Noi hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

În ziua de 13 februarie 2020, în Sala Sinodală din Reședința Patriarhală, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

În cadrul acestei ședințe a avut loc alegerea Episcopului-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Sfântul Sinod l-a ales prin vot secret pe părintele arhimandrit Benedict Vesa ca Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Noul Episcop-vicar va purta titulatura de Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul. Hirotonia a avut loc duminică, 23 februarie 2020, în Catedrala ­Mitropolitană din Cluj-Napoca.

În cadrul aceleiași ședințe au mai fost luate următoarele hotărâri:

1. Înființarea în cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universității din București a unui nou program de studii universitare de master intitulat Managementul economic și administrarea unităților bisericești, domeniul teologie, forma de învățământ cu frecvență;
2. Organizarea celei de-a șaptea ediții a Întâlnirii Internaționale a Tineretului Ortodox, în anul 2020, la Timișoara.

Totodată, au fost evidențiate: publicarea în Monitorul Oficial (nr. 97 din 10 februarie 2020) a Statutului pentru ­organizarea și funcționarea Bisericii ­Ortodoxe Române, aprobat de Sfântul ­Sinod în ședința de lucru din 16 decembrie 2019 (hotărârea sinodală nr. 12.190/2019); numeroasele activități social-filantropice desfășurate în Patriarhia Română, activități în valoare de 153.600.638 de lei (peste 32 milioane de euro).

În legătură cu invitația Preafericitului Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, adresată Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române de a participa, în perioada 25-27 februarie 2020, la întâlnirea fraternă de la Amman, Iordania, „Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a reiterat hotărârea sa nr. 3668, reluată în hotărârile nr. 9156/2018 și nr. 180/2019, și anume ca Patriarhia Ecumenică și Patriarhia Moscovei să reia dialogul pentru a ajunge cât mai curând posibil la o soluție în problema autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina, pentru a nu se adânci polarizarea celor două tabere adverse: una a Bisericilor Ortodoxe pro-Constantinopol și cealaltă a Bisericilor Ortodoxe pro-Moscova.

De asemenea, Sfântul Sinod a ­precizat că aprobă acordarea autocefaliei întregii Biserici Ortodoxe din Ucraina (nu doar a unei părți), însă aceasta se poate realiza numai prin înțelegerea dintre Patriarhia Ecumenică și ­Patriarhia Moscovei și prin consens panortodox. Iar pentru a nu se interpreta că întâlnirea de la Amman, inițiată de Patriarhia Ierusalimului, ar fi o sinaxă a întâistătătorilor Bisericii Ortodoxe, la respectiva întâlnire fraternă la care se vor discuta moda­lități de reconciliere și de restabilire a comuniunii euharistice între unele ­Biserici Ortodoxe autocefale surori, Sfântul Sinod a hotărât ca Biserica ­Ortodoxă Română să nu fie reprezentată de Patriarhul României, ci de o delegație a Patriarhiei Române. Această participare a Bisericii Ortodoxe Române la ­întrunirea fraternă de la Amman este motivată de faptul că toate Bisericile Ortodoxe autocefale au responsabilitatea de a conlucra pentru menținerea, apărarea și promovarea unității dogmatice, canonice și euharistice ortodoxe, potrivit Evangheliei lui Hristos și Sfintelor ­Canoane Ortodoxe”.