Dezbateri despre satul tradiţional, la Cluj-Napoca

La sediul Facultății de Teologie Ortodoxă, din Campusul Universitar „Nicolae Ivan” din Cluj-Napoca, au avut loc, în zilele de 5 şi 6 noiembrie, lucrările științifice ale simpozionului internaţional de teologie, istorie, muzicologie și artă, intitulat „Satul și spiritul românesc, între tradiție și actualitate. Lectura Sfintei Scripturi și provocările transmiterii credinței”. Timp de două zile, peste 70 de profesori, teologi și oameni de cultură din țară și din străinătate, alături de trei ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, au dezbătut diferite teme și probleme de actualitate care se încadrează în tematica simpozionului. Participanții de pe aproape toate continentele, teologi şi profesori din Germania, Elveția, Armenia, Liban, Statele Unite ale Ameri­cii, India, pe lângă cei din țara-gazdă, au susţinut lucrări în cadrul a șase secțiuni: Teologie, Teologie biblică și sistematică, Teologie istorică, Teologie practică, Muzicologie și Artă sacră.
La final, în prezența Înalt­prea­sfin­țitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Mar­a­mureșului și Sălajului, au fost prezentate concluziile simpozionului, de către pr. prof. dr. Vasile Stanciu, decanul instituției de învățământ teologic, pr. prof. dr. Ștefan Iloaie, directorul de departament al facul­tății, și pr. conf. dr. Cristian Sonea, prodecanul facultății.

În raportul-sinteză al simpozionului, organizatorii au arătat că satul tra­dițional a fost mediul de gestație a spiritualității românești, iar Sfânta Scriptură a fost fermentul care a pus în mișcare această spiritualitate. O pondere foarte însemnată a misiunii Bisericii Ortodoxe Române se desfășoară în mediul rural, unde întâlnirea cu modernitatea are note specifice. Au fost analizate accentele specifice mediului urban și celui rural și relația dintre ele în context românesc, dar și est-european. De asemenea, au fost dezbătute, din perspective diverse, provocările pe care societatea contemporană le ridică în privința proclamării Sfintei Scripturi și a receptării conținutului credinței. A fost subliniat rolul traducerilor Sfintei Scripturi în limbile moderne, traduceri care au contribuit în mod esențial la formarea limbii culte. O contribuție culturală importantă, care trece dincolo de granițele confesionale, o reprezintă traducerile din literatura dogmatică și cultică.

În cadrul secțiunii dedicate muzicologiei, au fost subliniate contri­buțiile unor personalități precum Anton Pann, Mitropolitul Iosif Naniescu, ierodiaconul Grigorie Țur­canu, preotul Florin Bucescu sau muzicianul Constantin Catrina.

Opera și activitatea marilor patriarhi Nicodim Munteanu și Iustin Moisescu, dar și ale altor ierarhi au fost evocate în cadrul secțiunii de istorie bisericească.

Participanţii la simpozion și-au manifestat speranța că eforturile lor vor contribui la conștientizarea misiunii tuturor pentru păstrarea și transmiterea credinței într-o lume în care provocările sunt tot mai variate și tot mai delicate.

În cadrul manifestării științifice, în holul de la etajul I al facultății, a avut loc o expoziție de artă sacră a profesorilor de la specializarea Artă Sacră din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă.

De asemenea, la finalul manifestării, a avut loc un concert festiv susținut de Corul de cameră „Psalmodia Transylvanica” al Facultății de Teologie Ortodoxă, dirijat de prof. Anca-Mona Mariaș, de la Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță” din Cluj-Napoca, care a pregătit un program special cu membrii corului, în cadrul unui masterclass coral, desfășurat în perioada 28 octombrie – 6 noiembrie, la sediul facultății.

La final, Părintele Mitropolit Andrei a ținut un scurt cuvânt de învățătură și i-a felicitat pe organizatori și pe toți participanții.