Congres internațional despre Bisericile Ortodoxe în perioada comunistă, la Palatul Patriarhiei

La Palatul Patriarhiei din București s-a desfășurat, în perioada 23-29 octombrie 2017, Congresul Internațional de Teologie, intitulat „Viața Bisericilor Ortodoxe în timpul comunismului – persecuție, rezistență și mărturisire”, organizat de Patriarhia Română, prin Sectorul teologic-educațional, în cooperare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București și cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte și a reunit reprezentanți ai instituțiilor de stat, ierarhi, preoți, profesori și specialiști din țară și din străinătate.

Marți, 24 octombrie 2017, a avut loc sesiunea festivă de deschidere a lucrărilor congresului în Sala Conventus a Palatului Patriarhiei și a fost moderată de ­Prea­s­­fințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul intitulat „Mărturisirea credinței ortodoxe în timp de prigoană a Bisericii”.

Între auditori s-au aflat și Preasfin­țitul Părinte Qais, Episcop de Erzurum, din cadrul Patriarhiei Antiohiei; Preas­fin­țitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucu­reștilor; Preas­fințitul Părinte Vahtang, Episcop de Nikortsmind, din cadrul Patriarhiei Georgiei.

Prof. Liviu Marian Pop, ministrul edu­cației naționale, a apreciat că organizarea acestui congres este „un prilej de actualizare a rolului important pe care Biserica l-a avut în păstrarea iden­tității naționale și în educația poporului, inclusiv în perioada comunistă, cu toată represiunea deschisă asupra tuturor cultelor. Chiar dacă în acea perioadă Școala și Biserica s-au separat și au suportat fiecare tratament de ideologizare, iar în cazul Bisericii, o anulare efectivă a rolurilor sale sociale și educaționale, cele două instituții cu rol formativ s-au reapropiat după Revoluția din 1989 într-un amplu demers de cooperare”.

Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieș­teanul a subliniat faptul că printre cei care au mărturisit credința în vremea comu­nismului s-au aflat foarte mulți miniștri și parlamentari din perioada interbelică, amintind printre altele numele a doi teologi ajunși miniștri ai educației și prigoniți de regimul de tristă amintire: Simion Mehedinți (ministru al instruc­țiunii publice în 1918) și Mitropolitul Nicolae Colan (ministru al educației națio­nale, cultelor și artelor în 1938-1939, pe când era Episcop al Vadului, Feleacului și Clujului).

Răzvan Theodorescu, preșe­dintele Secției de arte, arhitectură și audiovizual a Academiei Române, a prezentat o sinteză a problemelor cu care s-a confruntat Biserica Ortodoxă Română în timpul comunismului și modul cum a renăscut în anii de libertate după 1989: „În istoria relativ recentă a României, cei doi stâlpi ai spiritualității naționale, Biserica și Academia, au cunoscut solidar peste patru decenii de represiune totalitară marcată de interdicții, epurări, exiluri și arestări. Astăzi, cel mai înalt for de cultură și știință aduce celei mai respectate instituții româ­nești – Biserica Ortodoxă – mesajul său de firească solidaritate cu prilejul unui congres internațional de teologie care evocă persecuțiile, rezisten­țele și mărturisirile Bisericii noastre”.

Victor Opaschi, secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte, a apreciat inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și a Bisericii Ortodoxe Române de a-și asuma misiunea păstrării și marcării momentelor-cheie ale istoriei Bisericii și poporului român: „Bisericile au fost și rămân principalele păstrătoare ale memoriei și identității colective în toate societățile europene. Această misiune este cu atât mai importantă pentru țările care au trecut prin tragica expe­riență a comunismului, în care memoria re­centă încă este una dificilă și dureroasă și ale cărei lecții sunt în proces de distilare. La 100 de ani de la revoluția bol­șevică, la 80 de ani după instaurarea comunismului în România, deschiderea oamenilor spre spiritualitate, spre cre­dință, cunoaște o uriașă renaștere. Persecutarea elitelor Bisericii, ca și a cre­din­cioșilor de rând, marginalizarea cre­dinței, închiderile și demolările de biserici, ateismul militant nu au putut rupe acest lanț al memoriei și nici nu au putut dezrădăcina din sufletele oamenilor credința”. În continuare, secretarul de stat pentru culte a prezentat modul în care sfârșitul comunismului a dus la schimbarea rolului cultelor în societate.

Mesajul Universității din București a fost transmis de prorectorul instituției, prof. univ. dr. Romiță Iucu, care a vorbit despre capacitatea sufletului de refacere, spre deosebire de orice obiect material. De asemenea, a prezentat lecția pe care trebuie să o învățăm din suferința mărturisitorilor în temnițele comuniste: „Într-un parteneriat social extrem de bine articulat și de profund, bazat pe încredere și pe forța penetrantă a mesajului public, Universitatea și Biserica trebuie să conlucreze pentru ca asemenea întâmplări sociale, accidente ale istoriei, să nu se repete. Iar acest lucru se poate face numai prin educarea spirituală a poporului român. Mărturisitorii români din tem­nițele comuniste au fost drepții care pot constitui repere de respect, de demnitate creștină și națională. Au făcut cinste Bisericii noastre strămoșești și ­neamului românesc. Să fim și noi convinși că Universitatea și Biserica vor putea să facă, prin eforturi comune, tot posibilul ca pe viitor să nu mai fim puși în situația de a măsura puterea cu care o entitate nemăsurabilă, care este sufletul, să fie măsurată cu mijloacele lumești”.

Bisericile Ortodoxe surori din țările care au suferit în timpul comunismului au trimis dele­gați care au prezentat situația din țările pe care le reprezintă.

Patriarhia Moscovei și a Întregii Rusii a fost reprezentată de pr. prof. Alexander Mazyrin, de la Universitatea Ortodoxă „Sfântul Tikhon” din Moscova, care a vorbit despre „Biserica Ortodoxă Rusă în timpul persecuției comuniste”. Comunicarea reprezentantului Patriarhiei Bulgare, Boris Marinov, de la Institutul Bisericesc de Istorie și Arhive din Sofia, intitulată „Biserica Ortodoxă Bulgară și memoria martirilor și mărturisitorilor credinței care au suferit în timpul regimului comunist”, a fost prezentată de pă­rintele Kiril Sinev. Din partea Patriarhiei Georgiei a vorbit ieroschim. Dionisie Bordzikuli, care a prezentat suferințele Bisericii Ortodoxe din Georgia în timpul comunismului. Pr. dr. Tomasz Stempa, delegatul Bisericii Ortodoxe a Poloniei, a vorbit despre „Viața parohiilor, mănăstirilor și școlilor teologice în perioada comunistă”. Reprezentantul Bisericii Ortodoxe a Albaniei la congres, Piro Kondili, a susținut prelegerea intitulată „Ortodoxia: izvor al rezistenței și expresie a libertății în Albania comunistă”.

În cadrul celor patru secțiuni ale congresului, au mai susținut comunicări: pr. prof. dr. Ioan Vicovan, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pr. prof. univ. dr. Mihail Săsăujan, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, pr. dr. Dorin-Demostene Iancu, director al Arhivelor Patriarhiei Române, Florian Bichir, de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Radu Ciuceanu, președintele Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului – Academia Română, lect. dr. Laurențiu Tănase, de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, prof. dr. George Enache, de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, Adrian Nicolae Petcu, de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Octav Bjoza, preșe­dintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, pr. conf. dr. Gheorghe Holbea, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, conf. dr. Radu Preda, președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Alexandru Postică, consilier juridic al Mitropoliei Basarabiei.

Fiecare sesiune de comunicări s-a încheiat cu discuții pe tema referatelor prezentate.

Diplomă cu medalia 
comemo­rativă „Justinian 
Patriarhul” pentru participanți, 
organizatori și ostenitori

Participanții străini și români, precum și ostenitorii și organizatorii Congresului Interna­țional de Teologie „Viața Bisericilor Ortodoxe în timpul comunismului – persecuție, rezistență și mărturisire” au primit miercuri, 25 octombrie, din partea Patriarhului României câte o diplomă cu medalia comemorativă „Justinian Patriarhul”. La finalul acestei festivități, susținută în Sala „Europa Christiana” din Palatul Patriarhiei, Preafericitul Părinte Patriarh a mulțumit parti­cipanților pentru contri­buția la acest eveniment interna­țional și le-a transmis mult ajutor binecuvântat în continuarea lucrării de evidențiere a suferințelor și a manifestării credinței în timpul comunismului.

„Este important să subliniem, pe lângă suferința celor din închisori, și eforturile acelor preoți curajoși și harnici care, în afara închisorilor, au transmis credința generației tinere. Deși nu s-a predat religia în școală, la Revoluția din decembrie 1989, o mulțime de tineri care au învățat «Tatăl nostru» în familie au ieșit pe străzi și au spus: «Murim, ca să fim liberi!», adică libertatea se câștigă adesea prin jertfă. Și noi avem datoria să exprimăm recu­noștință, respect pentru generația care a pătimit mult pentru păstrarea dreptei credințe și, în același timp, să folosim experiența crucii și a Învierii pe care au trăit-o ei ca îndemn de înnoire, de aprofundare a vieții spirituale în ziua de azi și, mai ales, să învățăm să fim curajoși, să nu fim creștini doar de duminică și nici doar în spațiul privat. Așa cum spunea domnul Victor Opaschi, secretar de stat, limitarea religiei în spațiul privat și excluderea ei din domeniul public au dus în unele părți ale continentului nostru la analfabetism religios, dar și la fundamentalism religios al unor grupări. Totdeauna, când sentimentul religios este înăbușit, el mocnește o vreme și răsare în altă parte. Sau, camuflat fiind într-un loc, apare sub altă formă ca reacție în alte ipostaze. De aceea, cel mai greu de controlat este sentimentul religios. El are dreptul lui etern, pentru că exprimă prezența chipului lui Dumnezeu în om. Această dimensiune a prezenței chipului lui Dumnezeu în om cere libertatea de rugăciune, în primul rând, care nu este doar de domeniul privat pentru că Biserica nu este doar un singur creștin, ci este o comunitate. […] În această perspectivă, a mărturisirii credinței nu doar în spațiul privat, ci și în spațiul public, noi trebuie să exprimăm bucuria de a fi iubiți de Dumnezeu și de a fi chemați la viața veșnică. […] Cu aceste gânduri de a continua mărturisirea înain­tașilor din timpul comunismului în vremurile noastre, unde există mai multă libertate, dar nu mai puține ispite. Atunci, dușmanul credinței avea o culoare și o organizare în partid unic. Acum, adesea, dușmanii Bisericii sunt mult mai diver­sificați, mai ascunși și deghizați. De aceea, Mântuitorul spune că atunci când un duh rău iese dintr-un om rău, se duce și aduce alte șapte duhuri înapoi și încearcă să pună stăpânire pe om mult mai intens și acaparator”, a spus Părintele Patriarh Daniel.

Congresul internațional de teologie a avut scopul nu numai de a reliefa perse­cu­țiile, rezistența și mărturisirea Ortodoxiei în timpul comunismului, ci și de a-i responsabi­li­za pe slujitorii Bisericii și pe credincioșii ei de misiunea Bisericii Ortodoxe. Anume, de a fi mai prezentă și mai curajoasă în dez­baterea civică, întrucât, precum a subli­niat unul dintre par­ticipanți, în societățile unde ateismul a fost la putere, libertatea a fost suprimată.