Unirea Principatelor Române sărbătorită la Patriarhia Română

Sâmbătă, 24 ianuarie, s-au împlinit 156 de ani de la Unirea Principatelor Române. La Catedrala Patriarhală a fost oficiată o slujbă de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru împlinirea acestui act măreţ din istoria poporului român, la înfăptuirea căruia Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuţie semnificativă. Patriarhia Română şi Academia Română au organizat sesiunea de comunicări ştiinţifice „Consecinţele benefice ale Unirii Principatelor Române“, în Sala Sfântului Sinod din Reşedinţa Patriarhală, moderată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, şi de acad. Ionel Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române.

În cadrul Sfintei Liturghii, oficiată la Catedrala Patriarhală, au fost pomeniţi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropolitul Nifon al Ţării Româneşti şi Mitropolitul Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi ceilalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române.

Întâistătătorul Bisericii noastre a subliniat, la finalul slujbei de Te Deum oficiată de Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal, importanţa zilei de 24 ianuarie. „Această zi sfântă solemnă pentru unitatea poporului român este deosebit de semnificativă şi trebuie să spunem, cum am mai precizat de mai multe ori, că Unirea Principatelor din 24 ianuarie 1859, care s-a realizat la Bucureşti, când acelaşi domnitor din Moldova a devenit şi domnitor al Ţării Româneşti, nu este Unirea mică, ea este «unirea de bază» şi cea de la Alba Iulia din 1918 este «unirea de vârf», de aceea se numeşte Marea Unire. Dar aceasta este unirea de bază, pentru că aceasta a permis crearea în 1862 a statului unitar modern numit România. Deci, Principatele Unite din 1862 s-au numit România. Astfel, unirea aceasta de bază, baza statului modern România, este astăzi aniversată în toată ţara ca sărbătoare naţională“, a explicat Preafericirea Sa. La finalul slujbei, Patriarhul României, membri ai Academiei Române, consilieri patriarhali şi preoţi ai Arhiepiscopiei Bucureştilor au mers la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, amplasată pe Dealul Mitropoliei, unde au depus coroane de flori.

În sala Sfântului Sinod, s-a desfăşurat Sesiunea de comunicări ştiinţifice intitulată „Consecinţele benefice ale Unirii Principatelor Române“. Cuvântul de deschidere i-a aparţinut Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, membru de onoare al Academiei Române. „Unirea Principatelor s-a realizat pe Dealul Mitropoliei, într-o clădire care a aparţinut Mitropoliei, deoarece Mitropolitul Ţării Româneşti era preşedintele Adunării Deputaţilor, adunare care atunci, în 24 ianuarie, a fost mai amplă şi s-a numit Adunarea Electivă a Ţării Româneşti. Este de remarcat faptul că, la Bucureşti, Alexandru Ioan Cuza a fost ales şi domnitor al Ţării Româneşti în unanimitate. O contribuţie deosebită în acest sens a avut Mitropolitul Nifon al Ţării Româneşti, care a cerut membrilor Adunării Elective să depună jurământul pe Evanghelie şi cruce în faţa icoanei Sfintei Treimi. Aveau de atunci ideea că cele trei provincii româneşti trebuie să fie unite ca şi Sfintele Persoane ale Sfintei Treimi. De aceea, hramul «Sfânta Treime» a fost dat marilor catedrale, mai ales acelora din Transilvania (Sibiu, Blaj, Alba-Iulia şi Arad). Sfânta Treime a fost din punct de vedere liturgic modelul inspirator pentru unitatea naţională“, a explicat Preafericirea Sa.

Au luat cuvântul în continuare acad. Ionel Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, acad. Dan Berindei, preşedinte de onoare al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal şi secretarul Sfântului Sinod.

La final, au urmat intervenţii ale participanţilor pe marginea comunicărilor prezentate, iar actorul Dorel Vişan a rostit poezia „Mortua est!“ a poetului naţional Mihai Eminescu. Membrii Academiei Române au vizitat Muzeul Patriarhilor României şi Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ din Reşedinţa Patriarhală.