Hramul istoric al Catedralei Patriarhale

Catedrala Patriarhală din Bucureşti şi-a sărbătorit marţi, 21 mai 2019, hramul istoric, în ziua de prăznuire a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Sfinţii Împăraţi şi întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa, Elena, au fost cinstiţi cu multă evlavie de credincioşii care au participat la Sfânta Liturghie oficiată la Catedrala Patriarhală de pe Colina Bucuriei de Patriarhul României.
Începând cu orele dimineţii, soborul de slujitori de la catedrală a purtat în procesiune racla cu fragmente din moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, pe care le-au aşezat spre închinare credincioşilor în baldachinul de pe Colina Patriarhiei.

La Sfânta Liturghie, împreună cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel au slujit: Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepis­copul Argeșului și Muscelului; Înaltprea­sfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos; Preasfinţitul Părinte ­Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud; Preasfinţitul Pă­rinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului; Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii; Prea­sfinţitul Părinte ­Siluan, Episcopul ortodox român din ­Ungaria şi locţiitor de Episcop al Daciei Felix; Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieș­teanul, Episcop-vicar patriarhal; Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, şi Prea­sfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-
vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Răspunsurile liturgice au fost oferite la Sfânta Liturghie de Corala „Nicolae Lungu” a Patriarhiei ­Române.

În cuvântul de învăţătură, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat faptul că Biserica Ortodoxă cinsteşte în fiecare an la 21 mai pe cel mai mare dintre împăraţii creştini. „Troparul acestei sărbători ne arată că Sfântul Împărat Con­s­tan­­tin este un ales al lui Dumnezeu, care nu are chemare de la oameni, ci o chemare directă, dumnezeiască. În mod înţelept, Biserica a hotărât ca Apostolul de la această sărbătoare să amintească despre convertirea Sfântului Apostol Pavel, pentru că există o analogie, o asemănare, între convertirea Sfântului Apostol Pavel şi convertirea Sfântului Constantin cel Mare”, a spus Patriarhul României.

În continuare, Întâistătătorul Bisericii noastre a evidenţiat în cuvântul său, cu un bogat conţinut istoric şi spiritual, că Sfântul Constantin cel Mare a devenit din împărat păgân împărat creştin, protector al creştinilor şi ajutător al Bisericii, dar şi apostol.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat că de la Sfânta Împărăteasă Elena învăţăm ce înseamnă educaţia copiilor: „Aproape toate hotărârile bune luate de Sfântul Constantin cel Mare s-au datorat influenţei benefice a mamei sale Elena. Sfânta Elena a fost o femeie credincioasă, curajoasă şi o femeie care a simţit că numai cu ajutorul lui Hristos se pot birui toate greutăţile, necazurile şi ispitele din lumea aceasta marcată de păcat”. La final, Întâistătătorul Bisericii noastre i-a felicitat pe toţi cei care poartă numele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

Premierea tinerilor misionari 
și a iconarilor bisericești

La Altarul de vară, Patriarhul României a premiat câştigătorii Concursului naţional catehetic „Hristos: sufletul satului meu” şi ai Concursului naţional de folclor „Tradiţie şi spiritualitate în satul românesc”. Tinerii misionari câștigători din fiecare eparhie, însoțiți de cei care i-au îndrumat, au fost premiați de Preafericirea Sa cu diplome, medalia omagială și premii în bani.

Concursul național de folclor „Tradiție și spiritualitate în satul românesc” și Concursul național catehetic „Hristos: sufletul satului meu” au fost organizate de Sectorul teologic-edu­cațional al Patriarhiei Române și Biroul de catehizare a tineretului din cadrul acestui sector, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale cu prilejul Anului omagial al satului românesc (al preoților, învăță­torilor și primarilor gospodari). Concursurile s-au adresat școlarilor, liceenilor, elevilor seminariilor și liceelor teologice ortodoxe din cadrul Patriarhiei Române, iar lucrările înscrise în etapa națională vor intra într-un proces de selecție pentru publicare într-un volum.

Evenimentele festive de pe Colina Patriarhiei au continuat în Sala „Europa Christiana” din Palatul Patriarhiei, unde au avut loc vernisajul expoziției de icoane și premierea câștigătorilor celei de-a 8-a ediții a Concursului național „Icoana ortodoxă – lumina Credinței”. Această ediție a fost închinată artei bisericești de factură populară, punându-se accent pe repertoriul decorativ specific și materialele tradiționale. În cadrul secțiunilor au fost înscriși 54 de participanți care au prezentat prin tehnica și măiestria lor frumusețea, bogăția și varietatea elementelor decorative din satul românesc.

În cuvântul rostit cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a felicitat câștigătorii pentru dragostea arătată față de arta bisericească și a evidențiat trei scopuri ale icoanei în Biserica Ortodoxă. „Icoana trebuie întâi să fie o mărturisire a credinței în întruparea lui Hristos. Dumnezeu Cel nevăzut și necuprins s-a făcut cuprins, din iubire pentru oameni S-a făcut văzut, S-a făcut om. Aceasta este cea dintâi mărturisire în icoană și ceea ce spunem prin cuvinte în Crez mărturisim vizual prin icoană. Al doilea rost al icoanei este chemarea la rugăciune. Scopul Întrupării Fiului lui Dumnezeu este îndumnezeirea prin har a omului, harul îndumnezeitor, sfințitor se primește prin rugăciune, pe baza Sfântului Botez, prin împărtășirea cu Sfintele Taine. În al treilea rând, icoana ortodoxă este o vedere profetică a slavei în Împărăția cerurilor. De aceea, fondul icoanei ortodoxe este auriu, ca lumina. Icoana ortodoxă este o vedere profetică a slavei Împărăției cerurilor. Icoana ortodoxă nu este o simplă podoabă, ci este o formă de teologie vizuală. De aceea, icoana trebuie să fie conformă cu credința ortodoxă, cu Crezul ortodox, cu Evanghelia. Iconarii nu sunt simpli artiști împodobitori. Ei sunt ­misionari”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.