Conferința clericilor din Arhiepiscopia Bucureștilor

În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei au avut loc lucrările Conferinței pastoral-misionare de toamnă a clericilor din Arhiepiscopia Bucureștilor, pe parcursul zilelor de 6 şi 7 noiembrie.. La evenimentul ce a avut drept tematică „2018 – Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri”, preoții și diaconii din protopopiatele Capitalei și din județul Ilfov, preoții de caritate, din învățământ, de cimitir și din cadrul MAI și MApN s-au reunit marți, 6 noiembrie, și preoții și diaconii din protoieriile județului Prahova, miercuri, 7 noiembrie. Lucrările conferinței au fost prezidate în ambele zile de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii ­Ortodoxe Române.

Lucrările Conferinței pastoral-misionare de toamnă au fost precedate de Sfânta Liturghie și de o slujbă de Te Deum, săvârșite în Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis Patriarhal, de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, în prima zi, și de Prea­sfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, a doua zi, înconjurați de către câte un sobor de slujitori.

În ambele zile, în deschiderea lucrărilor desfășurate în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul intitulat „2018 – Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918”. Conferința a continuat prin susținerea a trei referate de către pr. prof. dr. Ioan Moldoveanu, Facultatea de Teologie Ortodoxă din București; colonel (r) prof. dr. Gheorghe Nicolescu și ing. Nicolae Noica.

Pr. prof. dr. Ioan Moldoveanu a prezentat comunicarea „Etape de unire națională de-a lungul timpului. Contri­buția Bisericii Ortodoxe Române la aceasta”. „Românii au fost conștienți întotdeauna de faptul că vorbesc aceeași limbă și au aceeași credință, chiar dacă ni se spune că nu poate fi vorba de ceea ce se numește conștiință națională. Ideea unității de neam, limbă și credință era sesizată și de străini, în chiar epoca pentru care mulți spun că nu se putea clama așa ceva. Iată cum, însă, la 1629, un patriarh ecumenic, Chiril Lucaris (…) răspundea principelui transilvan calvin Gabriel Bethlen, care îi scria rugându-l să intervină și să binecuvânteze trecerea românilor la calvinism, știind probabil că pe numele patriarhului fusese pusă o «Mărturisire de credință» calvină, publicată la Geneva. Răspunsul patriarhului (…) întărește convingerea noastră că până și străinii erau conștienți de unitatea românilor: «Pentru îndeplinirea fericită și pașnică a acestei (schimbări de religie), ar trebui mai întâi să se rupă legătura de sânge care zvâcnește în taină, dar cu multă putere între românii din Ţara Transilvaniei și locuitorii din țările Munteniei și Moldovei. Negreșit, domnii vecini ai ziselor țări nu vor îngădui aceasta niciodată și foarte sigur vor pune piedici, dacă nu cu armele, cel puțin cu îndemnuri tainice»“, a arătat părintele Ioan Moldoveanu. Totodată, părintele profesor a mai vorbit despre unirea românilor sub Mihai Viteazul, despre unirea celor două principate la 1859, iar la final despre Marea Unire de la 1918.

Conlucrarea dintre Biserică 
și Armată în Marele război

În continuare, colonel (r) prof. dr. Gheor­ghe Nicolescu a vorbit despre „Rolul preoților militari în Războiul pentru întregirea neamului (1916-1918)”, precizând faptul că nu se poate scrie o istorie a nea­mului românesc fără o referire permanentă la Biserică și la Armată. „Prezența preoților în rândul unităților combatante, mai ales după retragerea din decembrie 1916, a contribuit în mod hotărâtor la menținerea moralului ostașilor și a credinței în victorie. Preoții mobilizați și-au făcut din plin datoria nu numai la formațiunile sanitare, îngrijind răniții și prohodind decedații, sau în combaterea marii epidemii de tifos din primăvara anului 1917, ci și însoțind unitățile combatante în tran­șeele din prima linie”, a evidențiat col. Gheorghe Nicolescu. De asemenea, colonelul a subliniat rolul protoiereului Constantin Nazarie în timpul Primului Război Mondial, cel care a asigurat conducerea și coordonarea activității specifice a celor 252 de preoți mobilizați, completarea locurilor vacante și asigurarea obiectelor și cărților necesare desfășurării asistenței religioase: „O altă latură a activității Serviciului Religios, manifestată exclusiv prin eforturile șefului său, a fost apărarea drepturilor materiale ale preoților mobilizați și a poziției acestora în ierarhia militară, totul în limitele prevăzute de «Instrucțiunile asupra atribu­țiunilor preoților de armată», pe care Constantin Nazarie le-a respectat cu sfințenie”.

Prezentarea Catedralei Naționale 
în imagini

Apoi, ing. Nicolae Noica a făcut o prezentare Power Point intitulată „Catedrala Mântuirii Neamului – istoria unui ideal”. „Singura mare lucrare publică cu care astăzi ne putem mândri în Anul Centenar este Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Națională (…). Printr-un proiect de lege din 1882 se cerea alocarea la bugetul Ministerului Cultelor a 5 milioane de lei/aur, pentru construirea catedralei, în cinci ani. Bugetul țării atunci era 148 milioane de lei/aur, deci 5 milioane pentru catedrală însemna 4%, iar noi astăzi ne străduim să dăm un 4% pentru învă­țământ. Înaintașii noștri, regii Carol I și Ferdinand, regi care au venit să conducă țara, au înțeles necesitatea construirii acestei catedrale”, a precizat ing. Nicolae Noica.

În încheiere, participanții au vizionat filmul documentar „Făuritorii Marii Uniri”, realizat de TRINITAS TV. La ieșirea din Aula Magna „Teoctist Patriarhul”, a Palatului Patriarhiei, preoții participanți la conferință au primit din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel cele două volume apărute la Editura BASILICA a Patri­arhiei Române intitulate: „Biserica Ortodoxă Română și Marea Unire”, precum și DVD-ul cu ­filmul documentar realizat de TRINITAS TV, intitulat „Făuritorii Marii Uniri”.