Pelerinaj pe urmele Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul

În perioada 1-8 noiembrie 2016, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, un grup de arhimandriți, stareți, protopopi, clerici și mireni din Patriarhia Română, conduși de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a efectuat un pelerinaj pe urmele Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, Mitropolitul Ţării Românești, în Patriarhia ­Georgiei. Pelerinajul s-a desfășurat la invitația Excelenței Sale, Domnul Ilia Giorgadze, Ambasadorul Georgiei la București, și din inițiativa Preasfințitului Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, în contextul Anului comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul și al tipografilor bisericești. Scopul pelerinajului a fost acela de a cunoaște mai bine Ortodoxia georgiană, cea care a plămădit un așa cărturar și slujitor al Domnului ca Sfântul Antim Ivireanul.

La sosirea pe aeroportul din Kutaisi (vestul Georgiei), grupul de pelerini a fost întâmpinat de Înaltpreasfințitul Părinte Calistrat, Mitropolit de Kutaisi, înconjurat de un grup de aproximativ 20 de clerici. Întâlnirea a fost una deosebit de călduroasă și frățească, de ambele părți, scoțându-se în evidență relațiile frățești dintre Bisericile Ortodoxe Georgiană și Română și personalitatea Sfântului Antim Ivireanul. Seara, grupul de pelerini a asistat la un program de cântece tradiționale georgiene, susținut de un grup folcloric bărbătesc.

Aici au fost vizitate, a doua zi, Catedrala Adormirii sau Bagrati din orașul Kutaisi, capodoperă a arhitecturii georgiene din secolul al XI-lea, și Mănăstirea Gelati, necropolă regală și un mare centru cultural, care datează din secolul al XII-lea (unde a funcționat o academie care a reunit savanți din Georgia și din imperiul bizantin, motiv pentru care a fost numită o Nouă Eladă sau al doilea Athos).

În a treia zi, grupul de pelerini, că­lăuziți de către Înaltpreasfințitul Nicolae, Mitropolit de Akhalkalaki și Kumurdo, a vizitat biserica din incinta centrului administrativ eparhial și paraclisul reșe­dinței mitropolitane, Mănăstirea din Ude, satul unde s-a născut Mitropolitul Antim Ivireanul și care adăpostește cinci mănăstiri: trei de călugări și două de maici.

A patra zi de pelerinaj s-a desfășurat în Tbilisi, capitala Georgiei, și a debutat cu vizitarea Bisericii Anchiskhati, a Icoanei Mântuitorului nostru Iisus Hristos, cea nefăcută de mână omenească, care datează din secolul al VI-lea, fiind cea mai veche biserică din oraș.

A urmat o vizită la Preafericirea Sa, Ilia al II-lea, Catolicos și Patriarh al ­Georgiei. Întâlnirea s-a desfășurat în salonul oficial din reședința patriarhală. Preafericirea Sa a vorbit despre relațiile îndelungate pe care le are Biserica Ortodoxă a Georgiei cu Biserica Ortodoxă Română. După cuvântul de răspuns prezentat de către Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, Preafericirea Sa a încheiat cu rugămintea adresată grupului de pelerini de a cânta cântări bisericești. Întâlnirea s-a încheiat cu interpretarea troparului Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, a cântării „Apărătoare Doamnă” și a imnului patriarhal.

A urmat vizitarea vechii capitale a Georgiei – Mtskheta, centru spiritual al geor­gienilor, unde se află Catedrala Svetitskhoveli, în care se păstrează, potrivit tradiției, cămașa Mântuitorului Hristos, construcție datând din secolul al XI-lea, cu anumite porțiuni din zid chiar din secolul al IV-lea. Spre finalul zilei, pașii grupului s-au îndreptat spre Mănăstirea Samtavro, construită în secolul al XI-lea, în care se află moaștele Sfântului Gabriel cel nebun pentru Hristos, canonizat de Biserica Georgiei pe 20 decembrie 2012, la doar 17 ani de la trecerea sa la Domnul. Tot aici este înmormântată și prima familie regală creștină a Georgiei, Sfinții Miriam și soția sa, Nana, care au declarat creștinismul religie de stat în anul 337.

În a cincea zi, grupul de pelerini a poposit la Mănăstirea Alaverdi, din regiunea viticolă Kakheti. Biserica mănăstirii datează din secolul al XI-lea și este a doua cea mai înaltă construcție bisericească din Georgia, după Catedrala Patriarhală nouă din Tbilisi. Vizitarea Mănăstirii Ikalto (secolul VI) a fost un alt punct important al pelerinajului. Aceasta adăpostea o academie bisericească datând din secolul al XI-lea.

În cea de-a șasea zi de pelerinaj, grupul a revenit la Mănăstirea Alaverdi, pentru a participa la Sfânta Liturghie. Ziua s-a încheiat cu vizitarea Mănăstirii Bodbe, o mănăstire cu un pelerinaj deosebit de intens, datorită Sfintei Nina, cea întocmai cu Apostolii, luminătoarea georgienilor, al cărei mormânt se află în interiorul bisericii.

Cea de-a șaptea zi a început cu vizitarea noii Catedrale Patriarhale din Tbilisi – Sfânta Treime, un monument edificat între 1995 și 2004, fiind cea mai mare biserică din Georgia, a treia cea mai mare catedrală ortodoxă și una dintre cele mai mari construcții religioase din lume ca suprafață. Ideea construirii acestui așezământ a pornit de la dorința de a comemora 1.500 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe a Georgiei și 2.000 de ani de creștinism și a fost proclamată ca simbol al renașterii spirituale și naționale a Georgiei.

Oprirea următoare a fost la Catedrala Sioni din Capitală, vechea Catedrală Patriarhală, care găzduiește crucea Sfintei Nina, cea întocmai cu Apostolii, luminătoarea georgienilor, făcută dintr-o tulpină de viță-de-vie, legată cu o șuviță din părul ei. În preajma bisericii se află fosta re­ședință patriarhală din timpul comunismului, precum și Facultatea de Teologie din Tbilisi. Pelerinajul s-a încheiat cu vizitarea Mănăstirii Jvari (Sfânta Cruce), datând din secolul al VI-lea, care este ampla­­sată pe vârful unei stânci, la confluența a două râuri: Mtkvari și Aragvi, și care veghează asupra orașului Mtskheta, vechea capitală a Regatului Georgiei.

Pe parcursul pelerinajului, au mai fost vizitate: peștera Prometheus din regiunea Imreti (fiind cea mai mare peșteră din Georgia, are 1.400 de metri amenajați pentru vizite), Muzeul de Arte Frumoase al Georgiei, care se află în vechea clădire a Seminarului Teologic din Tbilisi, unde sunt expuse multe dintre capodoperele artei bisericești georgiene, și Palatul Tsinandali.