Manifestări prilejuite de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor

Manifestările prilejuite de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor organizate ca în fiecare an de Patriarhia Română şi Arhiepiscopia Bucureştilor, s-au desfăşurat în perioada 23‑28 octombrie.

Procesiunea „Calea Sfinților“

Credincioși din capitală şi din toată ţara au arătat recu­noș­tință și fidelitate față de Sfân­tul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, participând la procesiunea „Calea Sfinților“.

Vineri, 23 octombrie, moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, de la Catedrala Patriarhală, au fost purtate în procesiune prin centrul Capitalei împreună cu moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena, cărora li s-au adăugat moaștele Sfin­ților Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur.

Racla cu fragmente din cinstitele moaște ale Sfinților Trei Ierarhi a fost adusă în București, joi 22 octombrie, de la Mănăstirea „Sfântul Pavel“ din Sfântul Munte Athos, de o delegație a Bisericii Ortodoxe a Greciei, condusă de Înalt­prea­sfințitul Părinte Pavel, Mitropolit de Drama. Delegaţia greacă a fost întâmpinată, în cadrul unei ceremonii, în Salonul Oficial al Aeroportului Internațional „Henri Coandă“ din Otopeni, de o delegaţie a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, condusă de Înalt­prea­sfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târ­go­viștei și Exarh patriarhal.

Aşadar, vineri la orele prânzului clopotele Catedralei Patriarhale şi ale Catedralei Mitropolitane „Sfântul Spiridon“-Nou au anunţat simultan începutul unui eveniment deosebit care a marcat debutul sărbătoririi Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. La fel ca și anul trecut, procesiunea „Calea Sfinţilor“ a început din două locuri. S-a plecat de pe Colina Patriarhiei, de la Catedrala Patriarhală. Moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou au fost scoase de către slujitorii catedralei și, precedate de către preoți, monahi, monahii și cântăreți, au fost purtate pe partea de sud-vest a Dea­lului Patriarhiei până la Biserica „Sfântul Nicolae“-Vlădica, apoi pe Bulevardul Regina Maria spre Piața Unirii. Procesiunea cu moaștele sfântului cuvios, condusă de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor, a reunit preoții din protopopiatele sectoarelor 4, 5 și 6 ale Capitalei şi din Protopopiatul Ilfov Sud, preoții de caritate și cei de la capelele militare, precum și consilierii patriarhali. La procesiune au participat și maici de la mănăstirile Christiana și Țigănești, precum și stareți și starețe de la mănăstirile din Arhiepiscopia Bucu­reștilor. În cadrul procesiunii au fost purtate, pe lângă racla sfântului, o icoană de lemn cu chipul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, precum și Sfânta Cruce, steaguri și ripide, iar şase maici de la mănăstirea ilfoveană Țigănești au tămâiat tot drumul de la Catedrala Patriarhală spre Piața Unirii. În cadrul procesiunii, Grupul psaltic „Tronos“ al Catedralei Patriarhale a cântat troparul Cuviosului Dimitrie și alte imne bisericești.

În sunet de clopote, bătăi de toacă şi cântări duhovniceşti, un alt alai al pelerinilor a plecat de la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon“-Nou, purtând în procesiune moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena pe Calea Şerban Vodă, strada Bibescu Vodă până la poalele Colinei Patriarhiei. Împreună cu pelerinii au fost și eleve de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfânta Filofteia“-Pasărea din comuna ilfoveană Brăneşti, elevi de la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Nifon Mitropolitul“ din Bucureşti, clerici din protopopiatele sectoarelor 1, 2 şi 3 ale Capitalei şi Protopopiatul Ilfov Nord, maici şi părinţi stareţi de la mănăstiri din Arhiepiscopia Bucureştilor, con­si­lieri eparhiali şi Preasfinţitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum, din partea Patriarhiei Antiohiei și a Întregului Orient.

Întâlnirea celor două procesiuni pe Colina Patriarhiei
Cele două procesiuni s-au întâlnit la Crucea brâncovenească de piatră de la baza Colinei Patriarhiei. Aici, reunite, au așteptat și au întâmpinat racla cu moaștele Sfinților Trei Ierarhi, adusă de Înaltpreasfințitul Părinte Pavel, Mitropolit de Drama, însoţit de slujitori din cadrul Bisericii Ortodoxe a Greciei și monahi de la Mănăstirea „Sfântul Pavel“ din Athos. Delegația a fost însoțită de Înaltprea­sfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal. După primirea solemnă a raclei cu moaștele Sfinților Trei Ierarhi și a ierarhilor și slujitorilor greci, procesiunea „Calea Sfinților“ a continuat spre Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală. Aici, racla cu moaştele Sfinţilor Trei Ierarhi a fost întâmpinată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria, şi Preasfinţitul Părinte Mihail, Episcopul ortodox român al Australiei şi Noii Zeelande, iar cele două racle cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou și ale Sfinților Împărați Constantin și Elena, precum și icoanele acestor sfinți au fost așezate spre cinstire în noul baldachin de lângă Catedrala Patriarhală.

După slujba de Polihroniu, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul intitulat „Sfinţii Trei Ierarhi, învăţători, rugători şi ocrotitori ai Ortodoxiei“: „Astăzi, prin voia lui Dumnezeu, avem bucuria de a întâmpina pe Colina Patriarhiei, alături de moaștele Sfântului Ioan Gură de Aur, şi moaștele Sfântului Vasile cel Mare şi ale Sfântului Grigorie Teologul, aduse într‑o raclă comună de la Mănăstirea „Sfântul Pavel“ din Sfântul Munte Athos, de o delegație a Bisericii Ortodoxe a Greciei, condusă de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Pavlos (Pavel) de Drama, un prieten al Bisericii noastre şi al sfinţilor. Prezenţa în aceste zile de sărbătoare, la București, în perioada 23-28 octombrie, a moaștelor Sfinţilor Trei Ierarhi, alături de moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou şi ale Sfinţilor Împărați Constantin şi Elena, este o mare binecuvântare pentru noi toţi: ierarhi, cler, vie­țuitori ai mănăstirilor, cre­din­cioși pelerini din România şi din străinătate, dar şi un semn de comuniune frățească între ortodocșii greci şi ortodocșii români, între Grecia şi România, între Sfântul Munte Athos, aparținând Patriarhiei Ecumenice, şi Patriarhia Română. De asemenea, această comuniune a sfinţilor este şi un prilej de a marca două aniversări importante din viaţa Bisericii Ortodoxe Române: împlinirea a 130 de ani de la recunoașterea Autocefaliei (aprilie 1885) şi 90 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie (februarie 1925). (…) Bucuria duhovnicească de a vedea așezate împreună cinstitele moaște ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucu­reștilor, și cele ale Sfinților Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, ne îndeamnă să împlinim în viața noastră cuvintele şi faptele sfinţilor, să avem în mintea noastră gândurile lor curate și să urmăm lui Hristos asemenea lor. Astfel, vom deveni noi înșine cu adevărat creștini, adică mărturisitori ai iubirii milostive a lui Hristos în viaţa noastră, precum au fost apostolii, martirii, cuvioșii şi toţi creștinii jertfelnici şi milostivi“.

Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Pavel de Drama a vorbit despre Sfântul Ioan Gură de Aur ca fiind unul dintre cei mai mari predicatori ai lumii, un sfânt care a rămas viu în conştiinţa Bisericii prin Liturghia alcătuită de el şi scrierile sale nemuritoare. „Cei care îl ascultau spuneau că mai bine ar fi să se întunece soarele decât să se închidă gura lui Hrisostom, iar glasurile lor au fost ascultate. Soarele ce se numeşte «Ioan Gură de Aur» nu a apus, gura lui şi cuvântul său cel de aur nu au fost pece-tluite. Este contemporan prin ce a scris şi ce a spus cu fiecare generaţie, şi în special cu generaţia noastră. Cuvintele sale teologice, dogmatice, sociale, antropologice şi hristologice sunt necesare pentru creştini, ştiinţă, societate, teologie, preoţie, politică şi pentru toate dimensiunile de exprimare ale vieţii omeneşti, însă, în special, Sfântul Ioan Hrisostom este dascălul milosteniei şi al rugăciunii. Duşmanii lui au reuşit să-l înlăture de pe tronul Bisericii din Constantinopol şi l-au exilat, însă nu au reuşit un singur lucru, şi anume să-l înlăture de pe tronul sfinţeniei. Teologia se mândreşte cu dânsul, predicatorii cuvântului îl au drept model, iar poporul binecredincios îl consideră un autentic învăţător al evlaviei. Prin această lume deznădăjduită au trecut mulţi ritori şi predicatori, dar nu a mai existat nici unul de talia Sfântului Ioan Hrisostom, considerat «privighetoarea amvonului», fiindcă a fost unic şi irepetabil“, a explicat Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Pavel.

Venirea în România a delegaţiei greceşti la sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, a mai subliniat mitropolitul grec, se datorează legăturilor istorice şi frăţeşti dintre cele două Biserici Ortodoxe. În acest sens, Înaltpreasfinţitul Pavel a amintit de începutul legăturilor dintre Mănăstirea „Sfântului Pavel“ din Muntele Athos cu Ţările Române încă din anul 1501, prin jupânul Barbu Banul, dar şi prin boierii şi domnitorii Ţărilor Române care au ajutat financiar mănăstirea, între care Sfântul Voievod Neagoe Basarab şi Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu. „Pe toţi aceştia, dimpreună cu ceilalţi binefăcători ai mănăstirii noastre, îi pomenim zilnic la sfintele slujbe, ţinând astfel vii legăturile noastre de rudenie duhovnicească. Tot de mănăstirea noastră ţine şi Schitul românesc «Sfântul Dimitrie»-Lacu, care încă din secolul al X-lea este vatră monahală vie, ascunsă printre piscurile Muntelui Athos şi ale Muntelui Antiathos. Încă de la începuturile secolului al XVIII-lea, monahi din Moldova şi Ţara Românească, dorindu-şi o viaţă monahală mai ascetică, s-au aşezat în aceste locuri şi după ani de vieţuire athonită au creat acest schit măreţ şi iubitor de isihasm. Pentru acest schit, mănăstirea noastră a cheltuit o sumă importantă de bani şi a rezidit din temelie biserica centrală a schitului. Astăzi, această aşezare monahală, cu binecuvântarea Sanctităţii Sale, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, şi a stareţului nostru, părintele arhimandrit Partenie, trece printr-o perioadă de bunăstare, şi, dacă acum câţiva ani se afla în declin, astăzi toate chiliile au fost restaurate şi, mai important, au fost populate cu monahi buni şi râvnitori, de origine română, care s-au încadrat pe deplin în comunitatea monahală şi tradiţia athonită. Bătrânii noştri care astăzi sunt aici de faţă, părinţii Gherasim şi Nicodim, se străduiesc din răsputeri să ajute schitul pentru propăşirea materială şi duhovnicească a acestuia. Aşadar, astăzi şi aici, nu ne simţim străini printre voi, ci ne simţim fraţi adevăraţi, datorită celor pe care le-am enumerat mai înainte, şi în special datorită credinţei noastre ortodoxe. Ne înclinăm cu respect filial Preafericirii Voastre şi, totodată, mărturisim admiraţia pentru misiunea Preafericirii Voastre şi Vă dorim ca ocrotitoarea noastră, a Sfântului Munte Athos, Prea­sfânta Născătoare de Dumnezeu, pentru rugăciunile Sfântului Ioan Gură de Aur, să mijlocească pentru Preafericirea Voastră şi pentru poporul român cel dreptcredincios, astfel încât, ca un alt Moise, să conduceţi pe cei pe care îi arhipăstoriţi pe calea Împărăţiei cerurilor!“, a încheiat Înaltpreasfinţitul Părinte Pavel, Mitropolit de Drama.

La final, racla cu moaştele Sfinţilor Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, a fost aşezată în baldachinul nou de pe esplanada Catedralei Patriarhale, alături de cele două racle cu odoare duhovniceşti, la care s-au închinat apoi soborul de ierarhi, clericii, monahii şi monahiile din Arhiepiscopia Bucureştilor, rămânând spre venerare pentru pelerinii care s-au așezat la rând deja în număr mare.

Pentru a veni în sprijinul pelerinilor sosiți din toată țara la București să participe la sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucu­reștilor, Arhiepiscopia Bucureștilor a pregătit mai multe locuri în care pe­lerinii s-au putut adăposti noaptea. De a­se­me­nea, au fost desemnați diaconi care să aștepte pelerinii în gară și să îi ajute cu informații, indicându-le în același timp unde pot să se odihnească pe timpul nopții.

Sfinte Liturghii arhiereşti în zilele sărbătorilor

Sâmbătă, 24 octombrie 2015, Prea-sfințitul Părinte Mihail, Episcopul ortodox român al Australiei şi Noii Zeelande, a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, iar duminică, 25 octombrie 2015,  la Altarul de vară de lângă Catedrala Patriarhală, mii de pelerini au participat la slujba Sfintei Liturghii arhierești, săvârșită de către Prea­sfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord.

Delegația Bisericii Ortodoxe a Greciei, condusă de IPS Pavel, Mitropolit de Drama, a efectuat în zilele de vineri și sâmbătă, 23 și 24 octombrie 2015, vizite la biserici și așezăminte monahale reprezentative din Arhiepiscopia Bucureștilor, între care amintim mănăstirile Antim și Radu Vodă, biserica „Sfântul Gheor­ghe“-Nou, șantierul Catedralei Mântuirii Neamului și Mănăstirea Pasărea.

Duminică, 25 octombrie, IPS Pavel, Mitropolit de Drama, a săvârșit Sfânta Liturghie împreună cu PS Siluan, Episcopul românilor ortodocși din Ungaria, și cu PS Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, la Mănăstirea Radu Vodă din Capitală.

Prăznuirea duhovnicească a Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, a început la Catedrala Patriarhală duminică seara, cu slujba Privegherii, săvârșită la Altarul de vară de pe Colina Patriarhiei de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de un sobor de slujitori.

Luni, 26 octombrie, credincioşii prezenţi au avut bucuria de a participa la Sfânta Liturghie săvârşită la Altarul de vară din vecină­tatea Catedralei Patriarhale de Înaltpreasfin­ţitul Părinte Pavel, Mitropolit de Drama, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi.

Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Pavel i-a îndemnat pe toţi creştinii ortodocşi români ca, asemenea Mucenicului Dimitrie, să rămână devotaţi Bisericii lui Hristos, deoarece aceasta este instituţia divi­no-umană care niciodată nu şi-a trădat poporul dreptcredincios.

Din soborul de ierarhi care au slujit de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie au făcut parte Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului; Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Ungariei, Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic „Tronos“ al Catedralei Patriarhale.

Cinstire luminoasă adusă Cuviosului Dimitrie cel Nou

În ajunul sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocro­titorul Bucureştilor, slujba Privegherii a fost oficiată întru cin­s­tirea sfântului de Prea­sfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

În ziua de prăznuire a Sfân­tului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, Sfân­ta Liturghie a fost săvârșită, la Altarul de vară de pe Colina Patriarhiei, de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu 37 de ierarhi. Veniţi din întreaga ţară la hramul Catedralei Patriarhale, credincioșii au adus laudă duhovnicească și mulțumire lui Dumnezeu pentru binecuvântările și binefacerile revărsate asupra lor prin sfintele moaște ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ale Sfinților Trei Ierarhi și ale Sfinților Împărați Constantin și Elena.

Împreună cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Sfânta Liturghie s-au rugat IPS Părinte Pavel, Mitropolit de Drama și Exarh al Macedoniei; IPS Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei; IPS Părinte Laurențiu, Mitropolitul Ardealului; IPS Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului; IPS Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei; IPS Părinte Ioan, Mitropolitul Banatului; IPS Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale; IPS Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal; IPS Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului; IPS Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei; IPS Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului; IPS Părinte Ioachim, Arhiepis-copul Romanului și Bacăului; IPS Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului; IPS Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei; IPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; IPS Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului; PS Părinte Corneliu, Episcopul Hușilor; PS Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului; PS Părinte Sofronie, Episcopul ortodox român al Oradiei; PS Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei; PS Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor; PS Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei; PS Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului; PS Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; PS Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului; PS Părinte Siluan, Episcopul ortodox român din Ungaria; PS Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei; PS Părinte Timotei, Episcopul ortodox român al Spaniei și Portugaliei; PS Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord; PS Părinte Mihail, Episcopul ortodox român al Australiei și Noii Zeelande; PS Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal; PS Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor; PS Părinte Ilarion Făgărășeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului; PS Părinte Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei; PS Părinte Sofian Brașoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului; PS Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmni­cului; PS Părinte Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului. La Sfânta Liturghie au participat și călugări din obștea Mănăs­tirii „Sfântul Pavel“ din Athos, preoţi din cadrul Administrației Patriarhale şi al Administraţiei eparhiale, slujitori de la Catedrala Patriarhală și diaconi. Cântările liturgice au fost date de Corala „Nicolae Lungu“ a Patriarhiei Române.

Cuvântul de învățătură adresat credincioșilor și clericilor de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel

După citirea Evangheliei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat credincioșilor și clericilor de pe Colina Patriarhiei un cuvânt de învăţătură. Preafericirea Sa a spus că Dumnezeu dăruiește pacea și odihna Sa oamenilor care în timpul vieții s-au ostenit mult pentru a dobândi o stare duhovnicească înaltă: „Pericopa evanghelică pe care am auzit-o acum a fost rânduită spre a fi citită la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou și se referă în general la viața celor care s-au nevoit mult, care s-au rugat mult, care au postit mult. Aceștia au fost în primul rând sfinții cuvioși, monahi și monahii. Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, a fost un om al multor nevoințe, al multor postiri, al ascezei, al multor rugăciuni și a trăit o viață în sărăcie și simplitate. Astfel de oameni, care s-au ostenit mult, sunt chemați de Hristos la odihnă. Cei care se nevoiesc prin osteneli duhovnicești și cei împovărați uneori prin suferință, prin chinuri, prin încercările grele ale vieții, găsesc odihnă la Hristos Mântuitorul. De aceea, El spune: «Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi». Hristos Domnul dăruiește odihna Sa, pacea Sa, prezența Sa sfințitoare și iubitoare și tuturor pelerinilor care se ostenesc, care vin de la distanțe mari și așteaptă mult la rând pentru a cinsti moaștele sfinților sau sfintele icoane făcătoare de minuni“.

Parcursul vieții pământești a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou a început în sudul Dunării în timpul formațiunii statale cunoscute în istorie ca Imperiul vlaho-bulgar. „Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou a trăit în secolul al XIII-lea, în timpul Țaratului sau Imperiului româno-bulgar, care a fost înființat de frații Petru și Asan. După tradiția bulgară, acest sfânt a trăit mai târziu, în secolul al XVII-lea. Nu avem consemnat precis timpul în care el a trăit, dar știm, din tradiția și evlavia poporului, că a fost un om simplu care s-a născut într-o familie cu părinți credincioși. El s-a născut în satul Basarabi sau Basarabov, pe malul râului Lom, care este un afluent al fluviului Dunărea. Localitatea era aproape de orașul bulgar numit astăzi Ruse. Sfântul Dimitrie cel Nou a fost păstor de oi și vite și se hrănea din ceea ce îi dădeau sătenii ca răsplată pentru lucrarea sa. Acest sfânt era un om care a trăit mult în natură, văzând frumusețile cerului și ale pământului, s-a rugat mult lui Dumnezeu și a citit în creație ca într-o carte sfântă, bunătatea, frumusețea și milostivirea lui Dumnezeu față de tot ceea ce este viu. Așa a progresat în viața duhovnicească petrecută în singurătate, iar mai târziu dorul de rugăciune mai multă și nevoință mai mare l-au făcut să meargă într-o mănăstire din apropiere, unde a stat o vreme și apoi s-a retras într-o peșteră. Acolo s-a nevoit în rugăciune, post și priveghere toată viața“, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Pentru sfințenia vieții lui, Dumnezeu i-a dăruit trupului său, după moarte, darul nestricăciunii, al facerii de minuni și al ajutorării celor care îi cer ajutorul. Sfântul s-a aflat după moarte și în evlavia și atenția domnitorilor români care au auzit istoria vieții lui, dar și a descoperirii minunate a sfintelor sale moaște. „Tradiția spune că unul dintre domnitorii din familia Basarabilor din Țara Românească a construit o biserică mai mare în satul Basarabi sau Basarabov din sudul Dunării, unde moaștele au fost venerate mai multă vreme până în timpul Războiului ruso-turc din 1768-1774, când armatele rusești au ajuns în Bulgaria. Pentru ca moaștele Sfântului Dimitrie să nu fie profanate de turci, armata rusă le-a luat pentru a le duce în Rusia. Ajungând la București, un om credincios și înstărit, Hagi Dimitrie, se pare că aromân de origine, l-a rugat pe generalul rus Petru Saltîkov să lase moaștele în București ca un fel de răsplătire și mângâiere pentru multele daune și suferința pe care le-a pricinuit războiul ruso-turc. În cele din urmă, generalul rus s-a înduplecat și a lăsat moaștele în anul 1774. Ele au fost așezate în Catedrala Mitropolitană de atunci, acum Catedrală Patriarhală. Evlavia poporului s-a înmulțit foarte mult, iar sfântul a făcut multe minuni. A făcut minuni în timpul ciumei, în timpul secetei și a dăruit sănătate multor oameni bolnavi care au venit să cinstească sfintele sale moaște și să se roage. În scurt timp, a fost considerat, alături de Sfântul Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ocotitor al orașului București și, astfel, el este și ocrotitor al Țării Românești, alături de Sfânta Muceniță Filofteia de la Curtea de Argeș“, a spus Patriarhul României.

Cinstirea Sfântului Cuvios Dimitrie a fost generalizată în țara noastră în anul 1950. „În anul 1950, Patriarhul Justinian al României și Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române au trecut în rândul sfinților din calendar mai mulți sfinți români și au generalizat cultul unor sfinți locali. Ceremoniile privind generalizarea cultului unor sfinți locali au avut loc exact cu 60 de ani în urmă, la 27 octombrie 1955. Au venit atunci ierarhi din țară și străinătate și cu multă bucurie și cu multă cinstire s-a arătat pre­țuirea ierarhilor, clerului, monahilor și credincioșilor față de sfinții al căror cult a fost generalizat, dar mai ales pentru Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor“, a explicat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

În cuvântul de învățătură, Patriarhul României a spus că prin cinstirea sfintelor moaște se aduce laudă sfinților lui Dumnezeu și se dobândește ajutorul și mijlocirea lor. „Când cinstim moaștele sfinților, noi nu cinstim oase, cum greșit spun cei nepregătiți, neinformați și rău intenționați, ci noi ne întâlnim cu sfântul ale cărui moaște se află în fața noastră. Când cinstim sfintele icoane, noi nu cinstim lemnul, ci cinstim persoana care este reprezentată în icoană; de aceea, credincioșii evlavioși care au simțul prezenței harului Duhului Sfânt lucrător în sfinți se bucură, iar cei care nu au credință și evlavie se tulbură când se întâlnesc cu icoanele sfinților și cu moaștele sfinților. Sfinții nu concurează pe Hristos, ci arată că sfințenia Celui ce este Unul Sfânt se împărtășește oamenilor care cred în El și îl iubesc pe El. Noi nu cinstim în sfinți natura umană, ci harul lui Dumnezeu Cel Sfânt și Sfințitor, prezent și lucrător în natura umană“, a explicat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

De asemenea, Preafericirea Sa a spus că nevoința pelerinilor care așteaptă ore întregi pentru a se închina sfinților iubiți este de neînțeles pentru oamenii care nu au duhul rugăciunii și al evlaviei către sfinți: „Sfântul Apostol Pavel spune că omul lumesc, trupesc, autosuficient nu înțelege lucrurile duhovnicești. Numai omul duhovnicesc, care este legat prin credință și iubire de Dumnezeu, poate înțelege lucrurile du­hov­nicești, și aici se vede această legătură pe fețele pelerinilor care, după ce stau ore întregi așteptând în rugăciune și cu evlavie să se închine moaștelor sfinților, au o bucurie atât de mare, încât uită de osteneală, de frig, de oboseala care s-a acumulat prin venirea de la distanță aici. Această bucurie din bucuria Duhului Sfânt este secretul mare al mulțimii cre­dincioșilor care-i iubesc pe sfinți și îi cinstesc“.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a îndemnat pe credincioși să aibă în minte mai multe lucrări duhovnicești ale pelerinajului la sfintele moaște. „Când facem un pelerinaj trebuie să ne gândim la aceste aspecte importante. Pelerinajul este căutarea sfințeniei. Pelerinajul se face pentru a ne întări în credință, chiar și din credința altora când vedem oameni mai rugători, mai cre­dincioși, mai smeriți decât noi. Învățăm, aşadar, din evlavia altora. Pelerinajul este și un moment de recunoștință adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de la El. Pelerinajul este și un act de pocăință pentru păcate și cererea iertării. Este un prilej de a cere sfinților să ne ajute să-L iubim pe Dumnezeu așa cum L-au iubit și ei și să ne dăruiască putere ca, fiind călători în lumea aceasta, să ajungem în cele din urmă la patria cerească, la cetatea definitivă din ceruri“, a arătat Preafericirea Sa.

Mulțumiri și daruri pentru oaspeții din Grecia

La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh ­Daniel a mulțumit oaspeților din Grecia care au adus credincioșilor din Capitală spre cinstire moaștele Sfinților Trei Ierarhi de la Mănăstirea „Sfântul Pavel“ din Athos. Sfintele odoare au fost aduse în România cu binecuvântarea Sanctității Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic şi Arhiepiscopul Constantinopolului, prin bunăvoința Înaltpreasfințitului Părinte Pavel, Mitropolit de Drama și Exarh al Macedoniei, și prin generozitatea părintelui stareț Partenie și a obștii Mănăstirii „Sfântul Pavel“ din Athos.

În semn de prețuire și binecuvântare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a acordat Înalt­preasfințitului Mitropolit Pavel de Drama Ordinul „Sfântul Ioan Gură de Aur“ și o icoană pictată pe lemn cu chipul sfântului ierarh. „Mănăstirea «Sfântul Pavel» este cea mai deschisă mănăstire din Sfântul Munte pentru români, pentru că pe teritoriul ei se află Schitul Lacu, unde viețuiesc peste 50 de călugări români. Mai există în Sfântul Munte Schitul Prodromu, care este organizat ca o cetate, dar Schitul Lacu este organizat ca o misiune pe mai multe chilii, adică locuințe ale călugărilor cu mai multe biserici. Mănăstirea «Sfântul Pavel» a fost ajutată de mulți domnitori români din Țara Românească și Moldova, iar mănăstirea, la rândul ei, a dorit să acorde re­cunoștință mai ales pentru acei domnitori care între timp au ajuns sfinți. Sfântul Neagoe Basarab a făcut turnul mănăstirii, Sfântul Constantin Brâncoveanu a făcut Paraclisul «Sfinții Îm­pă­rați Constantin și Elena» și a repa­rat chiliile, dar au fost și alți domnitori care au ajutat mănăstirea, inclusiv Sfântul Ștefan cel Mare și Dabija Vodă din Moldova“, a explicat Patriarhul României.

În continuare, Înaltprea­sfin­țitul Părinte Mitropolit Pavel de Drama a mulțumit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru primirea călduroasă în România și pentru împreuna-slujire și i-a dăruit o cruce pectorală, replică după crucea-relicvar care conține un mare fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci, care se află la mănăstirea athonită „Sfântul Pavel“, precum și un engolpion arhieresc. „Cu adâncă emoție, doresc să exprim din partea părintelui stareț, arhimandritul Partenie, și a delegației sfintei stavropighii patriarhale a Mănăstirii «Sfântul Pavel» din Sfântul Munte Athos respectul nostru pe care îl nutrim față de persoana Preafericirii Voastre, precum și dragostea noastră pentru poporul român ortodox care, în aceste zile, îşi manifestă în mod evident evlavia și credința sa. Poporul acesta nobil are nevoie de astfel de momente duhovnicești și, de aceea, Preafericirea Voastră, ca un păstor bun, sunteți părtaș obiceiurilor și următor al Sfinților Trei Ierarhi, din viața și opera cărora Vă inspirați pentru trebuințele poporului pe care îl păstoriți. Nu Vă limitați la marea și importanta pregătire teologică a Preafericirii Voastre, care este, fără îndoială, un element constitutiv al personalității Voastre, ci, dacă ar fi să cercetăm adâncul cel de taină, îi vom descoperi acolo pe bătrânii isihaști Ilie Cleopa și Paisie Olaru, exponenți ai curentului isihast ortodox“, a spus Înaltpreasfințitul Mitropolit Pavel.

A VIII-a ediţie a Concursului naţional de muzică bisericească

De asemenea, marţi, 27 octombrie 2015, la ora 19:00, la Sala Radio din Bucureşti a avut loc etapa finală a celei de a opta ediţii a concursului coral național de muzică bisericească intitulat Lăudați pe Domnul!, organizat de Patriarhia Română în parteneriat cu Societatea Română de Radiodifuziune.

Au participat 6 coruri ale mănăstirilor din mitropoliile ţării. Ca şi la ediţiile precedente, Concursul național de muzică bisericească „Lăudați pe Domnul!“ a avut două secţiuni: „Interpretare“ şi „Compoziţie muzicală“. La prima secţiune, marele premiu a fost câştigat de Grupul psaltic al Mănăstirii Nera din Episcopia Caransebeșului (Mitropolia Banatului), dirijat de monahia Nectaria Pruteanu. Premiul a fost în valoare de 4.000 de lei, sumă necesară pentru înregistrarea unui CD cu muzică bisericească. Premii speciale, în valoare de 3.000 de lei, au fost acordate celorlalte cinci coruri, enumerate în ordinea dipticelor: Grupul psaltic „Ion Popescu Pasărea“ al Mănăstirii Pasărea din Arhiepiscopia Bucureștilor (Mitropolia Munteniei și Dobrogei), dirijat de arhid. Constantin-Răzvan Ștefan; Corul „Cuviosul Iosif de la Văratec“ al Mănăstirii Văratec din Arhiepiscopia Iașilor (Mitropolia Moldovei și Bucovinei), dirijat de monahia Elefteria Balcoși; strana Mănăstirii Oașa din Arhiepiscopia Alba Iuliei (Mitropolia Ardealului), condusă de ieromonahul Gheorghe Sas; Grupul vocal al Mănăstirii „Naşterea Maicii Domnului“-Piatra Fântânele din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului (Mitropolia Clujului, Maramu­reșului și Sălajului), dirijat de pr. Gabriel Doroftiese; Grupul psaltic „Sfântul Grigorie Decapolitul“ al Mănăstirii Bistrița-Vâlcea din Arhiepiscopia Râmnicului (Mitropolia Olteniei), dirijat de monahia Siluana Muicaru.

La secţiunea „Compoziţie muzicală“, premiul I, în valoare de 2.500 de lei, a fost acordat lui Victor Stoica, din București; premiul al II-lea (2.000 de lei) arhidiaconului Constantin-Răzvan Ștefan, din București; premiul al III-lea (1.000 de lei) lui Alexandru-Ștefan Murariu, din județul Cluj, şi lui Horațiu Alexandrescu, din județul Constanța, iar menţiunea, în valoare de 500 de lei, a fost acordată lui Cătălin Cernătescu, din Bucu­rești. Compozițiile muzicale care au obținut premiile I, al II-lea și al III-lea vor fi publicate în revista „Ortodoxia“ a Patriarhiei Române.

Invitaţi speciali la acest concurs naţional de muzică bisericească au fost actrița Ana Calciu, care a interpretat poezii religioase, şi Corul de Copii Radio, dirijat de Voicu Popescu, care a susţinut un scurt recital. În semn de apreciere pentru activitatea depusă în promovarea teatrului creştin, respectiv pentru educarea prin muzică a copiilor, actriţa Ana Calciu şi dirijorul Voicu Popescu au primit, din partea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Diploma omagială „Sfântul Ioan Gură de Aur“. După ceremonia de premiere şi acordarea distincţiilor, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul „Cultivarea comuniunii frăţeşti prin muzica bisericească“.

Moaștele Sfinților Trei Ierarhi s-au întors în Grecia

Delegația condusă de Mitropolitul Pavel de Drama s-a întors în Grecia în după-amiaza zilei de miercuri, 28 octombrie. Înainte de plecare, în Salonul Sfinților Români din Re­ședința Patriarhală, Preaferici­tul Părinte Patriarh Daniel a a­dre­sat mulțumiri IPS Mitropolit Pavel pentru această bucurie deose­bită și mare binecuvântare de a fi adus în România moaștele Sfin­ților Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, pentru mai multe zile, arătând că „acestea au sporit bucuria pelerinilor care au venit să aducă cinstirea lor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou. Această comuniune a sfinților din veacuri diferite și din țări diferite este forța Ortodoxiei. Noi mai întâi avem speranță în ajutorul lui Dum­nezeu și al sfinților Săi, și apoi speranță în ajutorul oamenilor. Mulțumim Înaltprea­sfințitului Părinte Pavel, Mitropolit de Drama și Exarh al Macedoniei, și delegației de la Mănăstirea «Sfântul Pavel» din Sfântul Munte Athos. Aceasta arată în plus legătura dintre Sfântul Munte Athos și România“. De a­semenea, Preafericirea Sa a transmis mul­țu­miri Sanctității Sale, Patriarhul Ecumenic, pentru că a dat binecuvântarea ca aceste sfinte moaște de la Muntele Athos să fie aduse în București la sărbătoa­rea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou.