a evidențiat faptul că praznicul Învierii Domnului reprezintă pentru toți creștinii izvor de bucurie, dar și de întărire în vremuri grele. „Învierea lui Hristos este astăzi pentru noi, ca totdeauna, izvor de lumină și pace, izvor de bucurie, dar și izvor de putere spirituală pentru a lupta cu greutățile vieții, inclusiv pentru a lupta cu boala, cu teama de moarte, cu suferința, cu tot ceea ce în aceste zile ne împresoară, neliniștește, ne pune pe gânduri, ne creează o stare de incertitudine pentru prezentul și viitorul nostru. De aceea, ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos să dăruiască sănătate celor ­bolnavi, răbdare și pricepere tuturor ­medicilor și întregului personal medical, să dăruiască consolare celor îndoliați și odihnă sufletelor celor decedați”, a arătat Preafericirea Sa.

La final, Întâistătătorul Bisericii noastre a mulțumit tuturor voluntarilor implicați în aceste zile în activitatea ­misionară și filantropică a Bisericii. „Ne rugăm lui Hristos Cel înviat din morți să-i binecuvânteze pe toți ierarhii, preoții și diaconii, precum și pe toți voluntarii din parohii care în ultimele săptămâni au ajutat spiritual și material multe spitale, multe persoane aflate în dificultate, oameni vârstnici, săraci, dar și multe persoane aflate în nevoi. În mod deosebit dorim să mulțumim preoților și voluntarilor care vineri și sâmbătă au distribuit la casele credincioșilor din parohii Sfintele Paști. De asemenea, în seara trecută au distribuit Sfânta Lumină de la Ierusalim, ca iubiții noștri credincioși, deși se află departe de Biserică din punct de vedere spațial, să simtă că stau în comuniune cu biserica lor din parohie și cu Biserica întreagă din toată lumea prin aceste semne de binecuvântare și mai ales prin rugăciune. Mulțumim ­tuturor persoanelor din instituțiile ­publice, dar și tuturor oamenilor care lucrează acum cu jertfelnicie pentru ­binele poporului român. Tuturor celor care din cauza pandemiei se află în prezent în casele lor le dorim sărbători ­
de Paști cu pace și sănătate, bucurie și mult ajutor de la Dumnezeu”, a spus ­Patriarhul României.

În continuare, în catedrală au fost săvârșite Utrenia Învierii și Sfânta ­Liturghie de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul şi ­Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcopi-vicari patriarhali.

Slujba Vecerniei din prima zi de Paști la Patriarhie

În prima zi de Paști, duminică, 19 aprilie 2020, la Catedrala Patriarhală din București a fost săvârșită slujba Vecerniei Învierii Domnului, numită în popor „A doua Înviere”. Slujba a fost oficiată la orele ­amiezii de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, ­împreună cu Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.

Anul acesta, potrivit tradiției, în cadrul slujbei Vecerniei Învierii a fost citit în șapte limbi pasajul evanghelic de la Ioan 20, 19-25.

În cuvântul de învățătură rostit, ­Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a tâlcuit înțelesurile duhovnicești ale Evangheliei citite la slujba Vecerniei și a spus că aceasta ne arată mai multe adevăruri fundamentale pentru credința și viața Bisericii: „Vedem că Mântuitorul Iisus Hristos Cel înviat din morți, în seara Învierii Sale, vine la ucenicii Săi, care se aflau într-o casă, și de teamă de a nu fi persecutați aveau ușile încuiate. Iisus nu bate în ușă, nu așteaptă ca să I se deschidă, ci El trece prin ușile ­încuiate fără să le spargă, fără să degradeze integritatea ușilor, și a stat în mijlocul lor și le-a zis «Pace vouă!» (Ioan 20, 19). Aici vedem neobișnuita stare a lui Hristos după Înviere. El este înviat din morți, dar nu mai revine la viața pământească, obișnuită, care este adesea limitată de determinismele naturii, de spațiul care îl limitează pe om, de timp și de materia opacă, care i se opune atunci când ușile sunt încuiate. Iisus Hristos a intrat într-o altă viață. Învierea Lui nu este reanimarea unui trup, cum a fost ­învierea prietenului Său Lazăr, care după o vreme, deși a înviat, a murit la vârstă ­înaintată. Învierea lui Hristos, așa cum spun cântările din noaptea de Paști, este omorârea morții și începutul unei alte vieți, viața cerească veșnică”.

De asemenea, Preafericitul Părinte ­Patriarh Daniel a evidențiat faptul că ­Mântuitorul Hristos Se arată ucenicilor pentru a-i asigura că El, Cel înviat, este identic cu Cel răstignit. „Trupul Său, deși este înviat din morți, poartă stigmatele sau semnele cuielor în mâini, în picioare, precum și semnul în coasta Sa făcut de lancea cu care a fost străpuns atunci când se afla pe cruce și a curs sânge și apă, ­dovada că El murise. Tocmai pentru că El trece prin ușile încuiate, ucenicii ar fi putut crede că este o fantomă, o nălucă, o arătare, un duh. Ca să arate că El are carne și oase, deși este înviat din morți, le arată semnul cuielor și semnul străpungerii coastei Sale. De fapt, Mântuitorul îi asigură palpabil, vizual, pe ucenici că El este Cel răstignit și acum a înviat. Această atitudine a Lui ne arată că este un Învățător desăvârșit. El întărește credința ucenicilor Săi, dar în același timp le arată și taina Învierii Sale, care este altceva decât o revenire la viața biologică pământească. (…) Prin semnele pătimirii Sale, nu neagă, nu exclude și nu șterge experiența suferinței, ci o transfigurează. Trupul Său cel înviat interiorizează taina crucii, iar taina crucii exprimă slava iubirii Sale milostive prin Înviere”, a reliefat Preafericirea Sa.

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a evidențiat că Evanghelia citită în cadrul Vecerniei are o semnificație ­misionară, întrucât, îndată după Învierea Sa, Mântuitorul vorbește despre o trimitere a ucenicilor la propovăduire: „Deja în seara Învierii Sale, îi pregătește pe ucenici pentru misiune. Aceasta explică de ce acest text este citit în mai multe limbi. El este citit în mai multe limbi pentru că deja conține mesajul misiunii, trimiterii ucenicilor la toate popoarele. În Evanghelia după Sfântul Luca se spune că așa trebuia, adică este un plan al lui Dumnezeu ca pocăința să fie propovăduită împreună cu iertarea păcatelor la toate neamurile, ­începând de la Ierusalim. Aici vedem universalitatea misiunii încre­dințate de ­Hristos apostolilor. În Evanghelia după Matei se spune: «Drept aceea, mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh» (Matei 28, 19). Prin aceasta vedem că Hristos nu a înviat doar pentru poporul evreu, ci pentru toate popoarele și că ­învierea de obște sau învierea universală este un dar al lui Dumnezeu pentru toate popoarele, indiferent de etnie, credință, de cultură”.

Răspunsurile liturgice la strană au fost oferite de Grupul psaltic „Tronos” al ­Catedralei Patriarhale, condus de ­arhidiaconul protopsalt Mihail Bucă.

La slujbele din noaptea Învierii ­Domnului şi la Vecernia numită în popor „A doua Înviere” au cântat membri ai ­Grupului psaltic „Tronos” al Catedralei Patriarhale, condus de arhidiaconul ­protopsalt Mihail Bucă.